Decizie 2019/1325 · CELEX 32019D1325

Decizia de punere în aplicare (UE) 2019/1325 a Comisiei din 27 mai 2019 de acordare a unei derogări solicitate de Regatul Unit în privința Irlandei de Nord în temeiul Directivei 91/676/CEE a Consiliului privind protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole [notificată cu numărul C(2019) 3816]

Data act: 27.05.2019
Intrare in vigoare: 28.05.2019
Jurnalul Oficial UE: oj:JOL_2019_206_R_0007
Status: Inactiv

controlul poluării derogare de la legislația UE fertilizarea solului fertilizator organic Irlanda de Nord Marea Britanie poluare din surse agricole poluarea apei protecția apelor sare chimică

Recitale

(1) Prin Decizia 2007/863/CE a Comisiei (2) s-a acordat o derogare solicitată de Regatul Unit pentru Irlanda de Nord în temeiul Directivei 91/676/CEE, privind aplicarea de gunoi de grajd până la o limită de 250 kg de azot pe hectar pe an, în anumite condiții, la fermele din Irlanda de Nord cu cel puțin 80 % pășune.

(2) Prin Decizia 2011/128/UE a Comisiei (3) derogarea respectivă s-a prelungit până la 31 decembrie 2014, iar prin Decizia de punere în aplicare (UE) 2015/346 a Comisiei (4) s-a acordat o derogare similară până la 31 decembrie 2018.

(3) Derogarea acordată prin Decizia de punere în aplicare (UE) 2015/346 a vizat 478 de ferme în 2018, reprezentând aproximativ 1,9 % din numărul total de exploatații și 4 % din suprafața agricolă netă totală din Irlanda de Nord.

(4) La 20 februarie 2019, Regatul Unit au prezentat Comisiei o cerere de reînnoire a derogării în conformitate cu punctul 2 al treilea paragraf din anexa III la Directiva 91/676/CEE pentru regiunea Irlanda de Nord.

(5) Regatul Unit, în conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din Directiva 91/676/CEE, aplică un program de acțiune pe întreg teritoriul Irlandei de Nord.

(6) Raportul Comisiei către Consiliu și Parlamentul European referitor la punerea în aplicare a Directivei 91/676/CEE pentru perioada 2012-2015 (5) arată că în regiunea Irlanda de Nord, 98,2 % din punctele de monitorizare au raportat concentrații medii de nitrați din apele subterane mai mici de 25 mg/l și 1,2 % din punctele de monitorizare au raportat concentrații medii de nitrați din apele subterane mai mari de 50 mg/l. În cazul apelor de suprafață, toate punctele de monitorizare au raportat concentrații medii de nitrați mai mici de 25 mg/l.

(7) Numărul fermelor din Irlanda de Nord a crescut cu 2 %, dar suprafața agricolă totală nu s-a modificat în perioada 2012-2015 față de perioada 2008-2011. Numărul de bovine nu s-a schimbat, în timp ce numărul de ovine, de porcine și de păsări de curte a crescut cu 2 %, 18 % și, respectiv, 14 % în perioada 2012-2015, comparativ cu perioada 2008-2011. În perioada 2012-2015, încărcătura medie de azot din efluenții de la complexele zootehnice a fost de 98 kg/ha, înregistrându-se o creștere de 1,2 % în comparație cu perioada 2008-2011. Surplusul mediu de fosfor în perioada 2012-2015 a fost de 11,4 kg/ha, înregistrându-se o scădere de 16 % în comparație cu perioada 20082011. Utilizarea medie a îngrășămintelor chimice cu azot a crescut cu 4,1 % în perioada 2012-2015, comparativ cu perioada 2008-2011. Utilizarea medie a îngrășămintelor chimice cu fosfor a crescut cu 26 % în perioada 2012-2015, comparativ cu perioada 2008-2011. Cu toate acestea, utilizarea medie a îngrășămintelor chimice cu fosfor în perioada 2012-2015 a fost în continuare cu 40 % mai mică comparativ cu utilizarea medie a acestor îngrășăminte în perioada 20042007.

(8) În Irlanda de Nord, 93 % din terenul agricol este destinat pășunilor. În ansamblu, în exploatațiile cu pășuni, 42 % din suprafața agricolă este exploatată intensiv și prezintă o rată de încărcare mai mică de 1 unitate de vită mare pe hectar și aporturi mici de îngrășăminte, 4 % este exploatată în cadrul unor programe de agromediu și numai 25 % din terenul agricol este exploatat mai intens, la o densitate de 2 sau mai multe unități de vită mare pe hectar. 4 % din terenul agricol este utilizat pentru agricultura arabilă. Cantitatea medie de îngrășăminte chimice utilizată pentru pășuni este de 76 kg/ha de azot și 5 kg/ha de fosfor.

(9) Irlanda de Nord este caracterizată de cantități mari de precipitații și de prevalența solului cu capacitate redusă de scurgere. Din cauza capacității deficitare de scurgere, potențialul de denitrificare a majorității solurilor din Irlanda de Nord este relativ ridicat, deoarece concentrația de nitrați din sol se reduce și, prin urmare, se reduce și cantitatea de nitrați care ar putea leviga.

(10) Clima din Irlanda de Nord, caracterizată de ploi distribuite egal în decursul anului și de o variație anuală relativ redusă a temperaturilor, favorizează un sezon relativ lung de creștere a ierbii, de la 270 de zile pe an în zona de coastă din partea estică, la 260 de zile pe an în câmpiile din partea centrală.

(11) După examinarea cererii depuse de Regatul Unit pentru regiunea Irlandei de Nord în conformitate cu punctul 2 al treilea paragraf din anexa III la Directiva 91/676/CEE și având în vedere Regulamentul de stabilire a programului de acțiune privind nutrienții (Irlanda de Nord) din 2019 (6), precum și experiența dobândită în urma derogărilor prevăzute în Decizia 2007/863/CE și în Decizia de punere în aplicare (UE) 2015/346, Comisia consideră că împrăștierea unei cantități de gunoi de grajd provenit de la complexe zootehnice cu erbivore, propusă de Regatul Unit pentru regiunea Irlanda de Nord, corespunzătoare unui volum de azot de 250 kg nu va aduce atingere realizării obiectivelor prevăzute în Directiva 91/676/CEE, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute în prezenta decizie.

(12) Informațiile justificative prezentate de Regatul Unit demonstrează că respectiva cantitate propusă de 250 kg de azot pe hectar pe an provenind din efluenți de la complexele zootehnice în exploatații alcătuite în proporție de cel puțin 80 % din pășuni este justificată pe baza unor criterii obiective, precum perioadele lungi de vegetație și culturile cu o puternică absorbție de azot.

(13) Decizia de punere în aplicare (UE) 2015/346 a expirat la 31 decembrie 2018. Prin urmare, pentru a se asigura că fermierii în cauză pot beneficia de derogarea solicitată, este necesar să se adopte prezenta decizie.

(14) Directiva 2007/2/CE a Parlamentului European și a Consiliului (7) prevede normele generale de instituire a infrastructurii pentru informații spațiale în Uniune, care să deservească politicile Uniunii din domeniul mediului și politicile sau activitățile Uniunii care pot avea un impact asupra mediului. După caz, informațiile spațiale colectate în contextul prezentei decizii ar trebui să fie conforme cu dispozițiile directivei menționate. Pentru reducerea sarcinii administrative și îmbunătățirea coerenței datelor, atunci când colectează datele necesare în temeiul prezentei decizii, Regatul Unit ar trebui, după caz, să utilizeze informațiile generate în cadrul Sistemului Integrat de Administrare și Control instituit în temeiul titlului V capitolul II din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (8).

(15) Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului pentru nitrați, instituit în temeiul articolului 9 din Directiva 91/676/CEE,

Articolul 1

Derogare

Se acordă derogarea solicitată de Regatul Unit în privința Irlandei de Nord prin scrisoarea din 19 februarie 2019, cu scopul de a permite aplicarea pe terenuri a unei cantități mai mari de azot din gunoi de grajd decât cea prevăzută la punctul 2 al doilea paragraf prima teză din anexa III la Directiva 91/676/CEE, în condițiile prevăzute la articolele 4-10 din prezenta decizie.

Articolul 2

Sfera de aplicare

Derogarea acordată în temeiul articolului 1 se aplică exploatațiilor cu pășuni cărora li s-a acordat o autorizație în conformitate cu articolul 5.

Articolul 3

Definiții

În sensul prezentei decizii, se aplică următoarele definiții: (a) „pășune” înseamnă pășunile permanente sau temporare; (b) „exploatații cu pășuni” înseamnă exploatații în care cel puțin 80 % din suprafața agricolă disponibilă pentru împrăștierea gunoiului de grajd este acoperit de iarbă; (c) „animale erbivore” înseamnă bovine (cu excepția vițeilor de lapte), ovine, cervide, caprine și cabaline; (d) „parcelă” înseamnă un teren individual sau un grup de terenuri, omogene din punct de vedere al culturii, al tipului de sol și al practicilor de fertilizare; (e) „plan de fertilizare” înseamnă un calcul prealabil privind utilizarea planificată și disponibilitatea nutrienților; (f) „registru de fertilizare” înseamnă echilibrul nutrienților pe baza utilizării efective și a absorbției de nutrienți.

Articolul 4

Cereri de autorizare

(1) Fermierii care exploatează pășuni pot depune la autoritățile competente o cerere pentru obținerea unei autorizații anuale de aplicare a gunoiului de grajd cu un conținut de până la 250 kg de azot pe hectar pe an. Cererea va include o declarație conform căreia fermierii care exploatează pășuni se supun tuturor controalelor prevăzute la articolul 9. (2) În cererea anuală menționată la alineatul (1), solicitantul se angajează, în scris, să respecte condițiile prevăzute la articolele 6 și 7.

Articolul 5

Acordarea autorizațiilor

Autorizațiile de aplicare a unei cantități de gunoi de grajd cu un conținut de până la 250 kg de azot pe hectar pe an vor fi acordate cu respectarea condițiilor prevăzute la articolele 6 și 7.

Articolul 6

Condiții privind aplicarea gunoiului de grajd și a altor îngrășăminte

(1) La exploatațiile cu pășuni, cantitatea de gunoi de grajd provenită de la complexe zootehnice cu erbivore împrăștiată anual, inclusiv de către animale, nu depășește cantitatea de îngrășăminte de origine animală care conține 250 kg de azot pe hectar, în condițiile prevăzute la alineatele (2)-(8). (2) Aportul total de azot nu trebuie să depășească necesarul previzibil de nutrienți al culturii, nici rata maximă de fertilizare aplicabilă exploatațiilor cu pășuni stabilită în Regulamentul de stabilire a programului de acțiune privind nutrienții (Irlanda de Nord) 2019, și trebuie să ia în considerare aportul adus de sol. (3) Fiecare exploatație stabilește și ține un plan de fertilizare. Planul de fertilizare descrie rotația culturilor pe exploatație și aplicarea gunoiului de grajd și a altor îngrășăminte. Planul de fertilizare cuprinde cel puțin următoarele: (a) planul de rotație a culturilor care să precizeze următoarele: — suprafața parcelelor cu iarbă; — suprafața parcelelor cu alte culturi decât iarba; — o hartă schematică care să indice localizarea fiecărei parcele; (b) numărul de animale din ferma cu pajiște; (c) o descriere a adăposturilor pentru animale și a sistemului de depozitare a gunoiului de grajd, inclusiv volumul de depozitare disponibil pentru gunoiul de grajd; (d) un calcul al cantității de azot și de fosfor prezente în gunoiul de grajd produs în exploatația cu pășune; (e) cantitatea, tipul și caracteristicile gunoiului de grajd distribuit în interiorul sau în exteriorul exploatației cu pășune; (f) necesarul previzibil de azot și de fosfor al culturilor pentru fiecare parcelă; (g) rezultatele analizei solului în ceea ce privește conținutul de azot și fosfor, dacă sunt disponibile; (h) natura îngrășământului care urmează să fie utilizat; (i) calculul cantității de azot și de fosfor provenind din gunoiul de grajd aplicat pe fiecare parcelă; (j) calculul cantității de azot și de fosfor provenind din îngrășăminte chimice și alte tipuri de îngrășăminte aplicate pe fiecare parcelă. Planul de fertilizare este pus la dispoziție în exploatație în fiecare an calendaristic până la data de 1 martie. Planul se revizuiește în termen de maximum șapte zile de la orice modificare survenită în practicile agricole din cadrul exploatației cu pășune. (4) Fiecare exploatație stabilește și ține registre de fertilizare, care includ informații referitoare la gestionarea aporturilor de azot și fosfor și gestionarea apelor uzate. Acestea vor fi înaintate autorității competente pentru fiecare an calendaristic înainte de data de 31 martie a următorului an calendaristic. (5) Eșantionarea și analizarea periodică a solului în ceea ce privește azotul și fosforul se efectuează de către fiecare fermă cu pajiște. Prelevarea de probe și analiza se efectuează cel puțin o dată la patru ani pentru fiecare zonă omogenă a exploatației, în funcție de rotația culturilor și de caracteristicile solului. Este obligatorie cel puțin o analiză la fiecare cinci hectare de teren agricol. Rezultatele analizei conținutului de azot și de fosfor din sol sunt disponibile la exploatația cu pășune. (6) Gunoiul de grajd nu se împrăștie toamna, înainte de cultivarea ierbii. (7) Pentru fiecare fermă cu pajiște, agricultorul se asigură că bilanțul fosforului, calculat în conformitate cu metodologia prevăzută în Regulamentul de stabilire a programului de acțiune privind nutrienții (Irlanda de Nord) 2019, nu depășește un surplus de 10 kg de fosfor pe hectar pe an. (8) Cel puțin 50 % din gunoiul de grajd lichid produs în exploatație trebuie să fie împrăștiat înainte de 15 iunie în fiecare an. Pentru împrăștierea gunoiului de grajd lichid după 15 iunie în fiecare an se vor utiliza echipamente de împrăștiere a gunoiului de grajd cu emisii scăzute.

Articolul 7

Condiții privind gestionarea terenurilor

(1) Pășunile temporare se ară primăvara. (2) Indiferent de tipul de sol, pășunile arate sunt înlocuite imediat de o cultură cu un necesar ridicat de azot. (3) Rotația culturilor nu include plante leguminoase sau alte plante care fixează azotul atmosferic. Rotația culturilor poate include totuși trifoiul cultivat pe pășunile unde acesta reprezintă mai puțin de 50 % din cultură și alte plante leguminoase intercalate cu iarbă.

Articolul 8

Monitorizare

(1) Autoritățile competente se asigură că se întocmesc hărți care să indice următoarele: (a) procentajul exploatațiilor cu pășuni din fiecare district la care se referă autorizațiile; (b) procentajul animalelor din fiecare district la care se referă autorizațiile; (c) procentajul de teren agricol din fiecare district la care se referă autorizațiile; (d) exploatarea terenurilor la nivel local. Aceste hărți se actualizează în fiecare an. (2) Autoritățile competente monitorizează solul, apele de suprafață și apele subterane și furnizează Comisiei date cu privire la concentrația de azot și de fosfor din apa din sol, la azotul mineral din profilul solului și la concentrațiile de nitrați din apele subterane și de suprafață, atât în condiții de derogare, cât și în absența acesteia. Monitorizarea se efectuează la nivelul exploatațiilor și la nivelul zonelor agricole de monitorizare. Punctele de monitorizare sunt reprezentative pentru principalele tipuri de sol, nivelurile intensității, practicile de fertilizare predominante și culturile principale. (3) Autoritățile competente efectuează o monitorizare intensificată a apei în zonele agricole aflate în apropierea celor mai vulnerabile corpuri de apă. (4) Autoritățile competente desfășoară anchete cu privire la exploatarea terenurilor la nivel local, la rotația culturilor și la practicile agricole în exploatațiile cu pășuni care fac obiectul autorizațiilor. (5) Informațiile și datele colectate în urma analizei nutrienților menționate la articolul 6 alineatul (5) și a monitorizării menționate la alineatul (2) din prezentul articol se utilizează pentru a calcula, conform unui model, amploarea pierderilor de azot și de fosfor de la exploatațiile care fac obiectul autorizațiilor.

Articolul 9

Controale și inspecții

(1) Autoritățile competente efectuează controale administrative cu privire la toate cererile de autorizare, pentru a evalua dacă se respectă condițiile prevăzute la articolele 6 și 7. În cazul în care se demonstrează că aceste condiții nu sunt îndeplinite, cererea este respinsă, iar solicitantul este informat cu privire la motivele refuzului. (2) Pe baza analizei de risc, autoritățile competente stabilesc un program de inspecții pe teren ale fermelor cu pajiște care fac obiectul autorizațiilor, care se desfășoară cu o frecvență corespunzătoare, luându-se în considerare rezultatele controalelor din anii precedenți și rezultatele controalelor generale aleatorii privind legislația de punere în aplicare a Directivei 91/676/CEE, precum și orice alte informații care ar putea indica nerespectarea condițiilor prevăzute la articolele 6 și 7. (3) Inspecțiile pe teren se efectuează în cel puțin 5 % dintre fermele cu pajiște care fac obiectul autorizațiilor, pentru a evalua dacă se respectă condițiile prevăzute la articolele 6 și 7. (4) În cazul în care, în orice an, se stabilește că o fermă cu pajiște care face obiectul unei autorizații nu a îndeplinit condițiile prevăzute la articolele 6 și 7, titularul autorizației este sancționat în conformitate cu normele naționale și nu este eligibil pentru obținerea unei autorizații în anul următor. (5) Autorităților de competente li se acordă competențele și mijloacele necesare pentru a verifica respectarea condițiilor autorizației acordate în temeiul prezentei decizii.

Articolul 10

Raportare

În fiecare an, până la data de 30 iunie, autoritățile competente înaintează Comisiei un raport care conține următoarele informații: (a) hărți din care să reiasă, pentru fiecare district, procentul de exploatații, procentul de animale și procentul de teren agricol la care se referă autorizațiile, precum și hărți privind exploatarea terenurilor la nivel local, menționate la articolul 8 alineatul (1); (b) rezultatele monitorizării apelor subterane și de suprafață în ceea ce privește concentrațiile de nitrați, inclusiv informații privind tendințele privind calitatea apei, atât în condiții de derogare, cât și în absența acesteia, precum și impactul derogării asupra calității apei, astfel cum se menționează la articolul 8 alineatul (2); (c) rezultatele monitorizării solului în ceea ce privește concentrațiile de azot și de fosfor din apa din sol și azotul mineral din profilul solului, atât în condiții de derogare, cât și în absența acesteia, astfel cum se menționează la articolul 8 alineatul (2); (d) un rezumat și o evaluare a datelor obținute în urma monitorizării intense a apei, menționate la articolul 8 alineatul (3); (e) rezultatele anchetelor privind exploatarea terenurilor la nivel local, rotațiile culturilor și practicile agricole, menționate la articolul 8 alineatul (4); (f) rezultatele calculelor pe bază de model ale volumului pierderilor de azot și de fosfor de la exploatațiile care au autorizație, astfel cum se prevede la articolul 8 alineatul (4); (g) o evaluare a punerii în aplicare a condițiilor de autorizare, pe baza rezultatelor controalelor administrative și ale inspecțiilor pe teren, menționate la articolul 9 alineatele (1) și (2); (h) tendințe în ceea ce privește numărul de animale și producția de gunoi de grajd pentru fiecare categorie de animale din Irlanda de Nord și din exploatațiilor cu pășuni care au autorizație; (i) o analiză comparativă a controalelor efectuate la exploatațiile cu pășuni în Irlanda de Nord care fac obiectul autorizațiilor și la exploatațiile cu pășuni din Irlanda de Nord care nu fac obiectul autorizațiilor. Datele spațiale incluse în raport respectă, dacă este cazul, dispozițiile Directivei 2007/2/CE. La colectarea datelor necesare, autoritățile competente utilizează, dacă este cazul, informațiile generate în cadrul Sistemului Integrat de Administrare și Control instituit în temeiul articolului 67 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013.

Articolul 11

Perioada de aplicare

Prezenta decizie expiră la 31 decembrie 2022.

Articolul 12

Destinatar

Prezenta decizie se adresează Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord.