Recitale
(1) La 30 iunie 2020, Consiliul a adoptat Recomandarea (UE) 2020/912 privind restricția temporară asupra călătoriilor neesențiale către UE și posibila eliminare a acestei restricții (1).
(2) La 2 februarie 2021, Consiliul a modificat Recomandarea (UE) 2020/912 privind restricția temporară asupra călătoriilor neesențiale către UE și posibila eliminare a acestei restricții (2), în scopul actualizării criteriilor utilizate pentru a evalua dacă aceste călătorii neesențiale din țări terțe sunt sigure și ar trebui să fie permise.
(3) Aceeași modificare a introdus mecanisme de limitare a răspândirii în UE (3) a variantelor SARS-COV-2 care suscită îngrijorare.
(4) La 20 mai 2021, Consiliul a modificat Recomandarea (UE) 2020/912 (4) pentru a ține seama de desfășurarea și de efectele pozitive ale campaniilor de vaccinare în ceea ce privește limitarea răspândirii virusului, precum și pentru a limita și mai mult importarea și răspândirea în UE a noilor variante SARS-CoV-2 care suscită îngrijorare sau care prezintă interes epidemiologic.
(5) La 14 iunie 2021, Parlamentul și Consiliul au adoptat Regulamentele (UE) 2021/953 (5) și (UE) 2021/954 (6) privind certificatul digital al UE privind COVID. Certificatul digital al UE privind COVID s-a dovedit a fi un instrument fundamental care a contribuit la reluarea călătoriilor în interiorul UE.
(6) De la adoptarea Regulamentului (UE) 2021/953, Comisia a adoptat mai multe acte de punere în aplicare care stabilesc faptul că certificatele privind COVID eliberate de o anumită țară terță trebuie considerate echivalente cu certificatele eliberate de statele membre în conformitate cu regulamentul menționat. Prin urmare, certificatele de vaccinare, vindecare și testare care fac obiectul unor astfel de acte de punere în aplicare pot fi autentificate în condiții de siguranță și fiabilitate. În consecință, certificatul digital al UE privind COVID, în special deciziile de punere în aplicare adoptate pe această bază, a(u) facilitat, de asemenea, reluarea în condiții de siguranță a călătoriilor din țări terțe către UE (7).
(7) Abordarea actuală prevăzută în Recomandarea (UE) 2020/912 ar trebui să fie actualizată pentru a ține seama de instituirea certificatului digital al UE privind COVID, precum și având în vedere evoluția pandemiei, inclusiv apariția variantei Omicron, care suscită îngrijorare, creșterea ratei de vaccinare și eliminarea treptată a restricțiilor privind călătoriile la nivel mondial.
(8) Din perspectiva evoluției situației epidemiologice, Consiliul European a solicitat, în concluziile sale din 22 octombrie 2021, continuarea coordonării pentru a facilita libera circulație în cadrul UE și călătoriile către aceasta, precum și o revizuire a celor două recomandări, inclusiv a Recomandării (UE) 2020/912 a Consiliului.
(9) Perioada standard de acceptare a certificatelor de vaccinare eliberate de țări terțe după finalizarea seriei de vaccinare primară ar trebui să fie de 270 de zile. Pentru a se asigura o abordare coordonată, statele membre nu ar trebui să accepte certificatele de vaccinare eliberate după finalizarea seriei de vaccinare primară dacă au trecut mai mult de 270 de zile de la administrarea dozei indicate în aceste certificate. În acest caz, statele membre ar trebui să accepte certificate de vaccinare care indică faptul că s-a administrat o doză suplimentară după finalizarea seriei de vaccinare primară.
(10) Pentru a facilita și mai mult călătoriile în condiții de siguranță către UE, pragul pentru rata de notificare cumulată a cazurilor de COVID-19 pe o perioadă de 14 zile la 100 000 de locuitori ar trebui să fie majorat de la 75 la 100 de locuitori. În același timp și pentru a ține seama de capacitățile sporite de testare la aproape doi ani de la apariția primului caz de COVID-19, rata minimă de testare săptămânală necesară ar trebui, de asemenea, să crească de la 300 la 600 de teste la 100 000 de locuitori. Acest lucru ar trebui să sporească și mai mult fiabilitatea datelor utilizate pentru a determina în ce măsură călătoriile neesențiale ar trebui să fie posibile dintr-o anumită țară terță.
(11) Pentru a facilita călătoriile neesențiale către Uniune și pentru a spori previzibilitatea pentru călătorii din țările terțe, statele membre ar trebui să accepte nu numai vaccinurile împotriva COVID-19 cărora li s-a acordat o autorizație de introducere pe piață în temeiul Regulamentului (CE) nr. 726/2004 al Parlamentului European și al Consiliului (8), ci și vaccinurile împotriva COVID-19 în cazul cărora s-a finalizat procedura de înscriere pe lista Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) privind utilizările de urgență.
(12) În plus, ca alternativă la vaccinare, statele membre ar trebui să permită călătoriile neesențiale efectuate de persoane care s-au vindecat de COVID-19 în ultimele 180 de zile anterioare călătoriei către UE și care dețin un certificat digital al UE privind COVID sau un certificat care a fost recunoscut ca fiind echivalent cu certificatul digital al UE privind COVID.
(13) În același timp, pentru a reduce și mai mult riscul de transmitere a virusului SARS-CoV-2, statele membre ar putea să solicite, de asemenea, o dovadă valabilă a unui test negativ bazat pe reacția în lanț a polimerazei în timp real (RT-PCR) înainte de plecare atunci când (i) călătorului i s-a administrat un vaccin împotriva COVID-19 în cazul căruia s-a finalizat procedura de înscriere pe lista OMS privind utilizările de urgență, dar care nu figurează pe lista vaccinurilor autorizate în UE în temeiul Regulamentului (CE) nr. 726/2004, sau atunci când (ii) călătorul s-a vindecat de COVID-19 în ultimele 180 de zile anterioare călătoriei către UE.
(14) (13a) Din cauza faptului că s-ar putea să nu fie posibil să se verifice autenticitatea, integritatea și valabilitatea certificatelor de vaccinare eliberate de țări terțe care nu utilizează cadrul de încredere al certificatului digital al UE privind COVID sau al unui certificat de vaccinare care a fost recunoscut ca fiind echivalent cu acesta, statele membre ar putea solicita, de asemenea, o dovadă valabilă a unui test RT-PCR negativ înainte de plecare în cazul în care călătorul este vaccinat complet cu un vaccin împotriva COVID-19 care a primit o autorizație de introducere pe piață în temeiul Regulamentului (CE) nr. 726/2004, dar nu deține un certificat digital al UE privind COVID sau un certificat care a fost recunoscut ca fiind echivalent cu acesta.
(15) (14) Copiilor care au împlinit deja 6 ani, dar nu au împlinit încă 18 ani ar trebui să li se permită să efectueze călătorii cu condiția să fi avut un rezultat negativ la un test RT-PCR efectuat înainte de plecare. În aceste cazuri, statele membre ar putea să solicite efectuarea unor teste suplimentare după sosire, intrarea în carantină sau autoizolarea. În cazul în care copiii care au împlinit deja 6 ani, dar nu au împlinit încă 18 ani dețin o dovadă valabilă a vaccinării împotriva COVID-19 eliberată pe baza unui vaccin împotriva COVID-19 autorizat în UE în temeiul Regulamentului (CE) nr. 726/2004, nu ar trebui să fie necesar niciun test. Copiii cu vârsta sub 6 ani care călătoresc împreună cu un adult nu ar trebui să facă obiectul unor cerințe suplimentare.
(16) (14a) Statele membre ar putea permite călătorii neesențiale în cazul persoanelor pentru care vaccinarea acceptată împotriva COVID-19 este contraindicată din punct de vedere medical, cu condiția ca aceste persoane să fi prezentat documentele necesare și să fi obținut un rezultat negativ la un test RT-PCR înainte de plecare.
(17) (15) Având în vedere creșterea ratei de vaccinare la nivel mondial, este oportun să se înceapă luarea în considerare a unei treceri treptate de la actuala abordare hibridă, care este bazată pe țară/persoană, la o abordare bazată exclusiv pe persoană și să se elimine restricțiile privind călătoriile exclusiv în funcție de situația călătorilor din punctul de vedere al vaccinării sau de funcția/necesitatea persoanei care efectuează călătoria. Cu toate acestea, în prezent există în continuare țări terțe cu un acces limitat la vaccinuri sau cu o rată scăzută de vaccinare. Prin urmare, pentru a acorda timp țărilor terțe să își majoreze ratele de vaccinare, inclusiv administrarea unor doze de rapel pentru a asigura valabilitatea certificatelor de vaccinare, și în urma unei evaluări generale prealabile a situației vaccinării în țările terțe pe baza datelor furnizate, printre altele, de delegațiile UE, până la 30 aprilie 2022 recomandarea ar trebui să fie revizuită de Comisie în vederea eliminării anexei I, ținând seama de creșterea ratei de vaccinare la nivel mondial. Comisia ar trebui să raporteze Consiliului și ar putea să îi prezinte, după caz, o propunere de eliminare a anexei I.
(18) (16) În conformitate cu articolele 1 și 2 din Protocolul nr. 22 privind poziția Danemarcei, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la TFUE, Danemarca nu participă la adoptarea prezentei recomandări, aceasta nu este obligatorie pentru respectivul stat membru și nu i se aplică. Deoarece prezenta recomandare constituie o dezvoltare a acquis-ului Schengen, Danemarca decide, în conformitate cu articolul 4 din protocolul respectiv, în termen de șase luni de la data la care Consiliul decide cu privire la prezenta recomandare, dacă o va pune în aplicare.
(19) (17) Prezenta recomandare constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen la care Irlanda nu participă, în conformitate cu Decizia 2002/192/CE a Consiliului (9); prin urmare, Irlanda nu participă la adoptarea prezentei recomandări, aceasta nu este obligatorie pentru respectivul stat membru și nu i se aplică.
(20) (18) În ceea ce privește Islanda și Norvegia, prezenta recomandare constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen în înțelesul Acordului încheiat de Consiliul Uniunii Europene și Republica Islanda și Regatul Norvegiei privind asocierea acestora din urmă la implementarea, aplicarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen (10), care se află sub incidența articolului 1 punctul A din Decizia 1999/437/CE a Consiliului (11).
(21) (19) În ceea ce privește Elveția, prezenta recomandare constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen în înțelesul Acordului între Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană cu privire la asocierea Confederației Elvețiene la punerea în aplicare, respectarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen (12), care se află sub incidența articolului 1 punctul A din Decizia 1999/437/CE, coroborat cu articolul 3 din Decizia 2008/146/CE a Consiliului (13).
(22) (20) În ceea ce privește Liechtensteinul, prezenta recomandare constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen în înțelesul Protocolului între Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană, Confederația Elvețiană și Principatul Liechtenstein privind aderarea Principatului Liechtenstein la Acordul între Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind asocierea Confederației Elvețiene la punerea în practică, aplicarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen (14), care se află sub incidența articolului 1 punctul A din Decizia 1999/437/CE, coroborat cu articolul 3 din Decizia 2011/350/UE a Consiliului (15).
(23) (21) Statutul juridic al prezentei recomandări, astfel cum se menționează în considerentele 15-19, nu aduce atingere necesității ca toate statele membre, în interesul bunei funcționări a spațiului Schengen, să decidă cu privire la eliminarea restricției asupra călătoriilor neesențiale către Uniune într-un mod coordonat,