Regulament 2019/1021 · CELEX 32019R1021

Regulamentul (UE) 2019/1021 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 privind poluanții organici persistenți (reformare) (Text cu relevanță pentru SEE.)

Data act: 20.06.2019
Intrare in vigoare: 15.07.2019
Jurnalul Oficial UE: oj:JOL_2019_169_R_0002
Status: In vigoare

autorizație de vânzare compus chimic organic convenție internațională managementul deșeurilor măsuri pentru controlul poluării poluare organică protecția mediului înconjurător protocol la un acord sănătate publică substanță periculoasă

Recitale

(1) Regulamentul (CE) nr. 850/2004 al Parlamentului European și al Consiliului (3) a fost modificat în mod substanțial de mai multe ori. Întrucât se impun noi modificări, este necesar, din motive de claritate, să se procedeze la reformarea regulamentului menționat.

(2) Uniunea este extrem de preocupată de emisia continuă de poluanți organici persistenți (denumiți în continuare „POP”) în mediu. Aceste substanțe chimice sunt transportate peste frontierele internaționale la distanțe mari de sursele lor și persistă în mediu, se bioacumulează prin rețeaua trofică și prezintă un risc pentru sănătatea umană și pentru mediu. De aceea, este necesar să se ia măsuri suplimentare pentru a proteja sănătatea umană și mediul împotriva acestor poluanți.

(3) Având în vedere responsabilitățile sale privind protecția mediului, Uniunea a aprobat, la 19 februarie 2004, Protocolul la Convenția din 1979 privind poluarea atmosferică transfrontalieră pe distanțe lungi, referitor la poluanții organici persistenți (4) (denumit în continuare „protocolul”) și a aprobat, la 14 octombrie 2004, Convenția de la Stockholm privind poluanții organici persistenți (5) (denumită în continuare „convenția”).

(4) Pentru a asigura punerea în aplicare, în mod coerent și eficient, a obligațiilor Uniunii asumate în temeiul protocolului și al convenției, este necesar să se stabilească un cadru juridic comun în temeiul căruia să se ia măsuri în special cu scopul de a elimina producerea, introducerea pe piață și utilizarea POP produși în mod intenționat. În plus, caracteristicile POP ar trebui luate în considerare în cadrul sistemelor relevante de evaluare și autorizare ale Uniunii.

(5) Este necesar să se asigure coordonarea și coerența la punerea în aplicare la nivelul Uniunii a dispozițiilor Convenției de la Rotterdam privind procedura de consimțământ prealabil în cunoștință de cauză aplicabilă anumitor produse chimice și pesticide periculoase care fac obiectul comerțului internațional, care a fost aprobată de Uniune la 19 decembrie 2002 (6), a dispozițiilor Convenției de la Basel privind controlul transportului peste frontiere al deșeurilor periculoase și al eliminării acestora, care a fost aprobată de Uniune la 1 februarie 1993 (7) și a dispozițiilor Convenției de la Minamata privind mercurul, care a fost aprobată de către Uniune la 11 mai 2017 (8). Această coordonare și această coerență ar trebui, de asemenea, să fie menținute la participarea la punerea în aplicare și dezvoltarea în continuare a abordării strategice a gestionării internaționale a substanțelor chimice (SAICM), adoptată de Prima Conferință internațională privind gestionarea substanțelor chimice, care a avut loc la Dubai, la 6 februarie 2006, și a bunei gestionări a substanțelor chimice și a deșeurilor după 2020 în cadrul Organizației Națiunilor Unite.

(6) În plus, având în vedere faptul că dispozițiile prezentului regulament se bazează pe principiul precauției prevăzut de Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) și că respectă abordarea precauționară în materie de protecție a mediului, astfel cum se stabilește în principiul 15 din Declarația de la Rio privind mediul și dezvoltarea și în vederea eliminării, în cazurile în care este fezabil, a emisiilor de POP în mediu, în anumite situații este oportun să se prevadă măsuri mai stricte de control decât cele incluse în protocol și în convenție.

(7) În interiorul Uniunii, introducerea pe piață și utilizarea majorității POP enumerați în protocol sau în convenție au fost deja eliminate treptat ca urmare a interdicțiilor prevăzute, printre altele, de Regulamentele (CE) nr. 1907/2006 (9), (CE) nr. 1107/2009 (10) și (UE) nr. 528/2012 (11) ale Parlamentului European și ale Consiliului. Cu toate acestea, pentru a îndeplini obligațiile Uniunii în temeiul protocolului și al convenției și pentru a reduce la minimum emisiile de POP, este necesar și oportun să se interzică și producerea acestor substanțe și să se limiteze derogările la un nivel minim, astfel încât derogările să se aplice numai dacă o substanță îndeplinește o funcție esențială într-o aplicație specifică.

(8) Din motive de claritate și coerență cu alte acte legislative relevante ale Uniunii, ar trebui să se prevadă anumite definiții, iar terminologia ar trebui să fie corelată cu cea utilizată în Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 și în Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului (12).

(9) Exporturile de substanțe care intră sub incidența convenției sunt reglementate de Regulamentul (UE) nr. 649/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (13) și, prin urmare, nu este necesar să facă obiectul prezentului regulament.

(10) Stocurile de POP expirate sau gestionate neglijent pot prezenta un pericol grav pentru mediu și sănătatea umană, de exemplu prin contaminarea solului și a apelor subterane. Prin urmare, este oportun ca în materie de gestionare a unor astfel de stocuri să se stabilească norme mai stricte, comparativ cu cele prevăzute în convenție. Stocurile de substanțe interzise ar trebui tratate ca deșeuri, în timp ce stocurile de substanțe a căror producere sau utilizare este încă permisă ar trebui notificate autorităților și supravegheate în mod corespunzător. În mod special, stocurile existente care sunt formate din sau conțin POP interziși ar trebui gestionate ca deșeuri cât mai curând posibil. Dacă alte substanțe sunt interzise în viitor, stocurile acestora ar trebui să fie, de asemenea, distruse fără întârziere și nu ar trebui constituite alte stocuri.

(11) În conformitate cu dispozițiile protocolului și ale convenției, emisiile de POP care reprezintă produse secundare neintenționate rezultate din procese industriale ar trebui identificate și reduse cât mai curând posibil, obiectivul final urmărit fiind eliminarea lor, dacă este posibil. Ar trebui să se dezvolte, să se actualizeze și să se pună în aplicare, după caz, cât mai curând posibil, planuri naționale de acțiune adecvate, care să cuprindă toate sursele și măsurile, inclusiv cele prevăzute în legislația existentă a Uniunii, pentru a reduce astfel de emisii în mod continuu și eficient din punctul de vedere al costurilor. În acest scop, ar trebui să se elaboreze instrumente corespunzătoare în cadrul convenției.

(12) Orientările privind cele mai bune tehnici disponibile și orientările provizorii privind cele mai bune practici de mediu relevante pentru articolul 5 și anexa C la Convenția de la Stockholm privind poluanții organici persistenți, care au fost adoptate în temeiul Convenției de la Stockholm, ar trebui să fie utilizate atunci când se analizează propunerile de a construi instalații noi sau de a modifica în mod semnificativ instalațiile existente utilizând procese care eliberează produsele chimice enumerate în anexa III la prezentul regulament.

(13) Ar trebui să se instituie sau să se mențină, după caz, programe și mecanisme corespunzătoare pentru a asigura date de monitorizare adecvate privind prezența în mediu a substanțelor menționate în partea A din anexa III. Cu toate acestea, este necesar să se garanteze faptul că instrumente corespunzătoare sunt disponibile și că pot fi folosite în condiții viabile din punct de vedere economic și tehnic.

(14) În temeiul convenției, conținutul de POP existent în deșeuri trebuie distrus sau transformat ireversibil în substanțe care nu prezintă caracteristici similare, cu excepția cazurilor în care alte operațiuni sunt preferabile din punct de vedere ecologic. Pentru ca Uniunea să își îndeplinească obligațiile care îi revin în temeiul convenției, este necesar să se stabilească norme specifice privind aceste substanțe. Pentru a asigura un nivel ridicat de protecție, ar trebui să se stabilească limite de concentrație comune pentru substanțele existente în deșeuri, a căror respectare ar trebui monitorizată și asigurată.

(15) În ceea ce privește difenileterii polibromurați (PBDE) enumerați în prezentul regulament, inclusiv decaBDE, limita de concentrație pentru suma substanțelor respective în deșeuri este stabilită la 1 000 mg/kg. Având în vedere evoluția rapidă a progresului științific și tehnic, Comisia ar trebui să revizuiască respectiva limită de concentrație și, după caz, să adopte o propunere legislativă pentru a reduce această valoare la 500 mg/kg. Comisia ar trebui să acționeze cât mai curând posibil și, în orice caz, până la 16 iulie 2021.

(16) Este important să se identifice și să se separe la sursă deșeurile care sunt formate din POP, conțin POP sau sunt contaminate cu POP, în scopul de a reduce la minimum răspândirea acestor substanțe chimice în alte deșeuri. Directiva 2008/98/CE instituie norme ale Uniunii privind gestionarea deșeurilor periculoase prin care statele membre au obligația de a lua măsurile necesare pentru a impune unităților și întreprinderilor care elimină, valorifică, colectează sau transportă deșeuri periculoase să nu amestece diferite categorii de deșeuri periculoase sau să nu amestece deșeurile periculoase cu deșeurile nepericuloase.

(17) Pentru a promova trasabilitatea deșeurilor care conțin poluanți organici persistenți și a asigura controlul acestora, dispozițiile privind sistemul de păstrare a evidențelor stabilit în conformitate cu articolul 17 din Directiva 2008/98/CE ar trebui să se aplice, de asemenea, unor astfel de deșeuri care conțin poluanți organici persistenți, dar care nu sunt definite ca deșeuri periculoase în conformitate cu Decizia 2014/955/UE a Comisiei (14).

(18) Este necesar să se asigure coordonarea și gestionarea eficace a aspectelor tehnice și administrative ale prezentului regulament la nivelul Uniunii. Agenția Europeană pentru Produse Chimice (denumită în continuare „agenția”), instituită prin Regulamentul (CE) nr. 1907/2006, are competență și experiență în materie de punere în aplicare a legislației Uniunii privind substanțele chimice și a acordurilor internaționale referitoare la substanțele chimice. Prin urmare, statele membre și agenția ar trebui să îndeplinească sarcini legate de aspectele administrative, tehnice și științifice ale punerii în aplicare a prezentului regulament și de schimbul de informații. Rolul agenției ar trebui să includă pregătirea și examinarea dosarelor tehnice, inclusiv consultări cu părțile interesate, și elaborarea de avize care ar trebui utilizate de către Comisie atunci când analizează dacă este oportun să prezinte o propunere de includere a unei substanțe pe lista POP prevăzută în convenție sau în protocol. În plus, Comisia, statele membre și agenția ar trebui să coopereze pentru a pune în aplicare în mod eficace obligațiile internaționale care îi revin Uniunii în temeiul convenției.

(19) Convenția prevede că fiecare parte trebuie să elaboreze, să actualizeze și să urmărească să implementeze, după caz, un plan pentru punerea în aplicare a obligațiilor pe care și le-a asumat în temeiul convenției. Statele membre ar trebui să asigure posibilități pentru participarea publicului la elaborarea, implementarea și actualizarea planurilor de punere în aplicare. Având în vedere faptul că Uniunea și statele membre au competențe comune în această privință, planurile de punere în aplicare ar trebui elaborate și actualizate atât la nivel național, cât și la nivelul Uniunii. Ar trebui să se promoveze cooperarea și schimbul de informații, inclusiv privind siturile contaminate cu poluanți organici persistenți, între Comisie, agenție și autoritățile statelor membre.

(20) Substanțele enumerate în partea A din anexa I sau în partea A din anexa II la prezentul regulament ar trebui să poate fi produse și utilizate doar ca intermediari limitați în spațiu și în sistem închis, dacă o adnotare în acest sens s-a introdus în mod expres în anexa relevantă și dacă producătorul demonstrează statului membru în cauză faptul că substanța este produsă și utilizată numai în condiții strict controlate.

(21) În conformitate cu convenția și cu protocolul, ar trebui să se furnizeze celorlalte părți la acordurile menționate informații privind POP. De asemenea, ar trebui să se încurajeze schimbul de informații cu țări terțe care nu sunt parte la acordurile menționate anterior.

(22) Deoarece adeseori se constată faptul că publicul nu este conștient de pericolele pe care le prezintă POP pentru sănătatea generațiilor prezente și viitoare, precum și pentru mediu, în special în țările în curs de dezvoltare, este necesar un proces amplu de informare pentru a ridica nivelul de precauție și de înțelegere de către public a motivelor care stau la baza aplicării restricțiilor și a interdicțiilor. În conformitate cu convenția, programele de sensibilizare a publicului cu privire la aceste substanțe în ceea ce privește efectele acestora asupra sănătății și a mediului, în special pentru grupurile cele mai vulnerabile, precum și formarea lucrătorilor, a oamenilor de știință, a educatorilor, a personalului tehnic și managerial ar trebui încurajate și facilitate, după caz. Uniunea ar trebui să asigure accesul la informații, fără a se aduce atingere Regulamentelor (CE) nr. 1049/2001 (15) și (CE) nr. 1367/2006 (16) ale Parlamentului European și ale Consiliului, și nici Directivei 2003/4/CE a Parlamentului European și a Consiliului (17).

(23) Pentru a promova dezvoltarea unei baze de cunoștințe cuprinzătoare privind nivelurile de expunere și de toxicitate ale substanțelor chimice, în conformitate cu Programul general al Uniunii de acțiune pentru mediu până în 2020, intitulat „O viață bună, în limitele planetei noastre” (Al șaptelea program de acțiune pentru mediu) (18), Comisia a instituit Platforma de informare privind monitorizarea substanțelor chimice. Ar trebui să se încurajeze utilizarea platformei respective, ca un mijloc menit să le permită statelor membre să își îndeplinească obligațiile de a raporta date privind prezența substanțelor chimice și să simplifice și să reducă obligațiile de raportare ale acestora.

(24) La cerere și în limita resurselor disponibile, Comisia, agenția și statele membre ar trebui să colaboreze în vederea asigurării asistenței tehnice corespunzătoare și acordate în timp util, cu scopul specific de a consolida capacitatea țărilor în curs de dezvoltare și a celor cu o economie în tranziție de a pune în aplicare dispozițiile convenției. Asistența tehnică ar trebui să includă dezvoltarea și punerea în aplicare a unor produse, metode și strategii alternative corespunzătoare, în temeiul convenției, pentru a se asigura faptul că POP continuă să fie utilizate numai atunci când în țara vizată nu există alternative locale sigure, eficiente și accesibile ca preț.

(25) Ar trebui să se realizeze evaluări periodice ale eficienței măsurilor întreprinse pentru a reduce emisiile de POP. În acest scop, statele membre ar trebui să înainteze periodic rapoarte, într-o formă standardizată, agenției, în special referitoare la inventarele privind emisiile, stocurile notificate și producerea și introducerea pe piață a substanțelor cu utilizare restricționată.

(26) Pentru a răspunde nevoii de informații în materie de punere în aplicare și conformitate, ar trebui să se introducă un sistem alternativ de colectare și de punere la dispoziție a informațiilor, ținând seama de rezultatele Raportului Comisiei intitulat „Acțiuni în vederea simplificării elaborării rapoartelor privind mediul” și de verificarea adecvării conexă acestui raport. În special, statele membre ar trebui să pună la dispoziție toate datele relevante. Acest lucru ar trebui să asigure faptul că sarcina administrativă care revine tuturor entităților rămâne cât mai limitată posibil. În acest scop, diseminarea activă de la nivel național ar trebui să se efectueze în conformitate cu Directivele 2003/4/CE și 2007/2/CE (19) ale Parlamentului European și ale Consiliului, în vederea asigurării unei infrastructuri corespunzătoare pentru accesul publicului, raportare și efectuarea de schimburi de date între autoritățile publice. În acest context, statele membre și agenția ar trebui să bazeze specificațiile pentru datele spațiale pe actele de punere în aplicare adoptate în temeiul Directivei 2007/2/CE.

(27) Convenția și protocolul prevăd că părțile la acestea pot propune substanțe suplimentare în vederea unor acțiuni internaționale și, în consecință, și alte substanțe pot fi incluse în listele prevăzute în acordurile menționate. În astfel de cazuri, prezentul regulament ar trebui modificat în consecință.

(28) Pentru a modifica anumite elemente neesențiale ale prezentului regulament, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui delegată Comisiei în ceea ce privește modificarea prezentului regulament prin autorizarea, după caz, a producerii și utilizării substanțelor enumerate în partea A din anexa I sau în partea A din anexa II la prezentul regulament ca intermediari limitați în spațiu și în sistem închis, modificarea termenelor prevăzute într-o adnotare introdusă în anexa relevantă în acest scop, modificarea anexei III la prezentul regulament pentru transferarea unei substanțe din partea B în partea A din respectiva anexă și modificarea anexelor I, II și III la prezentul regulament în vederea adaptării acestora la orice modificare a listei substanțelor prevăzute în anexele la convenție sau la protocol, precum și pentru a modifica rubricile sau dispozițiile existente din anexele I și II la prezentul regulament în vederea adaptării acestora la progresul științific și tehnic. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare (20). În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

(29) În cazul în care anexele la prezentul regulament sunt modificate pentru a pune în aplicare includerea pe listele prevăzute în protocol sau în convenție a unui POP suplimentar produs în mod intenționat, respectivul POP inclus pe listă ar trebui inclus în anexa II, în loc de anexa I, numai în cazuri excepționale și justificate în mod corespunzător.

(30) În vederea asigurării unor condiții uniforme de punere în aplicare a prezentului regulament, Comisiei ar trebui să i se confere competențe de executare pentru a adopta măsuri privind gestionarea deșeurilor și informațiile minime care trebuie furnizate de statele membre în cadrul procesului de monitorizare a punerii în aplicare a prezentului regulament. Respectivele competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (21).

(31) Pentru a asigura transparența, imparțialitatea și consecvența la nivelul activităților de asigurare a respectării legii, statele membre ar trebui să stabilească norme privind sancțiunile aplicabile în cazul în care se încalcă prezentul regulament și să se asigure că acestea sunt puse în aplicare. Sancțiunile menționate ar trebui să fie eficiente, proporționale și să descurajeze astfel de încălcări, având în vedere că nerespectarea acestor dispoziții poate avea efecte negative asupra sănătății umane și a mediului. Pentru asigurarea respectării coerente și efective a dispozițiilor prezentului regulament, statele membre ar trebui să coordoneze activitățile și schimburile de informații relevante în cadrul Forumului pentru schimbul de informații privind aplicarea, instituit în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1907/2006. Informațiile privind încălcarea dispozițiilor prezentului regulament ar trebui făcute publice, după caz.

(32) În sensul prezentului regulament, cu excepția chestiunilor referitoare la deșeuri, Comisia ar trebui să fie asistată de comitetul constituit prin Regulamentul (CE) nr. 1907/2006, în vederea asigurării unei abordări coerente în ceea ce privește legislația Uniunii în domeniul produselor chimice.

(33) În sensul prezentului regulament, pentru chestiunile referitoare la deșeuri, Comisia ar trebui să fie asistată de comitetul constituit prin Directiva 2008/98/CE, în vederea asigurării unei abordări coerente în ceea ce privește legislația Uniunii în domeniul deșeurilor.

(34) Întrucât obiectivul prezentului regulament, respectiv protejarea mediului și a sănătății umane împotriva POP, nu poate fi realizat pe deplin de către statele membre, date fiind efectele transfrontaliere ale poluanților în cauză, dar poate fi realizat mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea acestui obiectiv,

Articolul 1

Scop și obiect

Având în vedere principiul precauției în mod special, obiectivul prezentului regulament este de a proteja sănătatea umană și mediul împotriva POP prin interzicerea, scoaterea din uz cât mai curând posibil sau limitarea producerii, introducerii pe piață și utilizării substanțelor care intră sub incidența Convenției de la Stockholm privind poluanții organici persistenți, denumită în continuare „convenția”, sau a Protocolului privind poluanții organici persistenți la Convenția din 1979 privind poluarea transfrontalieră a aerului pe rază extinsă, denumit în continuare „protocolul”, prin reducerea la minimum, în vederea eliminării cât mai curând, dacă este posibil, a emisiilor de astfel de substanțe, precum și prin stabilirea dispozițiilor privind deșeurile care sunt formate din, conțin sau sunt contaminate cu oricare din substanțele respective. Dacă este cazul, statele membre pot aplica cerințe mai stricte decât cele prevăzute în prezentul regulament, în conformitate cu TFUE.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament: 1. „introducere pe piață” înseamnă introducere pe piață, în sensul definiției de la articolul 3 punctul 12 din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006; 2. „articol” înseamnă articol, în sensul definiției de la articolul 3 punctul 3 din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006; 3. „substanță” înseamnă substanță, în sensul definiției de la articolul 3 punctul 1 din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006; 4. „amestec” înseamnă amestec, în sensul definiției de la articolul 3 punctul 2 din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006; 5. „producere” înseamnă producere, în sensul definiției de la articolul 3 punctul 8 din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006; 6. „utilizare” înseamnă utilizare, în sensul definiției de la articolul 3 punctul 24 din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006; 7. „import” înseamnă import, în sensul definiției de la articolul 3 punctul 10 din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006; 8. „deșeuri” înseamnă deșeuri, în sensul definiției de la articolul 3 punctul 1 din Directiva 2008/98/CE; 9. „eliminare” înseamnă eliminare, în sensul definiției de la articolul 3 punctul 19 din Directiva 2008/98/CE; 10. „valorificare” înseamnă valorificare, în sensul definiției de la articolul 3 punctul 15 din Directiva 2008/98/CE; 11. „intermediar limitat în spațiu și în sistem închis” înseamnă o substanță care este produsă pentru un proces chimic și consumată sau utilizată în cadrul acestuia, în scopul transformării într-o altă substanță („sinteză”) iar producerea intermediarului și sinteza uneia sau a mai multor substanțe din intermediar se desfășoară în același loc, fiind efectuată de una sau mai multe entități juridice, în condiții strict controlate, fiind menținută izolată în mod riguros prin mijloace tehnice, de-a lungul întregului său ciclu de viață; 12. „urmă neintenționată de contaminant” reprezintă un nivel al unei substanțe care este prezentă accidental într-o cantitate minimă, sub care substanța nu poate fi utilizată în mod semnificativ și peste limita de detecție a metodelor de detectare existente pentru a permite controlul și punerea în aplicare; 13. „stocuri” înseamnă substanțe, amestecuri sau articole acumulate de către deținător, care constau în sau conțin orice substanță enumerată în anexa I sau II.

Articolul 3

Controlul producerii, al introducerii pe piață și al utilizării, precum și includerea pe listă a substanțelor

(1) Se interzic producerea, introducerea pe piață și utilizarea substanțelor enumerate în anexa I, fie individual, fie în compoziția amestecurilor sau a articolelor, sub rezerva articolului 4. (2) Sunt restricționate producerea, introducerea pe piață și utilizarea substanțelor enumerate în anexa II, fie individual, în amestecuri, fie în compoziția articolelor, sub rezerva articolului 4. (3) În cadrul sistemelor de evaluare și de autorizare pentru substanțele existente și noi, prevăzute în legislația în materie a Uniunii, statele membre și Comisia iau în considerare criteriile stabilite la punctul 1 din anexa D la convenție și iau măsurile adecvate pentru a controla substanțele existente și pentru a preveni producerea, introducerea pe piață și utilizarea unor noi substanțe care prezintă caracteristicile POP. (4) Atunci când pregătește o propunere adresată Consiliului, în temeiul articolul 218 alineatul (9) din TFUE, pentru a include o substanță pe listă în conformitate cu dispozițiile convenției, Comisia este sprijinită de Agenția Europeană pentru Produse Chimice („agenția”), instituită prin Regulamentul (CE) nr. 1907/2006, astfel cum se prevede la articolul 8 alineatul (1) litera (c). Autoritățile competente ale statelor membre pot transmite Comisiei propuneri de substanțe care să fie incluse pe listă. În etapele următoare ale procesului de includere a substanțelor pe listă, agenția acordă sprijin Comisiei și autorităților competente ale statelor membre, astfel cum se menționează la articolul 8 alineatul (1) litera (e). (5) În toate etapele procesului menționat la alineatele (3) și (4), Comisia și agenția cooperează cu autoritățile competente ale statelor membre și le informează pe acestea. (6) Deșeurile care sunt formate din, conțin sau sunt contaminate cu orice substanță enumerată în anexa IV intră sub incidența articolului 7.

Articolul 4

Derogări de la măsurile de control

(1) Articolul 3 nu se aplică în cazul: (a) unei substanțe utilizate pentru cercetări de laborator sau ca standard de referință; (b) unei substanțe prezente ca urmă neintenționată de contaminant, astfel cum se specifică în rubricile relevante din anexa I sau II, în substanțe, amestecuri sau articole. (2) În cazul unei substanțe adăugate în anexa I sau II după 15 iulie 2019, articolul 3 nu se aplică pentru o perioadă de șase luni dacă respectiva substanță este prezentă în articole produse înainte de sau la data la care prezentul regulament devine aplicabil respectivei substanțe. Articolul 3 nu se aplică în cazul unei substanțe prezente în articole aflate deja în uz înainte de sau la data la care prezentul regulament sau Regulamentul (CE) nr. 850/2004 devine aplicabil respectivei substanțe, oricare dintre acestea este prima. Imediat după identificarea articolelor menționate la primul și al doilea paragraf, Comisia și agenția sunt informate de către statul membru în cauză în mod corespunzător. Ori de câte ori este informată sau ia cunoștință în alt mod de prezența acestor articole, Comisia, după caz, notifică secretariatul convenției în mod corespunzător și fără întârziere. (3) Dacă o substanță este enumerată în anexa I partea A sau în anexa II partea A, un stat membru care dorește să permită, până la termenul indicat în anexa vizată, producerea și utilizarea substanței în cauză ca intermediar limitat în spațiu și în sistem închis notifică secretariatul convenției în mod corespunzător. Respectiva notificare poate fi efectuată numai dacă se îndeplinesc următoarele condiții: (a) în urma solicitării unui stat membru sau la inițiativa Comisiei, s-a introdus o adnotare în anexa relevantă, prin intermediul unui act delegat adoptat în temeiul celui de-al patrulea paragraf; (b) producătorul demonstrează autorității competente a statului membru în care este stabilit producătorul că procesul de producere va transforma substanța într-una sau mai multe alte substanțe care nu prezintă caracteristicile unui POP, asigurându-se că aceasta este conținută în mod riguros prin mijloace tehnice pe durata întregului său ciclu de viață; (c) producătorul demonstrează autorității competente a statului membru în care este stabilit producătorul că substanța este un intermediar limitat în spațiu și în sistem închis și că nu se preconizează expunerea nici a oamenilor, nici a mediului la orice cantitate semnificativă de substanță în timpul producerii și utilizării sale; (d) producătorul îi oferă statului membru informații detaliate privind producerea totală reală sau estimată și utilizarea substanței în cauză, precum și natura procesului limitat în spațiu și în sistem închis, precizând cantitatea oricărui POP utilizat ca materie primă netransformat și prezent în substanța, amestecul sau articolul final ca urmă neintenționată de contaminant. În termen de o lună de la trimiterea notificării către secretariatul convenției, statul membru comunică notificarea celorlalte state membre, Comisei și agenției și oferă informații detaliate privind producerea totală reală sau estimată și utilizarea substanței în cauză, precum și natura procesului limitat în spațiu și în sistem închis, precizând cantitatea oricărui POP utilizat ca materie primă netransformat și prezent în substanța, amestecul sau articolul final ca urmă neintenționată de contaminant. Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 18 pentru a modifica anexele I și II prin introducerea de adnotări care să prevadă în mod expres că se poate permite producerea și utilizarea ca intermediari limitați în spațiu și în sistem închis a unei substanțe enumerate în partea A din anexa relevantă, precum și pentru a modifica termenele prevăzute într-o astfel de adnotare în cazurile în care, ca urmare a unei notificări repetate din partea statului membru în cauză către secretariatul convenției, se exprimă un consens explicit sau tacit în temeiul convenției pentru continuarea producerii și a utilizării substanței pentru o perioadă suplimentară. (4) Deșeurile care sunt formate din, conțin sau sunt contaminate cu orice substanță enumerată în anexa IV intră sub incidența articolului 7.

Articolul 5

Stocuri

(1) Deținătorul unui stoc care este format din sau conține orice substanță enumerată în anexa I sau II a cărei utilizare nu este permisă gestionează stocul în cauză ca deșeu și în conformitate cu articolul 7. (2) Deținătorul unui stoc de peste 50 kg, care este format din sau conține oricare dintre substanțele enumerate în anexa I sau II a căror utilizare este permisă, furnizează autorității competente a statului membru în care se află stocul informații privind natura și dimensiunea stocului în cauză. Aceste informații trebuie furnizate în termen de 12 luni de la data la care prezentul regulament sau Regulamentul (CE) nr. 850/2004 devine aplicabil respectivei substanțe, oricare dintre acestea este prima pentru deținător, și de la data modificărilor relevante ale anexei I sau II, iar ulterior anual, până la termenul prevăzut în anexa I sau II pentru utilizarea restricționată. Deținătorul gestionează stocul în mod sigur, eficient și rațional din punct de vedere ecologic, în conformitate cu pragurile și cerințele prevăzute în Directiva 2012/18/UE a Parlamentului European și a Consiliului (22) și luând toate măsurile adecvate pentru a garanta gestionarea stocului astfel încât să se protejeze sănătatea oamenilor și mediul. (3) Statele membre monitorizează utilizarea și gestionarea stocurilor notificate.

Articolul 6

Reducerea, reducerea la minimum și eliminarea emisiilor

(1) În termen de doi ani de la data intrării în vigoare a prezentului regulament sau a Regulamentului (CE) nr. 850/2004, oricare dintre aceste date este prima, statele membre elaborează inventare privind emisiile de substanțe enumerate în anexa III în aer, apă și sol, în conformitate cu obligațiile care le revin în temeiul convenției și al protocolului și mențin ulterior respectivele inventare. (2) Statele membre comunică planurile lor de acțiune privind măsurile de identificare, caracterizare și reducere la minimum, în vederea eliminării, dacă este posibil și cât mai curând posibil, a emisiilor totale de substanțe enumerate în anexa III, astfel cum sunt înregistrate în inventarele lor, întocmite în conformitate cu obligațiile care le revin în temeiul convenției, Comisiei, agenției și celorlalte state membre, ca parte a planurilor lor naționale de punere în aplicare, în temeiul articolului 9. Respectivele planuri de acțiune cuprind măsuri de promovare a dezvoltării și, dacă se consideră necesar, impun utilizarea unor substanțe, amestecuri, articole și procese înlocuitoare sau modificate pentru a împiedica formarea și emisia substanțelor enumerate în anexa III. (3) Atunci când analizează propunerile privind construirea unor noi instalații sau modificarea semnificativă a instalațiilor existente prin utilizarea unor procese care determină emisia substanțelor chimice enumerate în anexa III, statele membre analizează în mod prioritar procesele, tehnicile sau practicile alternative care au aceeași utilitate, dar care evită formarea și emisia substanțelor enumerate în anexa III, fără a aduce atingere Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului (23).

Articolul 7

Gestionarea deșeurilor

(1) Producătorii și deținătorii de deșeuri depun toate eforturile rezonabile pentru a evita, pe cât posibil, contaminarea acestor deșeuri cu substanțele enumerate în anexa IV. (2) În pofida Directivei 96/59/CE a Consiliului (24), deșeurile care sunt formate din, conțin sau sunt contaminate cu oricare dintre substanțele enumerate în anexa IV la prezentul regulament se elimină sau se valorifică, fără întârziere nejustificată și în conformitate cu partea 1 din anexa V la prezentul regulament, într-un mod care să asigure distrugerea sau transformarea ireversibilă a conținutului de POP, astfel încât deșeurile și emisiile rămase să nu prezinte caracteristicile POP. La efectuarea acestor operațiuni de eliminare sau de valorificare, orice substanță enumerată în anexa IV poate fi izolată din deșeuri, cu condiția ca substanța în cauză să fie eliminată ulterior în conformitate cu primul paragraf. (3) Se interzic operațiunile de eliminare sau de valorificare care pot duce la valorificarea, reciclarea, regenerarea sau reutilizarea substanțelor izolate astfel cum sunt enumerate în anexa IV. (4) Prin derogare de la alineatul (2): (a) deșeurile care conțin sau sunt contaminate cu oricare dintre substanțele enumerate în anexa IV pot fi eliminate sau valorificate în alt mod în conformitate cu legislația relevantă a Uniunii, cu condiția ca substanțele enumerate să fie prezente în deșeuri sub limitele de concentrației stabilite în anexa IV; (b) un stat membru sau autoritatea competentă desemnată de statul membru în cauză poate permite, în cazuri excepționale, ca deșeurile enumerate în partea 2 din anexa V care conțin sau sunt contaminate cu o substanță enumerată în anexa IV până la limitele de concentrație indicate în partea 2 din anexa V să fie gestionate în alt mod, conform unei metode indicate în partea 2 din anexa V, sub rezerva îndeplinirii următoarelor condiții: (i) deținătorul vizat să fi demonstrat, într-un mod pe care autoritatea competentă a statului membru în cauză l-a considerat satisfăcător, că decontaminarea deșeurilor în ceea ce privește substanțele enumerate în anexa IV nu putea fi realizată și că distrugerea sau transformarea ireversibilă a conținutului de POP, efectuată în conformitate cu cele mai bune practici ecologice sau cu cele mai bune tehnici disponibile, nu reprezintă opțiunea preferabilă din punct de vedere ecologic, iar autoritatea competentă să fi autorizat apoi operațiunea alternativă; (ii) deținătorul vizat să fi furnizat autorității competente informații privind conținutul de POP din deșeuri; (iii) operațiunea să fie în conformitate cu legislația în materie a Uniunii și cu condițiile stabilite în măsurile suplimentare aplicabile menționate la alineatul (5); (iv) statul membru vizat să fi informat celelalte state membre, agenția și Comisia cu privire la autorizația obținută și la motivele care o justifică. (5) După caz și luând în considerare progresul tehnic și orientările și deciziile internaționale relevante, precum și orice autorizații acordate de un stat membru sau de autoritatea competentă desemnată de statul membru vizat în conformitate cu alineatul (4) și cu anexa V, Comisia poate adopta acte de punere în aplicare cu privire la punerea în aplicare a prezentului articol. În special, Comisia poate specifica formatul informațiilor care trebuie furnizate de statele membre în conformitate cu alineatul (4) litera (b) punctul (iv). Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 20 alineatul (3). (6) Statele membre iau măsurile necesare pentru a asigura controlul și trasabilitatea, în conformitate cu articolul 17 din Directiva 2008/98/CE, a deșeurilor care conțin sau sunt contaminate cu una dintre substanțele enumerate în anexa IV la prezentul regulament.

Articolul 8

Sarcinile care revin agenției și cele care revin forumului

(1) Pe lângă sarcinile care îi sunt atribuite în temeiul articolelor 9, 10, 11, 13 și 17, agenția îndeplinește următoarele sarcini: (a) cu acordul Comisiei, acordă autorităților competente desemnate ale statelor membre și membrilor forumului pentru schimbul de informații privind aplicarea, constituit prin Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 (denumit în continuare „forumul”), precum și părților interesate, după caz, asistență și îndrumare tehnică și științifică pentru a asigura aplicarea eficace a prezentului regulament; (b) la cerere, îi furnizează Comisiei informații tehnice și științifice și îi acordă asistență pentru a asigura punerea în aplicare eficace a prezentului regulament; (c) îi acordă Comisiei sprijin tehnic și științific și îi furnizează informații tehnice și științifice privind substanțe care pot să îndeplinească criteriile pentru enumerarea în convenție sau în protocol, luând în considerare, după caz, rezultatele sistemelor de evaluare menționate la articolul 3 alineatul (3); (d) publică pe site-ul său web o notificare conform căreia o propunere de includere a unei substanțe va fi pregătită de Comisie, invită toate părțile interesate să își prezinte observațiile în termen de opt săptămâni și publică aceste comentarii pe site-ul său web; (e) îi acordă Comisiei și statelor membre sprijin tehnic și științific în elaborarea și examinarea profilului de risc al substanței analizate în temeiul convenției și în evaluarea gestionării riscurilor prezentate de substanța respectivă, invită toate părțile interesate să prezinte observații sau informații suplimentare, sau ambele, în termen de opt săptămâni și publică aceste comentarii pe site-ul său web; (f) la cerere, îi acordă Comisiei sprijin tehnic și științific în punerea în aplicare și în dezvoltarea ulterioară a convenției, în special în ceea ce privește Comitetul de examinare a POP; (g) compilează, înregistrează, prelucrează și pune la dispoziția Comisiei și a autorităților competente ale statelor membre toate informațiile primite sau disponibile în temeiul articolului 4 alineatele (2) și (3), al articolului 7 alineatul (4) litera (b) punctul (iv), al articolului 9 alineatul (2) și al articolului 13 alineatul (1). Dacă astfel de informații nu sunt confidențiale, agenția le publică pe site-ul său web și facilitează schimbul de astfel de informații cu platformele de informații relevante, cum ar fi cele menționate la articolul 13 alineatul (2); (h) înființează și menține pe site-ul său web secțiuni privind toate aspectele legate de punerea în aplicare a prezentului regulament. (2) Forumul este utilizat pentru a coordona o rețea a autorităților statelor membre responsabile cu asigurarea respectării prezentului regulament. Membrii forumului care sunt numiți de un stat membru se asigură că există o coordonare corespunzătoare între sarcinile forumului și activitățile autorității competente a statului lor membru. Forumul implică autoritățile de aplicare a legii ale statelor membre responsabile pentru deșeuri în soluționarea problemelor legate de deșeuri. (3) Secretariatul agenției îndeplinește sarcinile atribuite acesteia în temeiul prezentului regulament.

Articolul 9

Planurile de punere în aplicare

(1) La pregătirea și actualizarea planurilor lor naționale de punere în aplicare, în conformitate cu procedurile de la nivel național, statele membre oferă publicului posibilitatea, din timp și în mod eficace, de a participa la acest proces. (2) De îndată ce un stat membru și-a adoptat planul național de punere în aplicare, în conformitate cu obligațiile ce îi revin în temeiul convenției, acesta îl pune la dispoziția publicului și comunică publicarea sa Comisiei, agenției și celorlalte state membre. (3) Atunci când statele membre își pregătesc și își actualizează planurile de punere în aplicare, Comisia, sprijinită de agenție, și statele membre fac schimb de informații cu privire la conținutul acestora, inclusiv informații cu privire la măsurile luate la nivel național pentru a identifica și a evalua siturile contaminate cu POP, după caz. (4) Comisia, sprijinită de agenție, menține un plan pentru punerea în aplicare a obligațiilor asumate de Uniune în temeiul convenției și publică, reexaminează și actualizează respectivul plan, după caz.

Articolul 10

Monitorizarea

(1) Cu sprijinul agenției, Comisia și statele membre stabilesc sau mențin, după caz, în strânsă colaborare, programe și mecanisme adecvate, în concordanță cu tehnologia de ultimă oră, pentru furnizarea periodică a datelor comparabile de monitorizare privind prezența în mediu a substanțelor enumerate în partea A din anexa III. La stabilirea sau la menținerea acestor programe și mecanisme, trebuie să se ia în considerare în mod corespunzător evoluțiile din cadrul protocolului și al convenției. (2) Comisia evaluează cu regularitate eventuala necesitate de a monitoriza în mod obligatoriu o substanță enumerată în partea B din anexa III. În lumina unei astfel de evaluări și a oricăror date puse la dispoziția sa de către statele membre, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 18, pentru a modifica anexa III pentru a transfera, dacă este cazul, o substanță din partea B a anexei III în partea A a acesteia.

Articolul 11

Schimbul de informații

(1) Comisia, agenția și statele membre facilitează și realizează în interiorul Uniunii și cu țările terțe un schimb de informații relevante privind reducerea, reducerea la minimum sau eliminarea, dacă este posibil, a producerii, a utilizării și a emisiilor de POP și privind alternativele la aceste substanțe, precizând riscurile și costurile economice și sociale implicate de aceste alternative. (2) În cazul POP, Comisia, agenția și statele membre, după caz, promovează și facilitează: (a) programe de sensibilizare, inclusiv cu privire la efectele acestora asupra sănătății și a mediului și alternativele la aceștia și cu privire la reducerea sau eliminarea producerii, a utilizării și a emisiei lor, în special adresate: (i) factorilor de decizie; (ii) grupurilor deosebit de vulnerabile; (b) furnizarea de informații publicului; (c) formarea, inclusiv a lucrătorilor, a oamenilor de știință, a educatorilor și a personalului tehnic și administrativ. (3) Fără a aduce atingere Regulamentelor (CE) nr. 1049/2001 și (CE) nr. 1367/2006 și Directivei 2003/4/CE, informațiile privind sănătatea și siguranța umană și mediul nu sunt considerate confidențiale. Comisia, agenția și statele membre care fac schimb de informații cu o țară terță protejează orice informații cu caracter confidențial în conformitate cu dreptul Uniunii.

Articolul 12

Asistența tehnică

În conformitate cu articolele 12 și 13 din convenție, Comisia și statele membre colaborează în vederea asigurării asistenței tehnice și financiare corespunzătoare și acordate în timp util țărilor în curs de dezvoltare și țărilor cu o economie în tranziție pentru a le sprijini, la cerere și în limita resurselor disponibile și luând în considerare nevoile specifice ale acestora, în dezvoltarea și consolidarea capacității lor de a pune în aplicare integral obligațiile care le revin în temeiul convenției. Acest tip de sprijin poate fi, de asemenea, direcționat prin intermediul centrelor regionale identificate în temeiul convenției, al organizațiilor non-guvernamentale sau al agenției.

Articolul 13

Monitorizarea punerii în aplicare

(1) Fără a aduce se atingere Directivelor 2003/4/CE și 2007/2/CE, statele membre elaborează și publică un raport care conține: (a) informații privind aplicarea prezentului regulament, inclusiv informații privind activitățile de asigurare a respectării dispozițiilor, încălcările și sancțiunile; (b) informații compilate din notificările primite în temeiul articolului 4 alineatele (2) și (3), al articolului 5 alineatul (2) și al articolului 7 alineatul (4) litera (b) punctul (iv); (c) informații compilate din inventarele privind emisiile elaborate în temeiul articolului 6 alineatul (1); (d) informații privind punerea în aplicare, în conformitate cu planurile naționale de punere în aplicare elaborate în temeiul articolului 9 alineatul (2); (e) informații privind prezența în mediu a substanțelor enumerate în partea A din anexa III, compilate în temeiul articolului 10; (f) monitorizarea anuală și date statistice privind producerea totală efectivă sau estimată și introducerea pe piață a oricăror substanțe enumerate în anexa I sau II, inclusiv indicatorii relevanți, hărți generale și rapoarte. Statele membre actualizează raportul anual, în măsura în care sunt disponibile date sau informații noi, iar în absența unor date sau informații noi, cel puțin o dată la trei ani. Statele membre acordă Comisiei și agenției acces la informațiile prevăzute în rapoarte. (2) În cazul în care un stat membru transmite informațiile menționate la alineatul (1) litera (e) Platformei de informare privind monitorizarea substanțelor chimice, acest lucru se menționează de către respectivul stat membru în raportul său și se consideră că statul membru și-a îndeplinit obligațiile de raportare prevăzute la alineatul menționat. În cazul în care informațiile menționate la alineatul 1 litera (e) sunt incluse în raportul unui stat membru transmis agenției, aceasta utilizează Platforma de informare privind monitorizarea substanțelor chimice pentru compilarea, stocarea și transmiterea informațiilor respective. (3) Pentru substanțele enumerate în convenție, Comisia, sprijinită de agenție, compilează, la intervale stabilite de Conferința părților la convenție, un raport pe baza informațiilor furnizate agenției de statele membre în conformitate cu alineatul (1) litera (f) și îl comunică secretariatului convenției. (4) Agenția compilează și publică un raport general la nivelul Uniunii pe baza datelor menționate la alineatele (1) și (2) care sunt publicate sau notificate de către statele membre. Raportul general la nivelul Uniunii include, după caz, indicatori privind realizările, rezultatele și impacturile prezentului regulament, hărți generale ale Uniunii și rapoarte ale statelor membre. Raportul general la nivelul Uniunii este actualizat de către agenție cel puțin o dată la șase luni sau după primirea unei cereri din partea Comisiei. (5) Comisia poate adopta acte de punere în aplicare privind informațiile minime care se furnizează în conformitate cu alineatul (1), inclusiv definiția indicatorilor relevanți, a hărților și a rapoartelor generale menționate la alineatul (1) litera (f). Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 20 alineatul (3).

Articolul 14

Sancțiuni

Statele membre adoptă regimul sancțiunilor care se aplică în cazul nerespectării prezentului regulament și iau toate măsurile necesare pentru a asigura aplicarea acestuia. Sancțiunile prevăzute trebuie să fie efective, proporționale și cu efect de descurajare. În cazul în care nu au făcut deja acest lucru înainte de intrarea în vigoare a prezentului regulament, statele membre notifică respectivele norme și măsuri Comisiei până la 16 iulie 2020 și îi comunică acesteia, fără întârziere, orice modificare ulterioară a acestora.

Articolul 15

Modificarea anexelor

(1) Comisia este împuternicită să adopte acte delegate, în conformitate cu articolul 18, pentru a modifica anexele I, II și III la prezentul regulament în vederea adaptării acestora la modificările listei substanțelor prevăzute în anexele la convenție sau la protocol, pe baza faptului că Uniunea a sprijinit modificarea în cauză prin intermediul unei decizii a Consiliului adoptate în conformitate cu articolul 218 alineatul (9) din TFUE, sau pentru a modifica rubricile sau dispozițiile anexelor I și II la prezentul regulament în vederea adaptării acestora la progresul științific și tehnic. Ori de câte ori Comisia modifică anexa I, II sau III la prezentul regulament, aceasta adoptă un act delegat separat pentru fiecare substanță. (2) Comisia revizuiește anexele IV și V în mod constant și, după caz, face propuneri legislative de modificare a anexelor respective în vederea adaptării acestora la modificările listei substanțelor prevăzute în anexele la convenție sau la protocol sau pentru a modifica rubricile sau dispozițiile existente ale anexelor la prezentul regulament în vederea adaptării acestora la progresul științific și tehnic.

Articolul 16

Bugetul agenției

(1) În sensul prezentului regulament, veniturile agenției înglobează: (a) o subvenție din partea Uniunii, înscrisă în bugetul general al Uniunii (secțiunea referitoare la Comisie); (b) orice contribuție voluntară din partea statelor membre. (2) Veniturile și cheltuielile cu activitățile prevăzute în prezentul regulament se combină cu cele aferente activităților efectuate în temeiul Regulamentului (UE) nr. 649/2012 și se reflectă în aceeași secțiune în bugetul agenției. Veniturile agenției menționate la alineatul (1) se utilizează pentru îndeplinirea sarcinilor care îi revin în temeiul prezentului regulament.

Articolul 17

Formatele și programele software utilizate pentru publicarea sau notificarea informațiilor

Agenția, în cooperare cu statele membre, specifică formatele și softurile utilizate pentru publicarea sau notificarea datelor de către statele membre în temeiul prezentului regulament și le pune gratuit la dispoziție pe site-ul său web. În ceea ce privește seturile de date spațiale și serviciile de date spațiale, statele membre și agenția elaborează formatele în conformitate cu cerințele prevăzute în Directiva 2007/2/CE. Statele membre și alte părți care intră sub incidența prezentului regulament utilizează respectivele formate și programe software în procesele lor de gestionare a datelor sau în schimburile lor de date cu agenția.

Articolul 18

Exercitarea delegării

(1) Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol. (2) Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 4 alineatul (3), la articolul 10 alineatul (2) și la articolul 15 alineatul (1) se conferă Comisiei pentru o perioadă de cinci ani de la 15 iulie 2019. Comisia elaborează un raport privind delegarea de competențe cu cel puțin nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opune prelungirii respective cu cel puțin trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade. (3) Delegarea de competențe menționată la articolul 4 alineatul (3), la articolul 10 alineatul (2) și la articolul 15 alineatul (1) poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare. (4) Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia consultă experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare. (5) De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului. (6) Un act delegat adoptat în temeiul articolului 4 alineatul (3), al articolului 10 alineatul (2) și al articolului 15 alineatul (1) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și către Consiliu sau în cazul în care, înainte de expirarea termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Perioada respectivă se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 19

Autoritățile competente

Fiecare stat membru desemnează o autoritate competentă sau autorități competente care răspund de sarcinile administrative și de asigurarea respectării dispozițiilor prevăzute în prezentul regulament. Statele membre informează Comisia cu privire la această desemnare cel târziu la trei luni de la data intrării în vigoare a prezentului regulament, cu excepția cazului în care au făcut deja acest lucru, și informează, de asemenea, Comisia cu privire la orice modificare a autorității competente desemnate.

Articolul 20

Procedura comitetului

(1) Cu excepția cazului prevăzut la alineatul (2), Comisia este asistată de un comitet instituit prin articolul 133 din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006. Respectivul comitet reprezintă un comitet în înțelesul Regulamentului (UE) nr. 182/2011. (2) Pentru aspectele legate de deșeuri, Comisia este asistată de comitetul înființat prin articolul 39 din Directiva 2008/98/CE. Respectivul comitet reprezintă un comitet în înțelesul Regulamentului (UE) nr. 182/2011. (3) În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011. În cazul în care comitetul nu emite un aviz, Comisia nu adoptă proiectul de act de punere în aplicare și se aplică articolul 5 alineatul (4) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

Articolul 21

Abrogare

Regulamentul (CE) nr. 850/2004 se abrogă. Trimiterile la regulamentul abrogat se interpretează ca trimiteri la prezentul regulament și se citesc în conformitate cu tabelul de corespondență din anexa VII.

Articolul 22

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.