Recitale
(1) În conformitate cu articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), Uniunea se întemeiază pe valorile respectării demnității umane, libertății, democrației, egalității, statului de drept, precum și pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților. Respectivele valori sunt comune statelor membre într-o societate caracterizată prin pluralism, nediscriminare, toleranță, justiție, solidaritate și egalitate între femei și bărbați. Articolul 3 din TUE prevede în continuare că Uniunea urmărește să promoveze pacea, valorile sale și bunăstarea popoarelor sale și respectă bogăția diversității sale culturale și lingvistice și veghează la protejarea și dezvoltarea patrimoniului cultural european. Valorile respective sunt reafirmate și exprimate mai detaliat în drepturile, libertățile și principiile consacrate în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (denumită în continuare „Carta”).
(2) Este esențial ca respectivele drepturi și valori să continue să fie cultivate, protejate, promovate, respectate și diseminate în mod activ în continuare în rândul cetățenilor și al popoarelor și să rămână în centrul proiectului Uniunii, având în vedere că o deteriorare a protejării acestor drepturi și valori într-un stat membru poate avea efecte negative asupra Uniunii în ansamblul său. Prin urmare, în bugetul general al Uniunii ar trebui să se prevadă un nou fond pentru justiție, drepturi și valori, care să cuprindă programul „Cetățeni, egalitate, drepturi și valori” și programul „Justiție” instituit prin Regulamentul (UE) 2021/693 al Parlamentului European și al Consiliului (4). Într-o perioadă în care societățile europene se confruntă cu extremismul, cu radicalismul și cu divizarea, iar spațiul dedicat societății civile independente se reduce, este mai important ca oricând să se promoveze, să se consolideze și să se apere justiția, drepturile și valorile Uniunii de respectare a demnității umane, libertății, democrației, egalității statului de drept, precum și de respectare a drepturilor omului. Acest lucru va avea implicații profunde și directe pentru viața politică, socială, culturală și economică din Uniune. Ca parte a noului Fond pentru justiție, drepturi și valori, programul „Justiție”, în concordanță cu programul „Justiție” pentru perioada 2014-2020 instituit prin Regulamentul (UE) nr. 1382/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (5), va continua să sprijine dezvoltarea în continuare a unui spațiu de justiție în cadrul Uniunii bazat pe statul de drept, pe independența și imparțialitatea sistemului judiciar, pe recunoașterea reciprocă și încredere reciprocă, pe accesul la justiție și pe cooperarea transfrontalieră. Programul „Cetățeni, egalitate, drepturi și valori” (denumit în continuare „programul”) va reuni programul „Drepturi, egalitate și cetățenie” pentru perioada 2014-2020, instituit prin Regulamentul (UE) nr. 1381/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (6), și programul „Europa pentru cetățeni”, instituit prin Regulamentul (UE) nr. 390/2014 al Consiliului (7) (denumite în continuare „programele anterioare”).
(3) Programul ar trebui să fie instituit pentru o perioadă de șapte ani, pentru a alinia durata acestuia cu cea a cadrului financiar multianual stabilit în Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2093 al Consiliului (8).
(4) Fondul pentru justiție, drepturi și valori și cele două programe de finanțare subiacente se vor concentra asupra persoanelor și entităților care contribuie la revigorarea și la dinamizarea valorilor noastre comune și a bogatei noastre diversități, precum și a drepturilor și egalității. Obiectivul final este acela de a cultiva și de a susține o societate bazată pe drepturi, egalitară, deschisă, pluralistă, favorabilă incluziunii și democratică. Aceasta presupune o societate civilă dinamică și care dispune de mijloace de acțiune, care încurajează participarea democratică, civică și socială a cetățenilor și cultivă bogata diversitate a societății europene, pe baza valorilor, istoriei și memoriei noastre comune. Articolul 11 din TUE prevede ca instituțiile Uniunii să mențină un dialog deschis, transparent și regulat cu societatea civilă și să acorde cetățenilor și asociațiilor reprezentative, prin mijloace corespunzătoare, posibilitatea de a-și face cunoscute opiniile și de a face schimb de opinii în mod public, în toate domeniile de acțiune ale Uniunii.
(5) Ar trebui stabilit un dialog deschis, transparent și regulat cu beneficiarii programului și cu alte părți interesate relevante, prin înființarea unui grup de dialog civil. Grupul de dialog civil ar trebui să fie un forum deschis și informal de discuții și ar trebui să contribuie la schimbul de experiență și de bune practici și la discutarea dezvoltării politicilor în domeniile și obiectivele vizate de program și de domeniile conexe. Grupul de dialog civil nu ar trebui să aibă nicio responsabilitate legată de gestionarea programului.
(6) Prin valorificarea experienței pozitive a programelor anterioare și prin îmbogățirea sa în continuare, programul ar trebui să permită realizarea de sinergii pentru a face față provocărilor comune promovării și protejării valorilor Uniunii și pentru a atinge o dimensiune esențială necesară în vederea obținerii de rezultate concrete în domeniu. Aceasta va permite valorificarea deplină a potențialului pentru sinergii, pentru a sprijini într-un mod mai eficace domeniile de politică vizate și pentru a spori potențialul politicilor aferente de a ajunge la oameni și la societatea civilă, urmărind o repartiție geografică echilibrată. Pentru a fi eficace, programul ar trebui să țină seama de caracterul specific al diferitelor politici, de diversele grupuri-țintă ale acestora și de nevoile lor specifice, prin abordări adaptate și țintite.
(7) Respectarea deplină și promovarea statului de drept și a democrației sunt fundamentale pentru consolidarea încrederii cetățenilor în Uniune și asigurarea încrederii reciproce între statele membre. Prin promovarea drepturilor și a valorilor, programul va contribui la construirea unei Uniuni mai democratice, la respectarea statului de drept și a dialogului democratic, la transparență și la buna guvernanță, inclusiv în cazul în care spațiul de acțiune al societății civile se reduce.
(8) Pentru a aduce Uniunea mai aproape de cetățenii săi și pentru a încuraja participarea democratică, este nevoie de o serie întreagă de acțiuni și de eforturi coordonate. Cetățenia europeană și identitatea europeană ar trebui dezvoltate și promovate încurajând cetățenii să înțeleagă mai bine procesul de elaborare a politicilor și promovând angajamentului civic în acțiunile Uniunii. Mai mult, reunirea cetățenilor prin proiecte de înfrățire a orașelor și în cadrul unor rețele de orașe și sprijinirea organizațiilor societății civile de la nivel local, regional, național și transnațional în domeniile vizate de program vor contribui la creșterea implicării cetățenilor în societate și, în cele din urmă, la participarea activă a acestora la viața democratică a Uniunii. În același timp, sprijinirea unor activități care promovează înțelegerea reciprocă, dialogul intercultural, diversitatea culturală și lingvistică, incluziunea socială și respectul pentru alte persoane încurajează un sentiment de apartenență la Uniune și de cetățenie comună în cadrul unei identități europene, bazat pe înțelegerea comună a valorilor noastre europene comune, a culturii, a istoriei și a patrimoniului nostru. Promovarea unui sentiment mai puternic de apartenență la Uniune și la valorile Uniunii este deosebit de importantă în rândul cetățenilor din regiunile ultraperiferice ale acesteia, având în vedere izolarea și depărtarea lor față de Europa continentală.
(9) Sunt necesare activități de comemorare și o reflecție critică asupra memoriei istorice a Europei pentru a sensibiliza cetățenii, în special tinerii, cu privire la istoria și valorile lor comune ca temelie pentru construirea unui viitor comun. Activitățile de comemorare ar trebui să reflecteze la cauzele regimurilor totalitare în istoria modernă a Europei, în special nazismul care a fost la originea Holocaustului; fascismul; stalinismul și regimurile comuniste totalitare, și ar trebui să comemoreze victimele crimelor comise de acestea. Ele ar trebui să includă, de asemenea, activități legate de alte momente decisive și puncte de referință din istoria europeană recentă. Ar trebui să se ia în considerare și relevanța factorilor istorici, sociali, culturali și interculturali pentru a crea o identitate europeană bazată pe valori comune și pe sentimentul de apartenență comună.
(10) Cetățenii ar trebui să fie mai conștienți de drepturile care decurg din cetățenia Uniunii și să se simtă în largul lor locuind, călătorind, studiind, lucrând și desfășurând activități de voluntariat într-un alt stat membru. Aceștia ar trebui să simtă că se pot bucura de toate drepturile aduse de această cetățenie și că și le pot exercita, să aibă încredere că beneficiază de acces egal, de deplina respectare și protecție a drepturilor lor, fără nicio discriminare, oriunde s-ar afla în Uniune. Societatea civilă are nevoie să fie sprijinită în promovarea, garantarea și conștientizarea valorilor Uniunii și în contribuția sa la exercitarea efectivă a drepturilor în temeiul dreptului Uniunii.
(11) Egalitatea de gen reprezintă o valoare fundamentală și un obiectiv al Uniunii. Totuși, în ansamblu, progresele realizate în materie de egalitate de gen stagnează. Discriminarea și tratamentul inegal al femeilor și fetelor, precum și diferitele forme de violență împotriva acestora, reprezintă o încălcare a drepturilor fundamentale ale acestora și o piedică în calea participării lor depline la nivel politic, social și economic în societate. În plus, existența unor obstacole politice, structurale și culturale împiedică realizarea unei egalități de gen reale. Prin urmare, promovarea și integrarea egalității de gen în toate activitățile Uniunii constituie o sarcină de bază pentru Uniune și un motor al creșterii economice și al dezvoltării sociale și ar trebui să fie sprijinită prin intermediul programului. Combaterea activă a stereotipurilor și abordarea discriminării tăcute și intersecționale sunt deosebit de importante. Accesul egal la muncă, participarea egală pe piața forței de muncă și eliminarea barierelor din calea progresului în carieră în toate sectoarele, de exemplu în sectorul justiției și în sectoare legate de știință, tehnologie, inginerie și matematică, sunt piloni ai egalității de gen. Ar trebui să se pună accentul, de asemenea, pe echilibrul dintre viața profesională și cea privată și pe partajarea echitabilă între bărbați și femei a sarcinilor neremunerate casnice și de îngrijire a copiilor, a persoanelor în vârstă și a altor persoane aflate în întreținere, deoarece acestea sunt aspecte care sunt intrinsec legate de realizarea independenței și participării economice egale și de realizarea egalității între femei și bărbați.
(12) Violența pe criterii de gen și violența împotriva grupurilor de risc (copii, tineri și alte grupuri de risc, cum ar fi persoanele LGBTIQ și persoanele cu handicap) constituie o încălcare gravă a drepturilor fundamentale și persistă în întreaga Uniune, în toate contextele sociale și economice, având urmări grave asupra sănătății fizice, mintale și psihice a victimelor și asupra societății în ansamblu. Violența de gen și hărțuirea, atât în sfera domestică, cât și publică, afectează în mod special femeile. Prin urmare, combaterea acestui tip de violență și hărțuire este o acțiune-cheie pentru promovarea egalității de gen. Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice (Convenția de la Istanbul) definește violența împotriva femeilor ca fiind toate actele de violență bazată pe gen care provoacă sau pot provoca femeilor un prejudiciu sau suferințe fizice, sexuale, psihologice sau economice, inclusiv amenințarea cu astfel de acte, constrângerea sau privarea arbitrară de libertate, indiferent dacă acestea au loc în viața publică sau în viața privată. Combaterea violenței pe crierii de gen necesită o abordare multidimensională și include aspecte juridice, economice, educaționale și legate de sănătate. De asemenea, este necesar să se combată în mod activ stereotipurile de gen încă de la o vârstă fragedă, precum și toate formele de discurs de incitare la ură și de violență online. În acest context, este în continuare esențial să se sprijine organizațiile care militează pentru drepturile femeilor și ceilalți actori care lucrează în domeniu. Copiii, tinerii și alte grupuri expuse riscurilor, cum ar fi persoanele LGBTIQ și persoanele cu handicap, prezintă, de asemenea, un risc crescut de a fi supuse violenței, în special în cadrul relațiilor familiale și intime. Ar trebui să se ia măsuri pentru a promova drepturile persoanelor expuse riscurilor – în special drepturile copiilor, inclusiv ale celor care au devenit orfani, fie ca rezultat al infracțiunilor domestice, fie de altă natură, și ale altor grupuri de copii deosebit de vulnerabili – și pentru a contribui la protecția lor și a garanta dreptul lor la dezvoltare și la demnitate. Combaterea tuturor formelor de violență, în special a violenței pe criterii de gen, promovarea prevenirii acesteia și protejarea și sprijinirea victimelor sale reprezintă priorități ale Uniunii care ajută persoanele să se bucure de drepturile lor fundamentale și contribuie la egalitatea de gen. Aceste priorități ar trebui să fie sprijinite prin intermediul programului. Se subliniază importanța acordării de finanțare în temeiul programului organizațiilor societății civile care promovează egalitatea de gen, combat violența bazată pe gen și promovează drepturile femeilor, inclusiv sănătatea sexuală și reproductivă și drepturile aferente, precum și drepturile persoanelor LGBTIQ în toate statele membre. Toate aceste activități urmăresc promovarea unor valori-cheie ale Uniunii și, prin urmare, ar trebui sprijinite în întreaga Uniune, fără excepție.
(13) Pentru a preveni și a combate toate formele de violență și pentru a proteja victimele sunt necesare o voință politică puternică și o acțiune coordonată, bazată pe metodele și rezultatele programelor anterioare „Daphne”, ale programului „Drepturi, egalitate și cetățenie” și ale programului „Justiție”. În special finanțarea acordată prin „Daphne” pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva copiilor, tinerilor și femeilor și protejarea victimelor a constituit un real succes de la lansarea sa în 1997, atât din punctul de vedere al popularității sale în rândul părților interesate (autorități publice, instituții academice și organizații neguvernamentale), cât și din cel al eficacității proiectelor finanțate. Prin acest program s-au finanțat proiecte de sensibilizare, de furnizare de servicii de sprijin pentru victime și de sprijinire a activităților organizațiilor societății civile care își desfășoară activitatea pe teren. Programul Daphne a abordat toate formele de violență, inclusiv violența în familie, violența sexuală, traficul de persoane, urmărirea în scopul hărțuirii și practicile tradiționale dăunătoare, cum ar fi mutilarea genitală feminină, precum și noile forme emergente de violență, cum ar fi agresivitatea și hărțuirea online. Având în vedere numărul încă alarmant de victime ale violenței bazate pe gen, este important ca toate aceste acțiuni să fie continuate cu o alocare bugetară independentă pentru activitățile de implementare a obiectivului specific de prevenire și combatere a tuturor formelor de violență bazată pe gen în cadrul programului Daphne, iar rezultatele și învățămintele desprinse să fie luate în considerare în mod corespunzător în implementarea programului.
(14) Nediscriminarea reprezintă un principiu fundamental al Uniunii. Articolul 19 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) prevede luarea de măsuri în vederea combaterii oricărei discriminări bazate pe sex, rasă sau origine etnică, pe religie sau convingeri, pe handicap, vârstă sau orientare sexuală. Nediscriminarea este, de asemenea, consacrată la articolul 21 din Cartă. Ar trebui să se țină seama de trăsăturile specifice ale diferitelor forme de discriminare, inclusiv discriminarea directă, indirectă și structurală, și să se conceapă în paralel măsuri corespunzătoare pentru prevenirea și combaterea discriminării din unul sau mai multe motive. Programul ar trebui să sprijine acțiuni de prevenire și combatere a tuturor formelor de discriminare, a rasismului, a xenofobiei, a afrofobiei, a antisemitismului, a atitudinilor antirome, a islamofobiei și a tuturor formelor de intoleranță, inclusiv a homofobiei, bifobiei, transfobiei, interfobiei și a intoleranței bazate pe identitatea de gen, atât online, cât și offline, precum și a intoleranței împotriva persoanelor aparținând minorităților, luând în considerare discriminări multiple. În acest context, ar trebui să se acorde o atenție deosebită prevenirii și combaterii tuturor formelor de violență, ură, segregare și stigmatizare, precum și combaterii comportamentului agresiv, a hărțuirii și a tratamentului intolerant. Programul ar trebui să fie implementat într-o manieră prin care să se consolideze reciproc cu alte activități ale Uniunii care au aceleași obiective, în special cele menționate în comunicarea Comisiei din 5 aprilie 2011 intitulată „Un cadru UE pentru strategiile naționale de integrare a romilor până în 2020” și în Recomandarea Consiliului din 9 decembrie 2013 cu privire la măsurile de integrare efectivă a romilor în statele membre (9).
(15) Participarea deplină și efectivă a persoanelor cu handicap în societate, în condiții de egalitate cu ceilalți, este împiedicată de obstacole sociale și de mediu, precum și de lipsa accesibilității. Persoanele cu handicap se confruntă, printre altele, cu obstacole care le împiedică să pătrundă pe piața muncii, să beneficieze de o educație incluzivă și de calitate, să evite sărăcia și a excluziunea socială, să aibă acces la inițiative și mijloace de expresie culturale și să își exercite drepturile politice. În calitate de părți la Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap, Uniunea și toate statele membre s-au angajat să promoveze, să protejeze și să asigure exercitarea deplină și egală a tuturor drepturilor omului și a libertăților fundamentale de către toate persoanele cu handicap. Convenția menționată a devenit parte integrantă a ordinii juridice a Uniunii.
(16) Dreptul la respectarea vieții private și de familie, a domiciliului și a secretului comunicațiilor este un drept fundamental consacrat la articolul 7 din Cartă. Protecția datelor cu caracter personal constituie un drept fundamental consacrat la articolul 16 din TFUE și la articolul 8 din Cartă. Respectarea normelor de protecție a datelor cu caracter personal este verificată de autorități de supraveghere independente. Cadrul juridic al Uniunii, în special Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului (10) și Directiva (UE) 2016/680 a Parlamentului European și a Consiliului (11) stabilește dispoziții menite să asigure faptul că dreptul la protecția datelor cu caracter personal este exercitat in mod eficient. Respectivele instrumente juridice încredințează autorităților naționale de supraveghere a protecției datelor sarcina de a promova conștientizarea și înțelegerea de către public a riscurilor, a normelor, a garanțiilor și a drepturilor legate de prelucrarea datelor cu caracter personal. Uniunea ar trebui să fie în măsură să desfășoare activități de sensibilizare, inclusiv prin sprijinirea organizațiilor societății civile care promovează protecția datelor cu caracter personal în concordanță cu standardele Uniunii, și să efectueze studii și alte activități relevante, având în vedere importanța dreptului la protecția datelor cu caracter personal într-o perioadă de dezvoltare tehnologică rapidă.
(17) Articolul 24 din TFUE obligă Parlamentul European și Consiliul să adopte dispozițiile referitoare la procedurile și condițiile necesare pentru prezentarea unei inițiative cetățenești în înțelesul articolului 11 din TUE. Acest lucru s-a realizat prin adoptarea Regulamentului (UE) 2019/788 al Parlamentului European și al Consiliului (12). Programul ar trebui să sprijine finanțarea asistenței tehnice și organizaționale pentru punerea în aplicare a regulamentului menționat, susținând astfel exercitarea de către cetățeni a dreptului de a lansa și de a sprijini inițiative cetățenești europene.
(18) În conformitate cu articolele 8 și 10 din TFUE, programul ar trebui să sprijine, în toate activitățile sale, integrarea perspectivei de gen și a nediscriminării. O evaluare intermediară și una finală a programului ar trebui să evalueze impactul din perspectiva genului pentru a aprecia măsura în care acesta contribuie la egalitatea de gen și pentru a verifica dacă programul are un impact negativ nedorit asupra egalității de gen. În acest context și ținând seama, în același timp, de natura și de amploarea diferite ale activităților diferitelor componente ale programului, este important ca datele individuale colectate de promotorii de proiecte să fie defalcate în funcție de sex ori de câte ori este posibil. Este, de asemenea, important să se ofere informații solicitanților cu privire la modul în care să țină seama de egalitatea de gen, inclusiv informații cu privire la utilizarea unor instrumente de integrare a perspectivei de gen, cum ar fi integrarea dimensiunii de gen în buget și evaluările impactului din perspectiva genului, acolo unde este necesar. Atunci când sunt consultați experții și părțile interesate, ar trebui să se țină seama de echilibrul de gen.
(19) Articolul 3 din TUE impune Uniunii, printre altele, să promoveze protecția drepturilor copilului, în conformitate cu articolul 24 din Cartă și cu Convenția Organizației Națiunilor Unite cu privire la drepturile copilului.
(20) În conformitate cu actele Uniunii privind egalitatea de tratament, statele membre au înființat organisme independente pentru promovarea egalității de tratament (denumite în continuare „organisme de promovare a egalității”), pentru combaterea discriminării bazate pe rasă și origine etnică, precum și pe criterii de gen. Numeroase state membre nu s-au limitat însă la cerințele respectivelor acte ale Uniunii și s-au asigurat că organismele de promovare a egalității pot gestiona și cazurile de discriminare bazată pe alte motive, cum ar fi limba, vârsta, caracteristicile sexuale, identitatea de gen și diversitatea de gen, orientarea sexuală, religia și convingerile, precum și handicapul. Organismele de promovare a egalității au un rol decisiv în promovarea egalității și în asigurarea aplicării eficiente a legislației privind egalitatea de tratament, în special oferind asistență independentă victimelor discriminării, efectuând anchete independente privind discriminarea, publicând rapoarte independente și formulând recomandări cu privire la orice aspect legat de discriminare din statul membru respectiv al acestora. Este esențial ca activitatea organismelor de promovare a egalității să fie coordonată la nivelul Uniunii în acest sens. Rețeaua europeană a organismelor naționale de promovare a egalității (Equinet) a fost creată în 2007 și este compusă din organismele naționale de promovare a egalității prevăzute de Directivele 2000/43/CE (13) și 2004/113/CE (14) ale Consiliului și de Directivele 2006/54/CE (15) și 2010/41/UE (16) ale Parlamentului European și ale Consiliului. La 22 iunie 2018, Comisia a adoptat Recomandarea (UE) 2018/951 (17) privind standardele aplicabile organismelor de promovare a egalității, care tratează aspectele legate de mandatul, independența, eficacitatea acestora, precum și coordonarea și cooperarea dintre acestea. Equinet se află într-o poziție excepțională, fiind singura entitate care asigură coordonarea activităților derulate de organismele de promovare a egalității. Această coordonare desfășurată de Equinet este esențială pentru punerea în aplicare efectivă a legislației antidiscriminare a Uniunii în statele membre și ar trebui să fie sprijinită prin intermediul programului.
(21) Pentru a îmbunătăți accesibilitatea pentru utilizatori și pentru a oferi orientări imparțiale, informații practice și asistență solicitanților, părților interesate și beneficiarilor cu privire la toate aspectele programului, statele membre ar trebui să poată institui puncte de contact ale programului. Punctele de contact ale programului ar trebui să își îndeplinească funcțiile în mod independent și fără ca autoritățile publice să intervină în procesul lor de decizie. Este important ca statele membre să poată alege modul cel mai adecvat de gestionarea a acestor puncte de contact ale programului, inclusiv prin intermediul autorităților publice, al organizațiilor societății civile sau al consorțiilor acestora. Punctele de contact ale programului nu ar trebui să aibă nicio responsabilitate în ceea ce privește gestionarea programului.
(22) Organismele independente din domeniul drepturilor omului și organizațiile societății civile au un rol esențial în promovarea, garantarea și conștientizarea valorilor comune ale Uniunii și în sprijinirea exercitării efective a drepturilor în temeiul dreptului Uniunii, inclusiv din Cartă. După cum se arată în Rezoluția Parlamentului European din 19 aprilie 2018 (18), o creștere a finanțării și un sprijin financiar adecvat sunt esențiale pentru realizarea unui mediu favorabil și sustenabil în care organizațiile societății civile să își consolideze rolul și să își îndeplinească funcțiile în mod independent și eficace. Finanțarea din partea Uniunii ar trebui să completeze eforturile la nivel național contribuind la sprijinirea, conferirea de putere și consolidarea capacității organizațiilor independente ale societății civile care își desfășoară activitatea în domeniul promovării drepturilor și valorilor și ale căror activități contribuie la aplicarea strategică a drepturilor în temeiul dreptului Uniunii, inclusiv al Cartei, printre altele prin activități de susținere și promovare, cum ar fi litigiile strategice, realizarea de campanii, comunicare și alte activități de supraveghere, precum și la promovarea, garantarea și conștientizarea valorilor comune ale Uniunii la nivel local, regional, național și transnațional. Programul ar trebui implementat într-un mod ușor de utilizat, de exemplu prin proceduri ușor de utilizat pentru depunerea candidaturilor și pentru raportare. Ar trebui să se acorde o atenție deosebită accesibilității programului pentru organizațiile societății civile la nivel local, regional, național și transnațional, inclusiv organizațiile locale ale societății civile, precum și capacității beneficiarilor. Aceasta ar trebui să includă luarea în considerare a furnizării sprijinului financiar către terți, dacă este cazul.
(23) Comisia ar trebui să asigure coerența generală, complementaritatea și sinergiile cu activitatea organelor, oficiilor și agențiilor Uniunii, în special a Institutului European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați și a Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, și să ia în considerare rezultatele activității altor actori naționali și internaționali în domeniile vizate de program.
(24) Sub rezerva anumitor condiții, programul ar trebui să fie deschis participării statelor membre ale Asociației Europene a Liberului Schimb (AELS) care sunt membre ale Spațiului Economic European (SEE). De asemenea, ar trebui să poată participa la program și țările în curs de aderare, țările candidate, potențialii candidați la aderare care beneficiază de o strategie de preaderare, țările vizate de politica europeană de vecinătate și alte țări terțe.
(25) Pentru a se asigura alocarea eficientă a fondurilor din bugetul general al Uniunii, este necesar să se asigure că toate acțiunile desfășurate în temeiul programului au o valoare adăugată pentru Uniune, completează acțiunile statelor membre și sunt coerente cu alte acțiuni ale Uniunii. Ar trebui să se urmărească coerența, complementaritatea și sinergiile cu programele de finanțare care sprijină domeniile de politică aflate în strânsă legătură, în special cu programul „Justiție”, precum și cu programul „Europa creativă” instituit prin Regulamentul (UE) XXXX/XXXX al Parlamentului European și al Consiliului (19), și cu Erasmus+ instituit prin Regulamentul (UE) XXXX/XXXX al Parlamentului European și al Consiliului (20), pentru a se realiza potențialul interacțiunilor în domeniul culturii, al mass-media, al artelor, al educației și al creativității. Este necesar să se creeze sinergii și cu alte programe de finanțare ale Uniunii, în special în domenii precum ocuparea forței de muncă și combaterea excluderii sociale, în special Fondul social european Plus, precum și în domeniul pieței interne, al întreprinderilor, al tineretului, al sănătății, al cetățeniei, al justiției, al migrației, al securității, al cercetării, al inovării, al tehnologiei, al industriei, al coeziunii, al turismului, al relațiilor externe, al comerțului și al dezvoltării.
(26) Prezentul regulament stabilește un pachet financiar pentru întreaga durată a programului, care urmează să constituie principala valoare de referință, în înțelesul punctului 18 din Acordul interinstituțional din 16 decembrie 2020 dintre Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară, precum și privind noile resurse proprii, inclusiv o foaie de parcurs în vederea introducerii de noi resurse proprii (21), pentru Parlamentul European și Consiliu în cursul procedurii bugetare anuale.
(27) În conformitate cu articolul 193 alineatul (2) din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului (22) (denumit în continuare „Regulamentul financiar”), se poate acorda un grant pentru o acțiune deja începută, cu condiția ca solicitantul să poată demonstra necesitatea demarării acțiunii înainte de semnarea acordului de grant. Cu toate acestea, costurile suportate înainte de data depunerii cererii de grant nu sunt eligibile decât în cazuri excepționale justificate în mod corespunzător. Pentru a se evita orice perturbare a sprijinului acordat de Uniune care ar putea prejudicia interesele Uniunii, ar trebui să fie posibil ca, pentru o durată limitată la începutul cadrului financiar multianual 2021-2027 costurile suportate în legătură cu acțiunile deja începute, care beneficiază de sprijin în temeiul prezentului regulament, să fie considerate eligibile de la 1 ianuarie 2021, chiar dacă acestea au fost suportate înainte de depunerea cererii de grant.
(28) Prezentului program i se aplică Regulamentul financiar. Regulamentul financiar stabilește normele privind execuția bugetului Uniunii, inclusiv normele privind granturile, premiile, achizițiile publice, gestiunea indirectă, instrumentele financiare, garanțiile bugetare, asistența financiară și rambursările către experții externi.
(29) Tipurile de finanțare și metodele de execuție prevăzute de prezentul regulament ar trebui să fie alese pe baza capacității lor de a realiza obiectivele specifice ale acțiunilor și de a obține rezultate, luându-se în considerare în special costurile controalelor, sarcina administrativă, capacitatea părților interesate relevante și a beneficiarilor vizați și riscul de neconformitate preconizat. În acest sens ar trebui să se analizeze posibilitatea de a utiliza sume forfetare, finanțări forfetare și costuri unitare, precum și finanțări care nu sunt legate de costuri, astfel cum se menționează la articolul 125 alineatul (1) din Regulamentul financiar.
(30) În conformitate cu Regulamentul financiar și cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (23) și cu regulamentele (CE, Euratom) nr. 2988/95 (24), (Euratom, CE) nr. 2185/96 (25) și (UE) 2017/1939 (26), interesele financiare ale Uniunii trebuie să fie protejate prin măsuri proporționale, inclusiv prin măsuri referitoare la prevenirea, depistarea, corectarea și investigarea neregulilor, inclusiv a fraudei, recuperarea fondurilor pierdute, plătite în mod necuvenit sau utilizate incorect și, dacă este cazul, prin impunerea de sancțiuni administrative. În special, în conformitate cu Regulamentele (Euratom, CE) nr. 2185/96 și (UE, Euratom) nr. 883/2013, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) are competența de a desfășura investigații administrative, inclusiv verificări și inspecții la fața locului, pentru a stabili dacă a avut loc o fraudă, un act de corupție sau orice altă activitate ilegală care afectează interesele financiare ale Uniunii. În conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1939, Parchetul European (EPPO) este împuternicit să investigheze și să urmărească penal infracțiunile care afectează interesele financiare ale Uniunii, astfel cum sunt prevăzute în Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului (27). În conformitate cu Regulamentul financiar, orice persoană sau entitate care primește fonduri din partea Uniunii trebuie să coopereze pe deplin pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii, să acorde drepturile necesare și să permită accesul reprezentanților Comisiei, ai OLAF, ai Curții de Conturi și, în ceea ce privește statele membre care participă la forma de cooperare consolidată în temeiul Regulamentului (UE) 2017/1939, ai EPPO și să se asigure că orice terț implicat în execuția fondurilor din partea Uniunii acordă drepturi echivalente.
(31) Țările terțe care sunt membre ale SEE pot participa la programele Uniunii în cadrul cooperării stabilite în temeiul Acordului privind Spațiul Economic European (28), care prevede implementarea programelor pe baza unei decizii adoptate în temeiul acordului menționat. Țările terțe pot participa și pe baza altor instrumente juridice. Prezentul regulament ar trebui să cuprindă o dispoziție specifică prin care să se solicite țărilor terțe să acorde accesul și drepturile necesare pentru ca ordonatorul de credite competent, OLAF și Curtea de Conturi să își exercite în mod cuprinzător competențele care le revin.
(32) Prezentului regulament i se aplică normele financiare orizontale adoptate de Parlamentul European și de Consiliu în temeiul articolului 322 din TFUE. Respectivele norme sunt prevăzute în Regulamentul financiar și determină în special procedura de stabilire și execuție a bugetului prin granturi, achiziții, premii și execuție indirectă și prevăd verificarea responsabilităților actorilor financiari. Normele adoptate în temeiul articolului 322 din TFUE includ, de asemenea, un regim general de condiționalitate pentru protecția bugetului Uniunii.
(33) În temeiul Deciziei 2013/755/UE a Consiliului (29), persoanele și organismele și instituțiile publice și/sau private relevante din țările și teritoriile de peste mări sunt eligibile pentru finanțare sub rezerva normelor și a obiectivelor programului și a unor eventuale regimuri aplicabile statului membru de care este legat(ă) țara respectivă sau teritoriul de peste mări respectiv.
(34) Pentru a reflecta importanța combaterii schimbărilor climatice în conformitate cu angajamentele Uniunii de a pune în aplicare Acordul de la Paris adoptat în temeiul Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice și obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite, programul este destinat să contribuie la integrarea acțiunilor climatice și la atingerea unei ținte globale reprezentate de alocarea a 30 % din cheltuielile bugetului Uniunii pentru sprijinirea obiectivelor climatice și la realizarea ambiției de a aloca 7,5 % din bugetul Uniunii pentru cheltuieli legate de biodiversitate în 2024 și 10 % în 2026 și în 2027, luând în considerare suprapunerile existente între obiectivele climatice și cele legate de biodiversitate. Programul ar trebui să sprijine activități care respectă standardele și prioritățile Uniunii în materie de climă și mediu și principiul de „a nu face rău” din Pactul verde european. Acțiunile relevante ar trebui să fie identificate în cursul pregătirii și implementării programului și reanalizate în contextul evaluărilor și al proceselor de reexaminare relevante.
(35) În temeiul punctelor 22 și 23 din Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare (30), programul ar trebui să fie evaluat pe baza informațiilor colectate în conformitate cu cerințe de monitorizare specifice, evitând totodată sarcinile administrative excesive, în special pentru statele membre, precum și o reglementare excesivă. Cerințele respective ar trebui să includă, după caz, indicatori cuantificabili, pe baza cărora să se evalueze efectele programului pe teren.
(36) Pentru a asigura evaluarea eficace a progreselor înregistrate de program în direcția realizării obiectivelor sale, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui să fie delegată Comisiei în ceea ce privește indicatorii menționați la articolele 14 și 16 și în anexa II. Este deosebit de important ca, pe parcursul activităților sale pregătitoare, Comisia să desfășoare consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca aceste consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.
(37) În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, ar trebui conferite competențe de executare Comisiei. Respectivele competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (31).
(38) Întrucât obiectivele prezentului regulament și anume protejarea și promovarea drepturilor și valorilor consacrate în tratate, în Cartă și în convențiile internaționale aplicabile privind drepturile omului, nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre, dar, având în vedere amploarea și efectele acțiunii, acestea pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea acestor obiective.
(39) Prin urmare, Regulamentele (UE) nr. 1381/2013 și (UE) nr. 390/2014 ar trebui să fie abrogate.
(40) Pentru a asigura continuitatea în acordarea sprijinului în domeniul de politică relevant și pentru a permite ca implementarea să înceapă de la debutul cadrului financiar multianual 2021-2027, prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare în regim de urgență și să se aplice cu efect retroactiv de la 1 ianuarie 2021,