Decizie 2007/863 · CELEX 32007D0863

2007/863/CE: Decizia Comisiei din 14 decembrie 2007 de acordare a unei derogări solicitate de Regatul Unit în privința Irlandei de Nord în conformitate cu Directiva 91/676/CEE a Consiliului privind protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole [notificată cu numărul C(2007) 6281]

Data act: 14.12.2007
Intrare in vigoare: 21.12.2007
Jurnalul Oficial UE: oj:JOL_2007_337_R_0122_01
Status: Inactiv

controlul poluării derogare de la legislația UE Marea Britanie poluare din surse agricole poluarea apei sare chimică

Recitale

(1) În cazul în care cantitatea de efluenți pe care un stat membru intenționează să o împrăștie anual pe hectar este diferită de cea stabilită prin Directiva 91/676/CEE, în anexa III punctul 2 al doilea paragraf prima teză și litera (a), această cantitate trebuie să fie stabilită astfel încât să nu împiedice îndeplinirea obiectivelor specificate la articolul 1 din directivă și trebuie să fie justificată pe baza unor criterii obiective, cum ar fi, în cazul de față, perioadele lungi de vegetație și culturile cu o puternică absorbție de azot.

(2) La 10 august 2007, Regatul Unit a înaintat Comisiei o cerere de derogare de la anexa III punctul 2 al treilea paragraf la Directiva 91/676/CEE în privința Irlandei de Nord.

(3) Derogarea solicitată privește intenția Regatului Unit de a permite împrăștierea în Irlanda de Nord a până la 250 kg de azot pe hectar pe an, provenit din efluenți de la exploatațiile agricole cu pășuni. Aproximativ 732 de exploatații din Irlanda de Nord, reprezentând echivalentul a 2,7 % din numărul total de exploatații, 4 % din suprafața agricolă utilizată și 5 % din unitatea de vită mare pot face obiectul derogării.

(4) Legislația de punere în aplicare a Directivei 91/676/CEE, Nitrates Action Programme Regulations (Northern Ireland) 2006 (Regulations 2006 No 489), a fost adoptată și se aplică în egală măsură derogării solicitate.

(5) Phosphorus (Use in Agriculture) Regulations (Northern Ireland) 2006 definește măsurile care reglementează împrăștierea de îngrășăminte fosfatice în vederea prevenirii poluării apelor. Prin aceste reglementări se interzice aplicarea de îngrășăminte chimice, cu excepția cazurilor în care se demonstrează că se folosește o cantitate care nu este mai mare decât necesarul pentru cultura respectivă și se solicită, printre altele, evaluarea gradului de fertilitate a solului prin intermediul analizelor chimice.

(6) Din datele transmise privind calitatea apei reiese că în Irlanda de Nord concentrațiile mici de nitrați sunt o caracteristică a maselor de apă. În 2005, concentrația medie de nitrați din apa subterană se situa sub nivelul de 20 mg/l la 71 % din stațiile de monitorizare, iar concentrații mai mari de 50 mg/l s-au înregistrat numai în 7 % din punctele de prelevare. Datele privind calitatea apei din râuri arată că, în 2005, concentrația medie de nitrați se situa sub nivelul de 20 mg/l la 99 % din punctele de prelevare și în nicio stație de monitorizare nu se depășise nivelul de 50 mg/l. În toate lacurile mari s-a înregistrat o concentrație de nitrați mai mică de 10 mg/l.

(7) Conform celui de-al treilea raport privind punerea în aplicare a „Directivei nitrați”, la 72 % din stațiile de monitorizare a apei subterane s-au înregistrat tendințe descendente ale concentrației de nitrați în perioada 1999-2003; concentrațiile de nitrați în apele de suprafață au fost stabile sau au scăzut la 87 % din stațiile de monitorizare în aceeași perioadă.

(8) În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din Directiva 91/676/CEE, Nitrates Action Programme Regulations (Northern Ireland) 2006 se aplică pe întreg teritoriul Irlandei de Nord.

(9) Șeptelul și utilizarea îngrășămintelor chimice au scăzut în ultimii 10 ani. Numărul de bovine, porcine și ovine a scăzut cu 2 %, 36 % și, respectiv, 22 % în perioada 1995-2005. Utilizarea îngrășământului chimic azotat a scăzut cu 41 % în perioada 1995-2005 și rata de aplicare a fost de 89 kg de azot pe hectar în 2005, utilizarea îngrășământului fosfatic a scăzut cu 49 % în aceeași perioadă, iar în 2005 nivelul mediu de utilizare a fosforului a fost de 7 kg/ha. Surplusul de azot la nivel național a scăzut de la 159 kg/ha în 1995 la 124 kg/ha în 2005.

(10) În Irlanda de Nord, din cauza cantităților mari de ploaie și a prevalenței solului cu capacitate redusă de scurgere, 93 % din terenul agricol este alocat pășunilor, din care o mare parte este clasificată ca având potențial de la bun la foarte bun pentru creșterea ierbii. Din cauza capacității deficitare de scurgere, potențialul de denitrificare a majorității solurilor din Irlanda de Nord este relativ ridicat, deoarece concentrația de nitrați din sol se reduce și, prin urmare, se reduce și cantitatea de nitrați care ar putea leviga.

(11) În Irlanda de Nord, 70 % din terenurile agricole sunt exploatate intensiv și 45 % din suprafața agricolă totală este exploatată în regim agroambiental.

(12) Clima din Irlanda de Nord, caracterizată de ploi distribuite egal în decursul anului și de un interval relativ îngust de temperaturi, favorizează un sezon relativ lung de creștere a ierbii, situat între 270 de zile pe an în zona de coastă din partea estică și 260 de zile pe an în câmpiile din partea centrală, unde terenurile sunt gestionate și exploatate în mod activ.

(13) Documentele justificative prezentate în notificare demonstrează că cele 250 kg de azot propuse anual pe hectar, din efluenți de la animalele erbivore din exploatațiile de la câmpie, sunt justificate pe baza unor criterii obiective, cum ar fi perioadele lungi de vegetație și culturile cu o puternică absorbție de azot.

(14) După ce a examinat cererea, Comisia consideră că cele 250 kg de azot propuse anual pe hectar nu vor împiedica îndeplinirea obiectivelor din Directiva 91/676/CEE, cu condiția respectării anumitor condiții stricte.

(15) Prezenta decizie ar trebui să se aplice în tandem cu Nitrates Action Programme Regulations (Northern Ireland) 2006, în vigoare în Irlanda de Nord în perioada 2007-2010.

(16) Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului pentru nitrați, instituit în temeiul articolului 9 din Directiva 91/676/CEE,

Articolul 1

Se acordă derogarea solicitată de Regatul Unit în privința Irlandei de Nord prin scrisoarea din 10 august 2007, în scopul de a permite folosirea unei cantități mai mari de efluenți de la complexele zootehnice decât cea prevăzută în Directiva 91/676/CEE, în anexa III punctul 2 al doilea paragraf prima teză și la litera (a), în condițiile prevăzute în prezenta decizie.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentei decizii, se aplică următoarele definiții: (a) „exploatații cu pășuni” înseamnă exploatații în care cel puțin 80 % din terenul agricol disponibil pentru împrăștierea efluenților este acoperit de iarbă; (b) „animale erbivore” înseamnă bovine (cu excepția vițeilor de lapte), ovine, cervide, caprine și cabaline; (c) „pășune” înseamnă terenul cultivat permanent sau temporar (temporar înseamnă mai puțin de patru ani).

Articolul 3

Sfera de aplicare

Prezenta decizie se aplică exploatațiilor cu pășuni, de la caz la caz și în condițiile stabilite la articolele 4, 5 și 6.

Articolul 4

Autorizarea și angajamentele anuale

(1) Agricultorii care doresc să beneficieze de o derogare înaintează anual o cerere autorităților competente. (2) Pe lângă cererea anuală menționată la alineatul (1), aceștia se angajează, în scris, să respecte condițiile prevăzute la articolele 5 și 6. (3) Autoritățile competente se asigură că toate cererile de derogare sunt supuse controlului administrativ. În cazul în care prin controlul realizat de autoritățile naționale pentru cererile menționate la alineatul (1) se demonstrează că nu se respectă condițiile prevăzute la articolele 5 și 6, solicitantul este informat în acest sens. În acest caz, cererea se consideră refuzată.

Articolul 5

Împrăștierea efluenților și a altor fertilizanți

(1) La exploatațiile cu pășuni, cantitatea de efluenți de la complexe zootehnice cu erbivore împrăștiată anual, inclusiv de către animale, nu depășește cantitatea de efluenți care conține 250 kg de azot pe hectar, în condițiile prevăzute la alineatele (2)-(8). (2) Totalitatea aporturilor de azot nu depășește cererea estimată de elemente nutritive pentru cultura în cauză și ia în considerare aportul adus de sol. (3) Fiecare exploatație stabilește un plan de fertilizare în care se descrie rotația culturilor pe terenurile agricole, planificarea împrăștierii efluenților, precum și a îngrășămintelor azotate și fosfatice. Acesta este pus la dispoziție în exploatație în fiecare an calendaristic, cel târziu la 1 martie. Planul de fertilizare cuprinde următoarele: (a) numărul de animale, o descriere a sistemului de adăpostire și depozitare, inclusiv volumul de depozitare disponibil pentru efluenți; (b) un calcul al cantității de azot (mai puțin pierderile înregistrate la adăpostire și depozitare) și de fosfor provenite din efluenți și produse în cadrul exploatației; (c) rotația culturilor și suprafața pentru fiecare cultură, inclusiv o hartă schematică indicând amplasarea fiecărui teren; (d) necesarul de azot și de fosfor prevăzut pentru culturi; (e) cantitatea și tipul de efluent distribuit în afara exploatației sau în cadrul acesteia; (f) rezultatele analizei solului în ceea ce privește conținutul de azot și fosfor, dacă sunt disponibile; (g) împrăștierea de azot și de fosfor din efluenți pe fiecare teren (parcele omogene din cadrul exploatației în funcție de recoltă și de tipul de sol); (h) împrăștierea de azot și de fosfor cu substanțe chimice și alte tipuri de fertilizanți pe fiecare teren. Planurile trebuie revizuite în termen de șapte zile de la orice modificare survenită în practicile agricole, cu scopul de a asigura conformitatea planurilor cu practicile agricole reale. (4) Fiecare exploatație întocmește un registru de fertilizare, care cuprinde informații privind gestionarea apelor poluate și aporturile de fosfor. Aceste registre trebuie prezentate autorității competente pentru fiecare an calendaristic. (5) Fiecare exploatație cu pășuni care beneficiază de o derogare individuală acceptă să i se controleze cererea prevăzută la articolul 4 alineatul (1), planul de fertilizare și registrele de fertilizare. (6) Fiecare exploatație care beneficiază de o derogare individuală trebuie să efectueze o analiză a concentrației de azot și de fosfor din sol, cel puțin o dată la patru ani pentru fiecare zonă omogenă a exploatației, în funcție de rotația culturilor și de caracteristicile solului. Este obligatorie cel puțin o analiză la fiecare 5 hectare de teren agricol. (7) Efluenții nu se împrăștie toamna, înainte de cultivarea ierbii. (8) Fiecare exploatație cu pășuni care beneficiază de o derogare individuală se asigură că bilanțul fosforului, calculat în conformitate cu metodologia stabilită de către autoritatea competentă în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din prezenta decizie, nu depășește un surplus de 10 kg de fosfor pe hectar pe an.

Articolul 6

Gestionarea terenurilor

Se va cultiva cu iarbă 80 % sau mai mult din suprafața disponibilă pentru împrăștierea efluenților în exploatații. Agricultorii care beneficiază de o derogare individuală întreprind următoarele măsuri: (a) pășunile temporare sunt arate primăvara; (b) pajiștile arate sunt înlocuite imediat de o cultură cu un necesar ridicat de azot; (c) rotația culturilor nu include plante leguminoase sau alte plante care fixează azotul atmosferic; această dispoziție nu se aplică trifoiului de pe pășunile unde acesta reprezintă mai puțin de 50 % din suprafață și nici culturii de cereale sau mazăre intercalate cu iarbă.

Articolul 7

Alte măsuri

(1) Prezenta derogare se aplică fără a aduce atingere măsurilor necesare pentru a respecta legislația comunitară în domeniul mediului. (2) Autoritățile competente stabilesc și prezintă Comisiei procedura detaliată de calcul al bilanțului fosforului la exploatațiile care beneficiază de derogare, luând în considerare aportul de fosfat prezent în concentrate, furaje și fertilizanți și de absorbția acestuia în produse (animale vii, carne și alte produse de origine animală), furaje și culturi.

Articolul 8

Monitorizare

(1) Autoritatea competentă întocmește și actualizează în fiecare an hărți din care să reiasă procentul de exploatații cu pășuni, procentul de exploatații zootehnice și procentul de teren agricol care fac obiectul unei derogări individuale în fiecare district. Aceste hărți se prezintă Comisiei anual și pentru prima dată cel târziu la 1 mai 2008. (2) Monitorizarea exploatațiilor care sunt vizate de programul de acțiune și de derogare se efectuează la nivelul exploatațiilor și la nivelul zonelor agricole de monitorizare. Zonele agricole de monitorizare de referință sunt reprezentative pentru diverse tipuri de sol, niveluri de intensitate și practici de fertilizare. (3) Studiul și analiza elementelor nutritive furnizează date privind utilizarea locală a terenului, rotațiile de culturi și practicile agricole de la exploatațiile care beneficiază de derogări individuale. Aceste date pot fi utilizate pentru calcularea, pe bază de model, a volumului de levigare a nitraților și a pierderilor de fosfor de la pășunile unde sunt împrăștiate anual, din efluenți de la complexe zootehnice cu erbivore, până la 250 kg de azot pe hectar. (4) Monitorizarea apelor subterane de mică adâncime, a apei din sol, a apei de scurgere și a cursurilor de apă de pe teritoriul exploatațiilor care fac parte din sistemul de monitorizare furnizează date privind concentrația de nitrați și fosfor din apa care trece din rizosferă în apele subterane sau în apele de suprafață. (5) Se va realiza o monitorizare intensă a apei în zonele agricole aflate în apropierea lacurilor celor mai vulnerabile. (6) Se va realiza un studiu în vederea culegerii, până la sfârșitul perioadei de derogare, de informații științifice detaliate privind sistemele de pășunat intensiv, în vederea îmbunătățirii gestionării substanțelor nutritive. Acest studiu se va axa pe pierderile de substanțe nutritive, inclusiv levigarea nitraților, pierderile prin denitrificare și pierderile de fosfat ce apar în sistemele intensive de producție a lactatelor, în zonele reprezentative.

Articolul 9

Controale

(1) Autoritatea națională competentă efectuează controale administrative la toate exploatațiile care beneficiază de o derogare individuală, pentru a evalua respectarea cantității maxime de 250 kg de azot pe hectar pe an din efluenții de la complexe zootehnice cu erbivore, a dispozițiilor privind fertilizarea cu azot și fosfor și a condițiilor privind utilizarea terenului. (2) Se stabilește un program de inspecții pe teren, pe baza analizei de risc, a rezultatelor controalelor efectuate în anii precedenți și a rezultatelor controalelor generale aleatorii privind legislația de punere în aplicare a Directivei 91/676/CEE. Inspecțiile efectuate pe teren vizează cel puțin 3 % din exploatațiile care beneficiază de o derogare individuală pe baza condițiilor stabilite la articolele 5 și 6.

Articolul 10

Raportare

(1) Autoritatea competentă prezintă Comisiei rezultatele monitorizării în fiecare an, împreună cu un raport concis asupra evoluției calității apei și a metodei de evaluare. Raportul oferă informații asupra modului în care se realizează evaluarea punerii în aplicare a condițiilor de derogare prin intermediul controalelor efectuate la nivel de exploatație și conține informații despre exploatațiile necorespunzătoare, pe baza rezultatelor inspecțiilor administrative și ale inspecțiilor pe teren. Primul raport se transmite până în noiembrie 2008 și, ulterior, până în luna iunie a fiecărui an. (2) Rezultatele astfel obținute vor fi luate în considerare de Comisie în vederea unei eventuale noi cereri de derogare.

Articolul 11

Aplicare

Prezenta decizie se aplică în contextul Nitrates Action Programme Regulations (Northern Ireland) 2006 (Regulations 2006 No 489) din 1 decembrie 2006. Expiră la 31 decembrie 2010.

Articolul 12

Prezenta decizie se adresează Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord.