Recitale
(1) Articolul 11 alineatul (2) din Directiva 2012/19/UE stabilește metoda de calcul pentru atingerea obiectivelor minime privind valorificarea DEEE prevăzute în anexa V la directiva menționată.
(2) Pentru a se asigura uniformitatea calculării, a verificării și a raportării, este necesar să se stabilească norme suplimentare privind o serie de parametri referitori la calculare. Acești parametri se referă, în special, la calculul greutății DEEE care sunt pregătite pentru reutilizare, intră într-o instalație de reciclare, sunt valorificate și tratate în statul membru în care DEEE au fost colectate, într-un alt stat membru sau într-o țară terță.
(3) În special, pregătirea pentru reutilizare ar trebui luată în calcul, împreună cu reciclarea, pentru realizarea unui obiectiv minim combinat privind valorificarea.
(4) Pentru a se asigura aplicarea uniformă a normelor privind metodele de calcul de către toate statele membre, este, de asemenea, necesar să se stabilească, pentru cele mai comune materiale componente ale DEEE și anumite operațiuni de reciclare, ce materiale din deșeuri ar trebui incluse în calcul și punctul în care astfel de materiale sunt considerate ca intrând într-o operațiune de reciclare.
(5) Pentru a se asigura faptul că datele care trebuie raportate cu privire la reciclarea DEEE sunt comparabile, ar trebui ca punctul în care materialele sunt considerate ca intrând într-o operațiune de reciclare să se aplice și în cazul materialelor din deșeuri care au încetat să fie deșeuri ca urmare a unei tratări preliminare.
(6) De asemenea, este necesar să se clarifice metoda de calcul a cantității DEEE raportate ca fiind reciclate sau valorificate, ținând cont de materialele eliminate în timpul tratării preliminare.
(7) Având în vedere că tratarea DEEE poate include diferite etape în care DEEE pot fi expediate pentru tratare într-un alt stat membru sau exportate pentru tratare în afara Uniunii, fie ca dispozitive întregi, fie ca părți componente, este necesar să se clarifice ce poate fi inclus în greutatea DEEE tratate în statele membre implicate în această operațiune.
(8) În conformitate cu articolul 10 alineatul (1) din Directiva 2012/19/UE, tratarea DEEE poate fi realizată, în anumite condiții, în afara statului membru care le-a colectat sau în afara Uniunii. În astfel de cazuri, doar statul membru care a colectat respectivele DEEE ar trebui să poată să le ia în calcul pentru îndeplinirea obiectivului (obiectivelor) minim(e) respectiv(e) privind valorificarea.
(9) Articolul 16 alineatul (4) din Directiva 2012/19/UE prevede obligația statelor membre de a colecta anumite tipuri de informații privind echipamentele electrice și electronice (EEE) și DEEE.
(10) Articolul 16 din Directiva 2012/19/UE, astfel cum a fost modificată prin Directiva (UE) 2018/849 a Parlamentului European și a Consiliului (2), impune statelor membre să raporteze Comisiei, pentru fiecare an calendaristic, datele colectate în cadrul punerii în aplicare a alineatului (4) de la articolul respectiv, în conformitate cu un format care trebuie stabilit de Comisie. Formatul respectiv ar trebui să garanteze că datele raportate oferă o bază solidă pentru verificarea și monitorizarea îndeplinirii obiectivelor minime de colectare și valorificare a DEEE prevăzute de Directiva 2012/19/UE.
(11) Articolul 16 alineatul (7) din directivă impune statelor membre să prezinte Comisiei un raport de verificare a calității, care să însoțească datele raportate în temeiul articolului 16 alineatul (6). Este important ca rapoartele de verificare a calității să fie comparabile, printre altele pentru a permite Comisiei să analizeze datele raportate, inclusiv organizarea colectării datelor, sursele datelor și metodologia utilizată pentru calcularea ratei de colectare a DEEE, descrierea eventualelor estimări motivate, precum și caracterul complet, fiabilitatea, actualitatea și consecvența datelor respective. În acest scop, este necesară stabilirea unui format pentru raportul de verificare a calității.
(12) În conformitate cu articolul 7 alineatul (1) din Directiva 2012/19/UE, începând din 2019, rata de colectare minimă care trebuie realizată anual de fiecare stat membru este stabilită la 65 % din greutatea medie a EEE introduse pe piață în cei trei ani precedenți în statul membru în cauză sau, alternativ, 85 % din DEEE generate pe teritoriul statului membru respectiv. Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/699 (3) al Comisiei stabilește o metodologie comună de calcul al greutății EEE introduse pe piața fiecărui stat membru și o metodologie comună de calcul al cantității de DEEE generate, exprimată în greutate, în fiecare stat membru. Statele membre ar trebui să precizeze metodologia pe care aleg să o aplice pentru calcularea ratei de colectare a DEEE în formatul de raportare și în raportul de verificare a calității.
(13) În conformitate cu articolul 2 alineatul (1) litera (b) din Directiva 2012/19/UE, cu efect de la 15 august 2018, toate EEE trebuie clasificate în cele șase categorii prevăzute în anexa III la directivă, spre deosebire de cele 10 categorii care au fost aplicabile pe durata unei perioade de tranziție anterior acestei date. Formatul de raportare ar trebui să reflecte această tranziție și să garanteze astfel că informațiile raportate permit verificarea și monitorizarea îndeplinirii obiectivelor legate de valorificarea DEEE per categorie prevăzute la articolul 11 alineatul (1) și în anexa V (partea 3) din Directiva 2012/19/UE.
(14) Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul comitetului instituit prin articolul 39 din Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului (4),