Recitale
(1) Ca urmare a expirării asistenței financiare din partea Mecanismului european de stabilitate la 20 august 2018, Decizia de punere în aplicare (UE) 2018/1192 a Comisiei (2) a activat o supraveghere mai strictă pentru Grecia pentru o perioadă de șase luni, începând cu 21 august 2018. Supravegherea mai strictă a fost ulterior prelungită de două ori (3), de fiecare dată pentru o perioadă suplimentară de șase luni, ultima dată începând de la 21 august 2019.
(2) Începând cu 2010, Grecia a beneficiat de o asistență financiară considerabilă, ceea ce face ca datoriile existente ale Greciei față de statele membre din zona euro, față de Fondul european de stabilitate financiară și față de Mecanismul european de stabilitate să se ridice, în total, la 243 700 de milioane EUR. Grecia a primit sprijin financiar din partea partenerilor săi europeni în condiții preferențiale, iar, pentru a pune datoria pe o bază mai sustenabilă, au fost adoptate măsuri specifice în 2012 și, din nou, de către Mecanismul european de stabilitate în 2017. La 22 iunie 2018, în cadrul Eurogrupului, s-a ajuns la un acord politic cu privire la punerea în aplicare a unor măsuri suplimentare menite să asigure sustenabilitatea datoriei. Printre acestea se numără prelungirea scadențelor medii ponderate cu o perioadă suplimentară de 10 ani, amânarea plății dobânzii și a amortizării cu încă 10 ani, precum și punerea în aplicare a altor măsuri privind datoria. De două ori pe an, în cadrul Eurogrupului, pot fi convenite două măsuri suplimentare (suprimarea marjei de dobândă suplimentare în legătură cu tranșa de răscumpărare a datoriei din cadrul programului Fondului european de stabilitate financiară, începând cu 2018 și restabilirea transferului de sume echivalente veniturilor realizate de băncile centrale naționale din zona euro de pe urma obligațiunilor de stat ale Greciei, deținute în temeiul Acordului privind profitul din activele financiare nete și al Programului privind piețele titlurilor de valoare), pe baza unui raport favorabil în cadrul supravegherii mai stricte, în ceea ce privește respectarea de către Grecia a angajamentelor sale de politică ulterioare aplicării programului. În această privință, activarea primei și a celei de-a doua tranșe de măsuri care vizează datoria și care sunt condiționate de politici a fost pusă în aplicare în urma acordului Eurogrupului din aprilie 2019 și decembrie 2019.
(3) Grecia și-a asumat, în cadrul Eurogrupului, angajamentul de a continua și de a finaliza toate reformele-cheie adoptate în contextul programului de sprijin pentru stabilitate din cadrul Mecanismului european de stabilitate (denumit în continuare „programul”), precum și de a garanta atingerea obiectivelor reformelor importante adoptate în cadrul acestui program și al programelor precedente. De asemenea, Grecia s-a angajat să pună în aplicare acțiuni specifice în domenii precum politicile fiscale și fiscal-structurale, asistența socială, stabilitatea financiară, piața muncii și piața produselor, privatizarea și administrația publică. Aceste acțiuni specifice, care sunt prezentate într-o anexă la declarația Eurogrupului din 22 iunie 2018, vor contribui la combaterea dezechilibrelor macroeconomice excesive ale Greciei și a surselor reale sau potențiale de dificultăți economice.
(4) La 27 februarie 2019, Comisia a publicat raportul de țară pentru 2019 referitor la Grecia (4). Comisia a concluzionat că, deși Grecia și-a restabilit cu succes echilibrul bugetar și a redus în mod semnificativ deficitul de cont curent, ea se confruntă cu dezechilibre macroeconomice excesive (5) ca urmare a crizei. Acestea sunt legate de datoria publică ridicată, de poziția investițională internațională netă negativă, de nivelul ridicat al creditelor neperformante din bilanțurile băncilor și de rata încă ridicată a șomajului. Constatările au fost confirmate ulterior de Raportul privind mecanismul de alertă, adoptat de Comisie la 17 decembrie 2019 pe baza Regulamentului (UE) nr. 1176/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (6), în care Grecia era inclusă printre statele membre care urmau să facă obiectul unui bilanț aprofundat în 2020. În particular, raportul arată că, la finele anului 2018, datoria publică a Greciei se ridica la 181,2 % din produsul intern brut, acesta fiind nivelul cel mai ridicat din Uniune. Poziția investițională internațională netă din 2018, de – 143,3 % din produsul intern brut, rămâne foarte ridicată, deși ea include o datorie publică externă mare, contractată în condiții foarte avantajoase. În plus, în pofida reducerii semnificative a deficitului de cont curent, aceasta rămâne în continuare insuficientă pentru a sprijini reducerea într-un ritm satisfăcător a poziției investiționale internaționale nete foarte mari și pentru a o aduce la niveluri considerate prudente. Șomajul, care a continuat să scadă față de nivelul de vârf de 27,8 % atins în 2013, se situa încă la 16,6 % în octombrie 2019. Șomajul pe termen lung (12,1 % în al treilea trimestru al anului 2019) și șomajul în rândul tinerilor (35,6 % în octombrie 2019) rămân foarte ridicate, deși, în același timp, au scăzut în mod semnificativ în comparație cu nivelurile maxime din perioada crizei (șomajul pe termen lung atinsese un nivel maxim de 19,9 % în al doilea trimestru al anului 2014, iar șomajul în rândul tinerilor de 60,2 % în februarie 2013).
(5) În lumina bilanțului aprofundat realizat de Comisie în 2019 și pe baza unei evaluări efectuate de Comisie, Consiliul a examinat Programul național de reformă pentru 2019 și Programul de stabilitate pentru 2019. Consiliul a recomandat (7) Greciei să ia măsuri, în 2019 și în 2020, pentru a realiza o redresare economică sustenabilă și pentru a combate dezechilibrele macroeconomice excesive prin continuarea și finalizarea reformelor în conformitate cu angajamentele luate în cadrul reuniunii Eurogrupului din 22 iunie 2018 pentru perioada ulterioară programului. De asemenea, Consiliul a recomandat Greciei să își concentreze politica economică în materie de investiții pe anumite domenii prioritare, cu scopul de a oferi un sprijin solid pentru creștere, reducând în același timp disparitățile regionale și asigurând incluziunea socială.
(6) La 20 noiembrie 2019, Comisia și-a publicat cea de-a patra evaluare în cadrul supravegherii mai stricte pentru Grecia (8). Concluzia acesteia a fost că Grecia a luat măsurile necesare pentru a-și îndeplini angajamentele specifice privind reformele pentru mijlocul anului 2019, însă că luarea unor măsuri suplimentare va fi esențială pentru finalizarea sau, după caz, accelerarea reformelor. Evaluarea a luat în considerare eforturile de implementare a angajamentelor, făcute în lunile precedente de noua administrație în contextul promovării unei agende mai ample de reforme, precum și disponibilitatea acesteia de a le pregăti în strânsă cooperare cu instituțiile.
(7) Autoritățile sunt pe punctul de a absorbi întârzierea înregistrată de reformele din sectorul financiar, însă, pe viitor, planurile vor trebui să fie mai ferme. Situația lichidităților băncilor grecești s-a îmbunătățit în continuare și există semne că accesul pe piață al băncilor se restabilește treptat, dar riscurile și provocările moștenite din trecut rămân ridicate. Poziția de capital a băncilor din Grecia rămâne adecvată, dar ea se poate vedea confruntată cu presiuni pe termen scurt, de exemplu din cauza eliminării treptate a mecanismelor prudențiale tranzitorii. Băncile trebuie să facă față în continuare unui stoc mare de credite neperformante: deși stocul a scăzut treptat față de nivelul de vârf de 107,2 miliarde EUR pe care îl atinsese în martie 2016, la finele lunii septembrie 2019 stocul era încă foarte ridicat, atingând 71,2 miliarde EUR sau 42,1 % din totalul expunerilor bilanțiere brute aferente creditelor acordate clienților. Odată implementată, recent adoptata schemă de protecție a activelor, denumită „Hercules”, va urmări să faciliteze o accelerare semnificativă a strategiilor actuale de reducere a creditelor neperformante din sectorul bancar. Alte provocări includ rentabilitatea fragilă în actualul context caracterizat de rate scăzute ale dobânzilor, precum și puternica interdependență dintre bănci și entitățile suverane, inclusiv prin ponderea ridicată pe care creditele fiscale amânate o au în capitalul băncilor. Îmbunătățirea situației lichidității băncilor grecești și încrederea crescută a deponenților au condus la ridicarea completă a controalelor asupra capitalurilor, începând de la 1 septembrie 2019.
(8) În pofida progreselor înregistrate în ultimii ani, Grecia se confruntă în continuare cu provocări majore în ceea ce privește mediul de afaceri și sistemul judiciar. În timp ce Grecia a înregistrat progrese în domenii precum reducerea timpului necesar pentru înregistrarea unei întreprinderi și întărirea protecției investitorilor minoritari, ea se află încă la mare distanță de pragul de performanță optimă în mai multe domenii ale componentelor structurale ale principalilor indicatori comparativi (de exemplu, timpul necesar pentru luarea unei hotărâri judecătorești, executarea contractelor, înregistrarea proprietăților, soluționarea cazurilor de insolvență etc.).
(9) După ce a fost exclusă de la împrumuturi pe piața financiară în 2010, Grecia a început să recâștige accesul pe piață prin emisiuni de obligațiuni de stat începând cu luna iulie 2017. Randamentul obligațiunilor de stat grecești a început să devină încet tot mai moderat, după încheierea cu succes a programului MES în 2018 și a continuat să scadă în mod semnificativ în a doua jumătate a anului 2019, ajungând la un nivel scăzut record de 1,4 % pe o durată de 10 ani în decembrie 2019, în declin față de 4,3 % în anul precedent. Condițiile de împrumut ale Greciei rămân totuși fragile, pe fondul unor riscuri economice externe și al unor vulnerabilități interne. De asemenea, Grecia a primit ratinguri mai bune din partea agențiilor de rating de credit, dar rămâne sub nivelul corespunzător categoriei „investment grade”.
(10) Având în vedere cele de mai sus, Comisia concluzionează că sunt încă prezente condițiile care au justificat stabilirea unei supravegheri mai stricte în temeiul articolului 2 din Regulamentul (UE) nr. 472/2013. În particular, în ceea ce privește stabilitatea sa financiară, Grecia continuă să se confrunte cu riscuri care, dacă se concretizează, ar putea avea efecte de propagare negative asupra altor state membre din zona euro. Aceste efecte de propagare s-ar putea manifesta în mod indirect, prin impactul asupra încrederii investitorilor și, deci, asupra costurilor de refinanțare ale băncilor și entităților suverane din alte state membre din zona euro.
(11) Prin urmare, pe termen mediu, este necesar ca Grecia să adopte în continuare măsuri de combatere a surselor reale sau potențiale de dificultăți și să continue implementarea reformelor structurale pentru a sprijini o redresare economică solidă și sustenabilă, în vederea atenuării efectelor unei serii de factori moșteniți din trecut. Printre aceștia se numără încetinirea severă și de durată a creșterii economice în timpul crizei; amploarea datoriei Greciei; vulnerabilitățile sectorului său financiar; interdependența continuă, relativ puternică, dintre sectorul financiar și finanțele publice ale Greciei, inclusiv prin participațiile statului; riscul ca tensiunile puternice din oricare dintre aceste sectoare să se propage în alte state membre, precum și expunerea statelor membre din zona euro la datoriile suverane ale Greciei.
(12) Pentru a combate riscurile rămase și a monitoriza îndeplinirea angajamentelor luate în acest sens, pare a fi necesar și adecvat să se prelungească supravegherea mai strictă a Greciei, instituită în temeiul articolului 2 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 472/2013.
(13) Greciei i s-a oferit posibilitatea de a-și exprima opiniile cu privire la evaluarea realizată de Comisie, printr-o scrisoare trimisă la 22 ianuarie 2020. În răspunsul său din data de 27 ianuarie 2020, Grecia a fost de acord, în linii mari, cu evaluarea Comisiei referitoare la provocările economice cu care se confruntă și care constituie baza pentru prelungirea supravegherii mai stricte.
(14) Grecia va continua să beneficieze de sprijin tehnic în cadrul Programului de sprijin pentru reforme structurale [astfel cum este prevăzut în Regulamentul (UE) 2017/825 (9)] pentru proiectarea și punerea în aplicare a reformelor, inclusiv pentru continuarea și finalizarea reformelor-cheie, în conformitate cu angajamentele de politică monitorizate în cadrul supravegherii mai stricte.
(15) Comisia intenționează să colaboreze îndeaproape cu Mecanismul european de stabilitate, în contextul sistemului său de alertă timpurie, pentru punerea în aplicare a supravegherii mai stricte,