Recitale
(1) La 30 iunie 2020, Consiliul a adoptat Recomandarea (UE) 2020/912 privind restricția temporară asupra călătoriilor neesențiale către UE și posibila eliminare a acestei restricții (1).
(2) Criteriile stabilite în Recomandarea (UE) 2020/912 a Consiliului se raportează la media UE din 15 iunie 2020 a ratei de notificare pe o perioadă de 14 zile. Recomandarea Consiliului privind o abordare coordonată a restricționării liberei circulații ca răspuns la pandemia de COVID-19, adoptată la 13 octombrie 2020, utilizează criterii suplimentare, care reflectă cele mai recente avize științifice (2). Noile variante ale virusului SARS-CoV-2 reprezintă un motiv serios de îngrijorare. Variantele par să fie cu circa 50-70 % mai transmisibile (3), solicitând și mai mult sistemele de sănătate. Prin urmare, criteriile și pragurile prevăzute în Recomandarea (UE) 2020/912 ar trebui actualizate.
(3) La 22 decembrie 2020, Comisia a răspuns la apariția unei astfel de variante prin adoptarea unei Recomandări privind o abordare coordonată în ceea ce privește călătoriile și transportul ca răspuns la varianta SARS-CoV-2 observată în Regatul Unit (4).
(4) La 19 ianuarie 2021, în comunicarea sa intitulată „Un front comun pentru a învinge COVID-19”, Comisia a solicitat luarea unor măsuri urgente pentru a limita riscul unui al treilea val de infecții, potențial mai grav.
(5) În aceeași comunicare, Comisia a subliniat, de asemenea, că toate călătoriile neesențiale, cu precădere cele către și dinspre zone cu risc ridicat, ar trebui descurajate puternic până când situația epidemiologică se va îmbunătăți considerabil.
(6) La 21 ianuarie 2021, Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor a publicat cea mai recentă evaluare a riscurilor aferente răspândirii noilor variante de SARS-CoV-2 care suscită îngrijorare în UE/SEE (5), în care recomandă adoptarea unor măsuri mai stricte și a unor orientări privind evitarea călătoriilor neesențiale, inclusiv în scopul încetinirii importării și a răspândirii noilor variante de SARS-CoV-2 care suscită îngrijorare. Pe lângă recomandările împotriva călătoriilor neesențiale și restricțiile de călătorie pentru persoanele infectate, ar trebui menținute măsuri privind călătoriile cum ar fi testarea și carantina călătorilor, în special pentru călătorii care provin din zone cu o incidență mai mare a noilor variante. În cazul în care secvențierea este încă insuficientă pentru a exclude posibilitatea unei incidențe mai mari a noilor variante, conform orientărilor Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor privind secvențierea genomică, ar trebui avute în vedere, de asemenea, măsuri proporționale inclusiv pentru călătoriile din zonele în care există în continuare un nivel ridicat de transmitere comunitară.
(7) În concluziile verbale formulate în urma videoconferinței membrilor Consiliului European din 21 ianuarie 2021, președintele Consiliului European a luat act de faptul că ar putea fi necesare măsuri de restricționare a călătoriilor neesențiale către UE și în interiorul acesteia pentru a limita răspândirea virusului și a invitat Consiliul să își revizuiască recomandările privind călătoriile în interiorul UE și călătoriile neesențiale către UE ținând cont de riscurile prezentate de noile variante ale virusului.
(8) În conformitate cu articolele 1 și 2 din Protocolul nr. 22 privind poziția Danemarcei, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la TFUE, Danemarca nu participă la adoptarea prezentei recomandări, aceasta nu este obligatorie pentru respectivul stat membru și nu i se aplică. Deoarece prezenta recomandare constituie o dezvoltare a acquis-ului Schengen, Danemarca decide, în conformitate cu articolul 4 din protocolul respectiv, în termen de șase luni de la data la care Consiliul decide cu privire la prezenta recomandare, dacă o va pune în aplicare.
(9) Prezenta recomandare constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen la care Irlanda nu participă, în conformitate cu Decizia 2002/192/CE a Consiliului (6); prin urmare, Irlanda nu participă la adoptarea prezentei recomandări, aceasta nu este obligatorie pentru respectivul stat membru și nu i se aplică.
(10) În ceea ce privește Islanda și Norvegia, prezenta recomandare constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen în înțelesul Acordului încheiat de Consiliul Uniunii Europene și Republica Islanda și Regatul Norvegiei privind asocierea acestora din urmă la implementarea, aplicarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen, care se află sub incidența articolului 1 punctul A din Decizia 1999/437/CE a Consiliului (7).
(11) În ceea ce privește Elveția, prezenta recomandare constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen în înțelesul Acordului între Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană cu privire la asocierea Confederației Elvețiene la punerea în aplicare, respectarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen, care se află sub incidența articolului 1 punctul A din Decizia 1999/437/CE (8), coroborat cu articolul 3 din Decizia 2008/146/CE a Consiliului (9).
(12) În ceea ce privește Liechtensteinul, prezenta recomandare constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen în înțelesul Protocolului semnat între Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană, Confederația Elvețiană și Principatul Liechtenstein cu privire la aderarea Principatului Liechtenstein la Acordul dintre Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind asocierea Confederației Elvețiene la punerea în aplicare, respectarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen, care se află sub incidența articolului 1 punctul A din Decizia 1999/437/CE (10), coroborat cu articolul 3 din Decizia 2011/350/UE (11),