Recitale
(1) Statele membre și Uniunea trebuie să depună eforturi în vederea elaborării unei strategii coordonate pentru ocuparea forței de muncă, în special pentru promovarea unei forțe de muncă competente, calificate și adaptabile, precum și a unor piețe ale muncii orientate către viitor și capabile să reacționeze la evoluția economiei, în vederea realizării obiectivelor de ocupare deplină a forței de muncă și de progres social, de creștere economică echilibrată, de nivel înalt de protecție și de îmbunătățire a calității mediului stabilite la articolul 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE). Statele membre trebuie să considere promovarea ocupării forței de muncă drept o chestiune de interes comun și să își coordoneze acțiunile întreprinse în acest sens în cadrul Consiliului, ținând seama de practicile naționale legate de responsabilitățile partenerilor sociali.
(2) Uniunea trebuie să combată excluziunea socială și discriminările și să promoveze justiția și protecția sociale, precum și egalitatea între femei și bărbați, solidaritatea între generații și protecția drepturilor copilului, astfel cum se prevede la articolul 3 din TUE. La definirea și punerea în aplicare a politicilor și acțiunilor sale, Uniunea trebuie să țină seama de cerințele privind promovarea unui nivel ridicat al ocupării forței de muncă, garantarea unei protecții sociale corespunzătoare, combaterea sărăciei și a excluziunii sociale, precum și de cerințele privind un nivel ridicat de educație, de formare profesională și de protecție a sănătății umane, astfel cum se prevede la articolul 9 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE).
(3) În conformitate cu TFUE, Uniunea a elaborat și a pus în aplicare instrumente de coordonare pentru politicile economice și de ocupare a forței de muncă. Ca parte a acestor instrumente, orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre (denumite în continuare „orientările”) prevăzute în anexa la prezenta decizie, împreună cu orientările generale pentru politicile economice ale statelor membre și ale Uniunii prevăzute în Recomandarea (UE) 2015/1184 a Consiliului (4), formează orientările integrate. Acestea trebuie să ghideze punerea în aplicare a politicilor în statele membre și în Uniune, reflectând interdependența dintre statele membre. Setul rezultat de politici și de reforme coordonate europene și naționale trebuie să constituie un mix global adecvat și sustenabil de politici economice, de ocupare a forței de muncă și sociale, care ar trebui să ducă la efecte colaterale pozitive pentru societate în general și să răspundă în mod eficace la impactul pe care l-a avut pandemia de COVID-19, la războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și la creșterea costului vieții.
(4) Pentru a consolida progresul economic și social, pentru a facilita tranziția verde și cea digitală și pentru a realiza piețe ale forței de muncă favorabile incluziunii, competitive și reziliente în Uniune, statele membre ar trebui să promoveze educația, formarea, perfecționarea și recalificarea de calitate, precum și învățarea pe tot parcursul vieții, educația și formarea profesională orientată spre viitor și oportunitățile de carieră îmbunătățite prin consolidarea legăturilor dintre sistemul de învățământ și piața muncii și prin recunoașterea aptitudinilor, cunoștințelor și competențelor dobândite prin învățarea nonformală și informală.
(5) Orientările sunt conforme cu Pactul de stabilitate și de creștere, cu legislația existentă a Uniunii și cu diversele inițiative ale Uniunii, inclusiv cu Directiva 2001/55/CE a Consiliului (5), Recomandările Consiliului din 10 martie 2014 (6), din 15 februarie 2016 (7), din 19 decembrie 2016 (8), din 15 martie 2018 (9), din 22 mai 2018 (10), din 22 mai 2019 (11), din 8 noiembrie 2019 (12), din 30 octombrie 2020 (13), din 24 noiembrie 2020 (14), din 29 noiembrie 2021 (15) și 16 iunie 2022 (16), Recomandarea (UE) 2021/402 a Comisiei (17), Recomandarea (UE) 2021/1004 a Consiliului (18), Rezoluția Consiliului din 26 februarie 2021 (19), Comunicarea Comisiei din 9 decembrie 2021 privind construirea unei economii în serviciul cetățenilor: un plan de acțiune pentru economia socială, Decizia (UE) 2021/2316 a Parlamentului European și a Consiliului (20), Directiva (UE) 2022/2041 a Parlamentului European și a Consiliului din 19 octombrie 2022 privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană (21) și Directiva Parlamentului European și a Consiliului privind consolidarea echilibrului de gen în rândul administratorilor societăților cotate la bursă și măsuri conexe.
(6) Semestrul european reunește diferitele instrumente într-un cadru global pentru o coordonare și o supraveghere multilaterală integrată a politicilor economice și de ocupare a forței de muncă din cadrul Uniunii. Având drept obiective durabilitatea mediului, productivitatea, echitatea și stabilitatea macroeconomică, semestrul european integrează principiile Pilonului european al drepturilor sociale și ale instrumentului de monitorizare a acestuia, tabloul de bord social, și prevede un dialog intens cu partenerii sociali, societatea civilă și alte părți interesate. Acesta sprijină realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă. Politicile economice și de ocupare a forței de muncă ale Uniunii și ale statelor membre ar trebui să fie însoțite de tranziția echitabilă a Europei către o economie neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei, durabilă din punctul de vedere al mediului și digitală, îmbunătățind totodată competitivitatea, asigurând condiții de muncă adecvate, încurajând inovarea, promovând justiția socială, egalitatea de șanse și convergența socioeconomică ascendentă și combătând inegalitățile și disparitățile regionale.
(7) Schimbările climatice și alte provocări legate de mediu, necesitatea de a accelera independența energetică, o tranziție verde justă și echitabilă din punct de vedere social, asigurarea autonomiei strategice deschise a Europei, globalizarea, digitalizarea, inteligența artificială, intensificarea telemuncii, economia platformelor și schimbările demografice transformă profund economiile și societățile europene. Uniunea și statele sale membre trebuie să colaboreze pentru a aborda în mod eficace și proactiv evoluțiile structurale respective și a adapta sistemele existente în funcție de necesități, recunoscând interdependența strânsă a economiilor și a piețelor muncii ale statelor membre și a politicilor conexe. Acest lucru necesită măsuri de politică ambițioase, coordonate și eficace, atât la nivelul Uniunii, cât și la nivel național, recunoscând totodată rolul partenerilor sociali, în conformitate cu TFUE și cu dispozițiile Uniunii privind guvernanța economică, ținând seama de Pilonul european al drepturilor sociale. Astfel de măsuri de politică ar trebui să includă un stimulent pentru investiții sustenabile, un angajament reînnoit pentru reforme eșalonate în mod corespunzător care să îmbunătățească creșterea economică durabilă și favorabilă incluziunii, crearea unor locuri de muncă de calitate, productivitatea, condițiile de muncă adecvate, coeziunea socială și teritorială, convergența socioeconomică ascendentă, reziliența și exercitarea responsabilității fiscale, cu sprijin din partea programelor de finanțare existente ale Uniunii, în special Mecanismul de redresare și reziliență instituit prin Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului (22) și fondurile politicii de coeziune, inclusiv Fondul social european Plus instituit prin Regulamentul (UE) 2021/1057 al Parlamentului European și al Consiliului (23) și Fondul european de dezvoltare regională instituit prin Regulamentul (UE) 2021/1058 al Parlamentului European și al Consiliului (24), precum și Fondul pentru o tranziție justă instituit prin Regulamentul (UE) 2021/1056 al Parlamentului European și al Consiliului (25). Măsurile de politică ar trebui să combine măsuri legate de cerere cu măsuri legate de ofertă, ținându-se seama, în același timp, de impactul lor economic, de impactul acestora asupra mediului, asupra ocupării forței de muncă și de impactul social.
(8) Parlamentul European, Consiliul și Comisia au proclamat Pilonul european al drepturilor sociale (26). Pilonul stabilește 20 de principii și de drepturi care vin în sprijinul unor piețe ale muncii și al unor sisteme de protecție socială funcționale și echitabile, structurate în jurul a trei categorii: egalitate de șanse și acces pe piața muncii, condiții de lucru echitabile și protecție și incluziune socială. Principiile și drepturile ghidează direcția strategică a Uniunii, asigurând faptul că tranzițiile către neutralitatea climatică și durabilitatea mediului, digitalizare și schimbările demografice sunt echitabile și juste din punct de vedere social și mențin coeziunea teritorială. Pilonul european al drepturilor sociale, alături de tabloul de bord social care îl însoțește, constituie un cadru de referință pentru monitorizarea ocupării forței de muncă și a performanței sociale a statelor membre, pentru stimularea reformelor la nivel național, regional și local și pentru reconcilierea aspectului social cu exigențele pieței în economia modernă de astăzi, inclusiv prin promovarea economiei sociale. La 4 martie 2021, Comisia a prezentat un plan de acțiune pentru punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale (denumit în continuare „planul de acțiune”), care include obiective principale ambițioase, dar realiste și obiective secundare complementare pentru 2030, în domeniile ocupării forței de muncă, competențelor, educației și reducerii sărăciei, precum și tabloul de bord social revizuit.
(9) La 8 mai 2021, cu ocazia Summitului social de la Porto, șefii de stat sau de guvern au recunoscut în Pilonul european al drepturilor sociale un element fundamental al redresării, remarcând că punerea sa în aplicare va consolida eforturile Uniunii către o tranziție digitală, verde și echitabilă și va contribui la realizarea unei convergențe sociale și economice ascendente și la abordarea provocărilor demografice. Ei au subliniat că dimensiunea socială, dialogul social și implicarea activă a partenerilor sociali se află în centrul unei economii sociale de piață cu grad ridicat de competitivitate. Au constatat că planul de acțiune oferă orientări utile pentru punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale, inclusiv în domeniul ocupării forței de muncă, al competențelor, al sănătății și al protecției sociale. Au salutat noile obiective principale ale Uniunii pentru 2030 privind ocuparea forței de muncă (cel puțin 78 % din populația cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani ar trebui să aibă un loc de muncă), competențele (cel puțin 60 % din totalul adulților ar trebui să participe la activități de formare profesională în fiecare an) și reducerea sărăciei (cu cel puțin 15 milioane de persoane, inclusiv cinci milioane de copii), precum și tabloul de bord social revizuit, în vederea monitorizării progreselor înregistrate în direcția punerii în aplicare a principiilor Pilonului european al drepturilor sociale ca parte a cadrului de coordonare a politicilor în contextul semestrului european. În plus, Angajamentul social de la Porto a invitat statele membre să stabilească obiective naționale ambițioase care, ținând seama în mod corespunzător de poziția inițială a fiecărei țări, ar trebui să constituie o contribuție adecvată la realizarea obiectivelor principale ale Uniunii pentru 2030. La Porto, șefii de stat sau de guvern au remarcat că, pe măsură ce Europa se redresează treptat după pandemia de COVID-19, prioritatea va fi trecerea de la protejarea locurilor de muncă la crearea de locuri de muncă și îmbunătățirea calității acestora și au subliniat că punerea în aplicare a principiilor Pilonului european al drepturilor sociale va fi esențială pentru a asigura crearea de locuri de muncă mai numeroase și de mai bună calitate pentru toți, în cadrul unei redresări favorabile incluziunii. Aceștia și-au subliniat angajamentul privind unitatea și solidaritatea, ceea ce implică, de asemenea, asigurarea egalității de șanse pentru toți și a faptului că nimeni nu este lăsat în urmă. Astfel cum s-a stabilit în Agenda strategică a Consiliului European 2019-2024, aceștia și-au afirmat hotărârea de a consolida în continuare punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale la nivelul Uniunii și la nivel național, ținând seama în mod corespunzător de competențele respective și de principiile subsidiarității și proporționalității. În cele din urmă, aceștia au subliniat importanța urmăririi îndeaproape, inclusiv la cel mai înalt nivel, a progreselor înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale și a obiectivelor principale ale Uniunii pentru 2030.
(10) În urma invadării Ucrainei de către Rusia, în concluziile sale din 24 februarie 2022, Consiliul European a condamnat acțiunile Rusiei, care încearcă să submineze securitatea și stabilitatea europeană și mondială, și și-a exprimat solidaritatea față de poporul ucrainean, subliniind încălcarea dreptului internațional și a principiilor Cartei Organizației Națiunilor Unite. În contextul actual, având în vedere amploarea afluxului de refugiați și de persoane strămutate, este necesară protecția temporară, astfel cum a fost acordată prin Decizia de punere în aplicare (UE) 2022/382 a Consiliului (27), prin care este activată Directiva 2001/55/CE. Acest lucru le permite persoanelor strămutate din Ucraina să se bucure de drepturi armonizate în întreaga Uniune, care oferă un nivel adecvat de protecție. Participând la piețele muncii din Europa, persoanele strămutate din Ucraina pot contribui la consolidarea economiei Uniunii și își pot ajuta țara și pe locuitorii acesteia. În viitor, experiența și competențele dobândite pot contribui la reconstrucția Ucrainei. În ceea ce-i privește pe copiii și adolescenții neînsoțiți, protecția temporară le conferă dreptul la tutelă legală și acces la educație și îngrijire. Statele membre ar trebui să-i implice pe partenerii sociali în conceperea, punerea în aplicare și evaluarea măsurilor de politică menite să abordeze problemele în materie de ocupare a forței de muncă și de competențe, inclusiv recunoașterea calificărilor, provocate de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Partenerii sociali joacă un rol esențial în atenuarea efectelor războiului în ceea ce privește menținerea ocupării forței de muncă și producția.
(11) Reformele pieței muncii, inclusiv mecanismele de stabilire a salariilor la nivel național, ar trebui să respecte practicile naționale de dialog social și autonomia partenerilor sociali, în vederea asigurării unor salarii echitabile care să permită un nivel de trai decent, o creștere durabilă și o convergență socioeconomică ascendentă. Acestea ar trebui să ofere oportunitatea necesară pentru o analiză amplă a factorilor socioeconomici, inclusiv a îmbunătățirilor posibile în ceea ce privește sustenabilitatea, competitivitatea, inovarea, crearea de locuri de muncă de calitate, condițiile de muncă, sărăcia persoanelor încadrate în muncă, educația, formarea și competențele, sănătatea publică și incluziunea socială, precum și veniturile reale. În acest sens, Mecanismul de redresare și reziliență și alte fonduri ale Uniunii sprijină statele membre în punerea în aplicare a unor reforme și investiții care sunt conforme cu prioritățile Uniunii, făcând economiile și societățile europene mai sustenabile, mai reziliente și mai bine pregătite pentru tranziția verde și cea digitală în contextul post-pandemiei de COVID-19. Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a agravat și mai mult provocările socioeconomice preexistente generate de pandemia de COVID-19. Statele membre și Uniunea ar trebui să continue să se asigure că impactul social, economic și cel asupra ocupării forței de muncă sunt atenuate și că tranzițiile sunt echitabile și juste din punct de vedere social, având în vedere, de asemenea, faptul că îmbunătățirea autonomiei strategice deschise și accelerarea tranziției verzi vor contribui la reducerea dependenței de importurile de energie și de alte produse și tehnologii strategice, în special din Rusia. Este esențial să fie consolidată reziliența și să fie continuate eforturile în direcția unei societăți incluzive și reziliente, în care cetățenii să fie protejați și capabili să anticipeze și să gestioneze schimbările, fiind totodată în măsură să participe activ în societate și în economie. Este necesar un set coerent de politici active în domeniul pieței muncii, constând în stimulente temporare pentru angajare și tranziție, politici în materie de competențe și servicii îmbunătățite de ocupare a forței de muncă, pentru a sprijini tranzițiile de pe piața muncii, având în vedere, de asemenea, transformarea verde și digitală, astfel cum se subliniază în Recomandarea (UE) 2021/402 a Comisiei și în Recomandarea Consiliului din 16 iunie 2022 privind asigurarea unei tranziții echitabile către neutralitatea climatică. Ar trebui promovate condițiile de muncă decente, inclusiv securitatea și sănătatea în muncă și sănătatea fizică și mintală a lucrătorilor.
(12) Este necesar ca discriminarea să fie combătută sub toate formele sale, egalitatea de gen să fie asigurată, iar ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor să fie sprijinită. Este necesar să se asigure acces egal și oportunități pentru toți și să se reducă sărăcia și excluziunea socială, în special a copiilor, a persoanelor cu handicap și a romilor, în special prin asigurarea unei funcționări eficace a piețelor muncii și a unor sisteme de protecție socială adecvate și favorabile incluziunii, astfel cum se prevede în Recomandarea Consiliului din 8 noiembrie 2019 și prin înlăturarea barierelor din calea educației favorabile incluziunii și orientate spre viitor, a formării, a învățării pe tot parcursul vieții și a participării pe piața muncii, inclusiv prin investiții în educația și îngrijirea timpurie, în conformitate cu Garanția europeană pentru copii, și în competențe digitale și verzi. Accesul echitabil și în timp util la îngrijire pe termen lung și servicii medicale accesibile ca preț, inclusiv promovarea prevenției și a asistenței medicale, sunt deosebit de relevante, în special prin prisma pandemiei de COVID-19 care a început în 2020 și în contextul îmbătrânirii societăților. Potențialul persoanelor cu handicap de a contribui la creșterea economică și la dezvoltarea socială ar trebui să fie valorificat într-o mai mare măsură. Pe măsură ce noi modele economice și de afaceri își fac apariția la nivelul locurilor de muncă în întreaga Uniune, relațiile de muncă suferă și ele schimbări. Statele membre ar trebui să se asigure că relațiile de muncă ce apar ca urmare a noilor forme de muncă mențin și consolidează modelul social european.
(13) Orientările integrate ar trebui să servească drept bază pentru recomandările specifice fiecărei țări pe care Consiliul le poate adresa statelor membre. Statele membre trebuie să utilizeze pe deplin resursele din cadrul REACT-EU, instituit prin Regulamentul (UE) 2020/2221 al Parlamentului European și al Consiliului (28), care consolidează fondurile politicii de coeziune pentru perioada 2014-2020 și Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane (FEAD) până în 2023. Din cauza actualei crize ucrainene, Regulamentul (UE) 2020/2221 a fost completat ulterior prin Regulamentul (UE) 2022/562 al Parlamentului European și al Consiliului (29), precum și printr-o nouă modificare a Regulamentului (UE) 2021/1060 al Parlamentului European și al Consiliului (30) privind creșterea prefinanțării pentru REACT-EU și printr-un nou cost unitar pentru a contribui la accelerarea integrării a persoanelor care părăsesc Ucraina și intră în Uniune, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE) 2022/613 al Parlamentului European și al Consiliului (31). În plus, pentru perioada de programare 2021-2027, statele membre ar trebui să utilizeze pe deplin Fondul social european Plus, Fondul european de dezvoltare regională, Mecanismul de redresare și reziliență și alte fonduri ale Uniunii, inclusiv Fondul pentru o tranziție justă, precum și InvestEU instituit prin Regulamentul (UE) 2021/523 al Parlamentului European și al Consiliului (32), pentru a stimula ocuparea forței de muncă și investițiile sociale de calitate, pentru a combate sărăcia și excluziunea socială, pentru a combate discriminarea, pentru a asigura accesibilitatea și a promova oportunitățile de perfecționare și de recalificare a forței de muncă, învățarea pe tot parcursul vieții și educația și formarea de înaltă calitate pentru toți, inclusiv alfabetizarea digitală și competențele digitale, cu scopul de a le oferi cunoștințele și calificările necesare pentru o economie digitală și verde. Statele membre trebuie, de asemenea, să utilizeze pe deplin Fondul european de ajustare la globalizare pentru lucrătorii disponibilizați instituit prin Regulamentul (UE) 2021/691 al Parlamentului European și al Consiliului (33) pentru a sprijini lucrătorii disponibilizați ca urmare a unor evenimente majore de restructurare, cum ar fi pandemia de COVID-19, a transformărilor socioeconomice care sunt rezultatul unor tendințe mai globale și a schimbărilor tehnologice și de mediu. Cu toate că se adresează statelor membre și Uniunii, orientările integrate ar trebui să fie puse în aplicare în parteneriat cu toate autoritățile naționale, regionale și locale, implicând îndeaproape parlamentele, precum și partenerii sociali și reprezentanții societății civile.
(14) Comitetul pentru ocuparea forței de muncă și Comitetul pentru protecție socială trebuie să monitorizeze modul în care sunt puse în aplicare politicile relevante având în vedere orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă, în concordanță cu mandatele lor întemeiate pe tratate. Comitetele respective și alte grupuri de pregătire ale Consiliului implicate în coordonarea politicilor economice și sociale trebuie să colaboreze îndeaproape. Ar trebui menținut dialogul în materie de politici între Parlamentul European, Consiliu și Comisie, în special în ceea ce privește orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre.
(15) Comitetul pentru protecție socială a fost consultat,