Recitale
(1) Articolul 19 alineatul (1) din Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului (2) impune obligația ca toate certificatele emise începând cu 1 ianuarie 2012 să fie păstrate într-un registru al Uniunii. Acest registru al Uniunii a fost creat inițial prin Regulamentul (UE) nr. 920/2010 al Comisiei (3).
(2) Regulamentul (UE) nr. 389/2013 al Comisiei (4) a abrogat Regulamentul (UE) nr. 920/2010 pentru a stabili cerințe generale și cerințe în materie de gestionare și menținere privind registrul Uniunii pentru perioada de comercializare care începe la 1 ianuarie 2013 și pentru perioadele ulterioare, privind registrul independent de tranzacții prevăzut la articolul 20 alineatul (1) din Directiva 2003/87/CE și privind registrele prevăzute la articolul 6 din Decizia nr. 280/2004/CE a Parlamentului European și a Consiliului (5).
(3) Articolul 10 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 525/2013 prevede înființarea de registre pentru îndeplinirea obligațiilor care decurg din Protocolul de la Kyoto. Regulamentul (UE) nr. 389/2013 reglementează, de asemenea, funcționarea acestor registre.
(4) Conferința părților la Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, care funcționează ca reuniune a părților la Protocolul de la Kyoto, a adoptat modificarea de la Doha, instituind o a doua perioadă de angajament în cadrul Protocolului de la Kyoto, care începe la 1 ianuarie 2013 și se încheie la 31 decembrie 2020 („modificarea de la Doha”). Uniunea Europeană a aprobat modificarea de la Doha prin Decizia (UE) 2015/1339 a Consiliului (6). Este necesar ca modificarea de la Doha la Protocolul de la Kyoto să fie pusă în aplicare la nivelul registrului Uniunii și al registrelor naționale aferente Protocolului de la Kyoto. Cu toate acestea, dispozițiile relevante ar trebui să se aplice numai de la data intrării în vigoare a modificării de la Doha la Protocolul de la Kyoto.
(5) Norvegia și Liechtenstein participă la sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii instituit prin Directiva 2003/87/CE, dar nu sunt părți la acordul privind îndeplinirea în comun a angajamentelor (7) în cursul celei de a doua perioade de angajament din cadrul Protocolului de la Kyoto. Prin urmare, ar trebui stabilită o procedură specifică de compensare la sfârșitul celei de a doua perioade de angajament, astfel cum se prevede la articolul 10 alineatul (6) din Regulamentul (UE) nr. 525/2013.
(6) Toate operațiunile necesare în legătură cu a treia perioadă de comercializare a sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii între 2013 și 2020 ar trebui finalizate în conformitate cu normele prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 389/2013. Întrucât Directiva 2003/87/CE a permis utilizarea creditelor internaționale generate în temeiul Protocolului de la Kyoto, regulamentul menționat se va aplica în continuare acestor operațiuni până la 1 iulie 2023, dată care reprezintă sfârșitul perioadei suplimentare pentru îndeplinirea angajamentelor asumate în cadrul celei de a doua perioade de angajament din cadrul Protocolului de la Kyoto. Pentru a asigura claritatea în ceea ce privește normele aplicabile tuturor operațiunilor legate de cea de a treia perioadă de comercializare, în conformitate cu Directiva 2003/87/CE, astfel cum a fost modificată prin Directiva 2009/29/CE a Parlamentului European și a Consiliului (8), pe de o parte, și normele aplicabile tuturor operațiunilor legate de cea de a patra perioadă de comercializare, în conformitate cu Directiva 2003/87/CE, astfel cum a fost modificată prin Directiva (UE) 2018/410 a Parlamentului European și a Consiliului (9), pe de altă parte, domeniul de aplicare al acelor dispoziții ale Regulamentului (UE) nr. 389/2013 care continuă să se aplice după intrarea în vigoare a prezentului regulament pentru operațiunile legate de cea de a treia perioadă de comercializare va fi limitat la scopul respectiv,