Decizie 2019/1205 · CELEX 32019D1205

Decizia de punere în aplicare (UE) 2019/1205 a Comisiei din 12 iulie 2019 de acordare a unei derogări solicitate de Belgia în privința regiunii Flandra în temeiul Directivei 91/676/CEE a Consiliului privind protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole [notificată cu numărul C(2019) 5180]

Data act: 12.07.2019
Intrare in vigoare: 15.07.2019
Jurnalul Oficial UE: oj:JOL_2019_190_R_0001
Status: Inactiv

Belgia controlul poluării derogare de la legislația UE fertilizarea solului fertilizator organic Flandra poluare din surse agricole poluarea apei protecția apelor sare chimică

Recitale

(1) Prin Decizia de punere în aplicare (UE) 2015/1499 a Comisiei (2), Belgiei i se acorda o derogare ce îi permitea să autorizeze în regiunea Flandra, în anumite condiții, împrăștierea unei cantități de până la 250 kg de azot provenit din dejecții animaliere pe hectar pe an, în cazul parcelelor folosite ca pajiști sau cultivate cu porumb intercalat cu iarbă, cu iarbă cosită urmată de porumb și cu secară cosită urmată de porumb, respectiv a unei cantități de până la 200 kg de azot provenit din dejecții animaliere pe hectar pe an, în cazul parcelelor cultivate cu grâu de iarnă sau triticale, urmate de o cultură secundară, și cu sfeclă de zahăr sau furajeră.

(2) Derogarea acordată prin Decizia de punere în aplicare (UE) 2015/1499, care viza circa 2 870 de fermieri și 94 280 ha de teren, a expirat la 31 decembrie 2018.

(3) La data de 21 decembrie 2018, Belgia a înaintat Comisiei o cerere pentru o nouă derogare pentru regiunea Flandra, în temeiul punctului 2 al treilea paragraf din anexa III la Directiva 91/676/CEE.

(4) Derogarea solicitată se referă la intenția Belgiei de a permite împrăștierea, în anumite ferme din Flandra, a unei cantități de până la 250 kg de azot pe hectar pe an din dejecții animaliere provenind de la erbivore și dejecții animaliere tratate în cazul parcelelor folosite ca pajiști, cultivate cu iarbă amestecată cu trifoi, cu porumb intercalat cu iarbă, cu iarbă cosită sau secară cosită urmate de porumb, respectiv a unei cantități de până la 200 kg de azot pe hectar pe an din dejecții animaliere și dejecții animaliere tratate în cazul parcelelor cultivate cu grâu de iarnă sau triticale, urmate de o cultură secundară, și cu sfeclă.

(5) Informațiile furnizate de autoritățile belgiene în contextul derogării acordate prin Decizia de punere în aplicare (UE) 2015/1499 indică faptul că derogarea nu a avut drept consecință o deteriorare a calității apelor. Raportul Comisiei către Consiliu și Parlamentul European privind punerea în aplicare a Directivei 91/676/CEE pentru perioada 2012-2015 (3) arată că în regiunea Flandra aproximativ 81 % din stațiile de monitorizare a apelor subterane au raportat concentrații medii de nitrați mai mici de 50 mg/l, iar 63 % din stațiile de monitorizare au raportat concentrații medii de nitrați mai mici de 25 mg/l. Datele monitorizărilor au evidențiat o tendință de scădere a concentrației de nitrați din apele subterane în comparație cu perioada de raportare anterioară (2008-2011). În ceea ce privește apele de suprafață, 95 % din stațiile de monitorizare au raportat concentrații medii de nitrați mai mici de 50 mg/l și 75 % din stațiile de monitorizare au raportat concentrații medii de nitrați mai mici de 25 mg/l. Majoritatea punctelor de monitorizare a apelor de suprafață au evidențiat o tendință de scădere a concentrației de nitrați. În perioada de raportare 2012-2015, aproximativ 76 % din râuri au fost clasificate ca eutrofice sau hipertrofice, situație similară perioadei de raportare anterioare (2008-2011).

(6) În ceea ce privește contaminarea cu nitrați, date mai recente furnizate de Belgia pentru regiunea Flandra demonstrează că, din 2015, calitatea apelor subterane și de suprafață din Flandra nu s-a îmbunătățit.

(7) Flandra intenționează să atingă următoarele obiective privind calitatea apei în cadrul programului de acțiune pentru perioada 2019-2022 pentru toate bazinele hidrografice. Pentru apele de suprafață, o reducere a abaterii medii față de valoarea țintă cu 4 mg nitrat pe litru, ceea ce ar însemna o concentrație medie peste valoarea țintă de 20 mg nitrat pe litru; pentru apele subterane de mică adâncime, care înregistrează o rată de recuperare mai mică, trebuie să se constate o tendință de scădere generală de cel puțin 3 mg de nitrat pe litru în toate bazinele hidrografice care au o concentrație medie mai mare de 50 mg nitrat pe litru sau cuprinsă între 40 și 50 mg nitrat pe litru, dar cu o tendință de creștere.

(8) În vederea atingerii acestor obiective, Flandra a stabilit un program consolidat de acțiune pentru perioada 2019-2022. O revizuire a desemnării tipurilor de zone în care sunt în vigoare măsuri consolidate este prevăzută pentru sfârșitul anului 2020, pe baza rezultatelor monitorizării calității apelor de suprafață în cursul iernilor dintre anii 2018-2019 și 2019-2020 și a calității apelor subterane în anii 2018 și 2019. Legislația de transpunere a Directivei 91/676/CEE în cazul regiunii Flandra, și anume „Decretul privind protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole” (4) („Decretul privind dejecțiile animaliere”), a fost modificată în conformitate cu programul de acțiune pentru perioada 2019-2022 la 24 mai 2019 și se aplică în coroborare cu prezenta decizie.

(9) Decretul privind dejecțiile animaliere se aplică pe întregul teritoriu al regiunii Flandra.

(10) Decretul privind dejecțiile animaliere include limite pentru împrăștierea pe soluri atât a azotului, cât și a fosforului.

(11) Fracțiunile solide rezultate din tratarea dejecțiilor animaliere ar trebui livrate instalațiilor autorizate de reciclare în vederea reducerii mirosurilor și a altor tipuri de emisii, a îmbunătățirii proprietăților agronomice și igienice, a facilitării manipulării și a favorizării absorbției de azot și de fosfat.

(12) Documentele justificative prezentate de Belgia cu privire la regiunea Flandra demonstrează că valorile anuale propuse, și anume 250 kg și, respectiv, 200 kg de azot din dejecții animaliere pe hectar pe an, se justifică pe baza unor criterii obiective, precum perioadele lungi de vegetație și culturile cu o absorbție ridicată de azot.

(13) Cele mai recente date furnizate de Belgia pentru Flandra pentru perioada 2015-2017 indică o scădere cu 4,7 % a numărului de porcine. Numărul de păsări de curte a crescut cu 14,3 % între 2014 și 2017. Numărul de bovine a rămas stabil. Pentru a se evita ca aplicarea derogării solicitate să conducă la intensificarea activităților de creștere a animalelor, autoritățile competente vor limita efectivul de animale din fiecare fermă (drepturi de emisie de nutrienți) din regiunea Flandra, în conformitate cu dispozițiile Decretului privind dejecțiile animaliere.

(14) Datele raportate de Belgia cu privire la regiunea Flandra pentru perioada 2012-2015 au indicat o creștere 4,9 % a utilizării azotului provenit din dejecții animaliere în perioada 2012-2014 în comparație cu perioada 2004-2007. Cele mai recente cifre disponibile pentru 2015, 2016 și 2017 indică o scădere suplimentară de 4,0 % a utilizării azotului provenit din dejecții animaliere între 2014 și 2017, ajungându-se la o valoare de 90,6 mii de tone în 2017. În perioada de raportare 2012-2015, utilizarea de azot mineral a fost asemănătoare cu cea din perioada 2008-2011. Cele mai recente date disponibile pentru anii 2015, 2016 și 2017 arată că, în 2017, utilizarea azotului mineral a crescut la 48,6 mii de tone, ceea ce reprezintă o creștere de 21 % față de 2014.

(15) Pe parcelele cu soluri cu disponibilitate scăzută de fosfor (clasa I) și soluri din zona țintă (clasa II), poate fi necesară împrăștierea de cantități suplimentare de fosfat din îngrășăminte chimice. Aceste îngrășăminte nu ar trebui să fie utilizate pe parcelele cu soluri cu disponibilitate moderată de fosfor (clasa III) și cu soluri cu disponibilitate ridicată de fosfor (clasa IV).

(16) Flandra are o rețea densă de stații de monitorizare a calității apei. Aceasta poate fi utilizată ca alternativă la rețeaua actuală de monitorizare a derogărilor și ar trebui să permită, pe de o parte, observarea performanței fermelor care beneficiază de o autorizație în conformitate cu derogarea solicitată de Belgia în comparație cu fermele care nu beneficiază de o astfel de autorizație, și, pe de altă parte, monitorizarea îndeplinirii obiectivelor Directivei 91/676/CEE. Ar trebui efectuate cercetări suplimentare pentru a înțelege mai bine legătura dintre pierderile de nitrați la nivel de parcelă și concentrația de nitrați din apele de suprafață și apele subterane la nivelul unui (sub)bazin hidrografic, pentru a calibra și a valida modelul de emisie de nutrienți.

(17) După examinarea solicitării, se poate considera că valorile propuse, și anume 250 kg, respectiv 200 kg de azot din dejecții animaliere provenind de la erbivore și dejecții animaliere tratate pe hectar pe an nu vor împiedica îndeplinirea obiectivelor Directivei 91/676/CEE, sub rezerva respectării anumitor condiții stricte, care ar trebui să se aplice în plus față de măsurile consolidate adoptate în cadrul programului de acțiune pentru perioada 2019-2022.

(18) Directiva 2007/2/CE a Parlamentului European și a Consiliului (5) prevede normele generale de instituire a infrastructurii pentru informații spațiale în Uniune, care să deservească politicile Uniunii din domeniul mediului și politicile sau activitățile care pot avea un impact asupra mediului. După caz, informațiile spațiale colectate în contextul prezentei decizii ar trebui să fie conforme cu dispozițiile directivei menționate. Pentru reducerea sarcinii administrative și îmbunătățirea coerenței datelor, Belgia, atunci când colectează datele necesare în temeiul prezentei decizii ar trebui, după caz, să utilizeze informațiile generate în cadrul sistemului integrat de administrare și control instituit în temeiul titlului V capitolul II din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (6).

(19) Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului pentru nitrați instituit în temeiul articolului 9 din Directiva 91/676/CEE,

Articolul 1

Derogare

Se acordă derogarea solicitată de Belgia, în numele regiunii Flandra, cu scopul de a permite împrăștierea pe sol a unei cantități mai mari de azot provenit din dejecții animaliere decât cea prevăzută la punctul 2 al doilea paragraf prima teză din anexa III la Directiva 91/676/CEE, sub rezerva condițiilor prevăzute la articolele 4-12 din prezenta decizie.

Articolul 2

Domeniul de aplicare

Derogarea acordată în temeiul articolului 1 se aplică anumitor parcele ale unei ferme pe care se cultivă culturi cu un necesar ridicat de azot și o perioadă lungă de vegetație și pentru care sa acordat o autorizație în conformitate cu articolele 4-7.

Articolul 3

Definiții

În sensul prezentei decizii, se aplică următoarele definiții: (a) „ferme” înseamnă exploatațiile agricole care practică sau nu creșterea animalelor; (b) „parcelă” înseamnă un teren individual sau un grup de terenuri, omogene din punct de vedere al culturii, al tipului de sol și al practicilor de fertilizare; (c) „pajiște” înseamnă pășunile permanente sau temporare (în general, „temporar” înseamnă mai puțin de patru ani); (d) „culturi cu un necesar ridicat de azot și o perioadă lungă de vegetație” înseamnă oricare dintre următoarele: (i) pajiști; (ii) pajiștile cu mai puțin de 50 % trifoi; (iii) porumb intercalat, înainte sau după recoltare, cu iarbă cosită și îndepărtată de pe teren, cu titlu de cultură secundară; (iv) pajiște cosită sau secară cosită urmate de porumb; (v) grâu de iarnă sau triticale urmate de o cultură secundară; (vi) sfeclă de zahăr sau furajeră; (e) „animale erbivore” înseamnă bovine (cu excepția vițeilor de lapte), ovine, caprine și cabaline; (f) „tratarea dejecțiilor animaliere” înseamnă procesul de separare a dejecțiilor într-o fracțiune solidă și una lichidă, proces destinat să amelioreze împrăștierea de dejecții animaliere pe sol și să stimuleze recuperarea azotului și a fosforului; (g) „dejecții animaliere tratate” înseamnă fracțiunea lichidă rezultată din tratarea dejecțiilor animaliere; (h) „efluenți cu conținut scăzut de azot și fosfați” înseamnă dejecții animaliere tratate, cu un conținut maxim de azot de 1 kg pe tonă de efluent și un conținut maxim de fosfați de 1 kg pe tonă de efluent; (i) „profilul solului” înseamnă stratul situat sub nivelul solului, până la adâncimea de 0,90 m, cu excepția cazului în care nivelul mediu al pânzei freatice superioare este situat la o adâncime mai mică; în acest ultim caz, adâncimea luată în considerare este cea a pânzei freatice superioare. (j) „plan de fertilizare” înseamnă un calcul prealabil privind utilizarea planificată și disponibilitatea nutrienților; (k) „registru de fertilizare” înseamnă echilibrul nutrienților pe baza utilizării efective și a absorbției de nutrienți.

Articolul 4

Cererea anuală și asumarea unui angajament

(1) Fermierii care doresc să beneficieze de derogarea acordată în temeiul prezentei decizii trebuie să trimită anual o cerere autorităților competente, până la data de 15 februarie. Pentru anul 2019, cererile anuale se trimit până la data de 31 iulie. (2) Pe lângă cererea anuală menționată la alineatul (1), fermierii se angajează, în scris, să respecte condițiile prevăzute la articolele 6, 7 și 8.

Articolul 5

Acordarea autorizațiilor

Autorizațiile de împrăștiere a unei cantități mai mari de azot provenit din dejecții animaliere se acordă sub rezerva condițiilor prevăzute la articolele 6, 7 și 8.

Articolul 6

Condiții privind tratarea dejecțiilor animaliere

(1) Autoritățile competente se asigură că fracțiunea solidă rezultată din tratarea dejecțiilor animaliere este livrată instalațiilor autorizate de reciclare. Instalațiile autorizate raportează în fiecare an autorităților competente cantitatea de dejecții animaliere primită pentru tratare și destinația fracțiunii solide și a dejecțiilor animaliere tratate, precum și conținutul aferent de azot și fosfor. (2) Fermierii care beneficiază de această derogare și desfășoară activități de tratare a dejecțiilor animaliere prezintă anual autorităților competente informații privind cantitatea de dejecții animaliere trimisă spre tratare, cantitatea de dejecții animaliere tratate primită, precum și conținutul aferent de azot și fosfor. (3) Autoritățile competente stabilesc și actualizează regulat metodologiile de evaluare a compoziției dejecțiilor animaliere tratate, a variațiilor de compoziție și a eficienței tratării pentru fiecare fermă care beneficiază de o derogare individuală. (4) Autoritățile competente se asigură că amoniacul și alte emisii provenite din tratarea dejecțiilor animaliere se colectează și se tratează în vederea reducerii impactului asupra mediului și a inconvenientelor pentru acele instalații care generează niveluri ale emisiilor mai ridicate decât nivelul de referință, reprezentat de depozitarea și împrăștierea pe sol a dejecțiilor animaliere netratate. (5) Autoritățile competente se asigură că se întocmește și se actualizează periodic un inventar al instalațiilor în cazul cărora este necesară tratarea emisiilor.

Articolul 7

Condiții privind împrăștierea dejecțiilor animaliere și a altor îngrășăminte

(1) Sub rezerva îndeplinirii condițiilor prevăzute la alineatele (2)-(11), cantitatea de dejecții animaliere provenite de la erbivore, de dejecții animaliere tratate și de efluenți cu conținut scăzut de azot și fosfați împrăștiată în fiecare an, incluzând dejecțiile împrăștiate direct de către animale, nu trebuie să depășească niciuna dintre următoarele valori: (a) 250 kg de azot pe hectar pe an pe parcelele cultivate cu: (i) iarbă și porumb intercalat cu iarbă; (ii) pajiște cosită urmată de porumb; (iii) secară cosită urmată de porumb; (iv) pajiștile cu mai puțin de 50 % trifoi; (b) 200 kg de azot pe hectar pe an pe parcelele cultivate cu: (i) grâu de iarnă urmat de o cultură secundară; (ii) triticale urmate de o cultură secundară; (iii) sfeclă de zahăr sau furajeră. (2) Dejecțiile animaliere tratate pot fi împrăștiate numai dacă au un raport azot/fosfat (N/P2O5) de minimum 3,3 la 1, cu excepția cazului în care se califică drept efluent cu conținut scăzut de azot și fosfat. (3) Cantitatea totală de azot și fosfat împrăștiată pe sol trebuie să corespundă necesarului de nutrienți pentru cultura în cauză și trebuie să ia în considerare aportul solului, precum și disponibilitatea crescută a azotului datorată tratării dejecțiilor animaliere. Această cantitate nu trebuie să depășească valorile maxime pentru împrăștierea fosfatului și a azotului, stabilite în Decretul privind dejecțiile animaliere. (4) Fosfatul provenit din îngrășăminte chimice nu se împrăștie decât pe solurile cu o disponibilitate scăzută de fosfor (clasa I) și pe solurile din zona țintă (clasa II). (5) Pentru fiecare fermă se întocmește și se păstrează un plan de fertilizare, pentru toată suprafața fermei. Planul de fertilizare cuprinde următoarele: (a) numărul de animale; (b) o descriere a sistemului de adăpostire și depozitare, incluzând volumul disponibil pentru depozitarea dejecțiilor animaliere; (c) un calcul al cantității de azot (mai puțin pierderile înregistrate la adăpostire și depozitare) și de fosfor provenite din dejecțiile animaliere și produse în cadrul fermei; (d) descrierea tratării dejecțiilor animaliere și caracteristicile estimate ale dejecțiilor animaliere tratate; (e) cantitatea, tipul și caracteristicile dejecțiilor animaliere distribuite în interiorul sau în exteriorul fermei; (f) rotația culturilor și suprafața parcelelor pe care se găsesc culturi cu un necesar ridicat de azot și o perioadă lungă de vegetație, precum și a parcelelor pe care se găsesc alte culturi; (g) necesarul previzibil de azot și de fosfor al culturilor pentru fiecare parcelă; (h) rezultatele analizei solului în ceea ce privește conținutul de azot și fosfor, dacă sunt disponibile; (i) calculul cantității de azot și de fosfor provenind din dejecții animaliere împrăștiate pe fiecare parcelă; (j) calculul cantității de azot și de fosfor provenind din îngrășăminte chimice și de altă natură împrăștiate pe fiecare parcelă; (k) calcule pentru evaluarea respectării standardelor de împrăștiere a azotului și a fosforului. Planurile de fertilizare sunt puse la dispoziție în fermă pentru fiecare an calendaristic până la data de 15 februarie a anului respectiv. Acestea sunt revizuite în termen de șapte zile de la orice modificare survenită în practicile agricole. (6) Fiecare fermă întocmește registre privind fertilizarea. Acestea sunt înaintate autorității competente pentru fiecare an calendaristic până la data de 15 martie a anului calendaristic următor. (7) Registrul de fertilizare cuprinde următoarele: (a) suprafețele cultivate; (b) numărul și tipul de animale; (c) producția de dejecții animaliere per animal; (d) cantitatea de îngrășăminte care provin din afara fermei; (e) cantitatea de dejecții animaliere care ies din fermă și destinatarul acestora. (8) Rezultatele analizei azotului și fosforului din sol sunt disponibile pentru fiecare fermă care beneficiază de o derogare. Analiza și prelevarea de probe pentru azot și fosfor se efectuează cel puțin o dată la patru ani, până cel târziu la 31 mai, pentru fiecare zonă omogenă a fermei, ținând cont de rotația culturilor și de caracteristicile solului. Este obligatorie cel puțin o analiză la fiecare cinci hectare de teren agricol. (9) Concentrația de nitrați din profilul solului se măsoară în fiecare an de laboratoare acreditate, între 1 octombrie și 15 noiembrie, pe cel puțin 6 % din toate parcelele care beneficiază de o autorizație în temeiul articolului 5 și pe cel puțin 1 % din celelalte parcele utilizate de fermele care beneficiază de autorizația respectivă, în așa fel încât să fie implicate cel puțin 85 % din aceste ferme. Se prelevă cel puțin trei eșantioane reprezentând trei straturi diferite din profilul solului pentru fiecare 2 hectare de teren agricol. (10) Dejecțiile animaliere, dejecțiile animaliere tratate sau efluenții cu un conținut scăzut de azot și fosfor și cu un conținut total de azot mai mare de 0,60 kg de azot pe tonă, îngrășămintele chimice și de altă natură nu se împrăștie pe parcelele care fac obiectul derogării în temeiul articolului 5 între 1 septembrie și 15 februarie din anul următor. (11) Cel puțin două treimi din cantitatea de azot din dejecții animaliere, excluzând azotul din dejecțiile animaliere provenite de la erbivore, se împrăștie înainte de data de 1 iunie a fiecărui an.

Articolul 8

Condiții privind gestionarea terenurilor

(1) Fermierii care beneficiază de o autorizație în temeiul articolului 5 ară pajiștile în perioada 15 februarie - 30 aprilie. Aratul pajiștilor pentru reînnoire și aratul pajiștilor aflate pe soluri argiloase pot avea loc, de asemenea, între 15 septembrie și 30 octombrie. (2) Fermierii care beneficiază de o autorizație în temeiul articolului 5 plantează culturi cu necesar ridicat de azot în termen de 2 săptămâni de la aratul pajiștilor, cu excepția terenurilor argiloase arate între 15 septembrie și 30 octombrie. (3) În cazul în care se ară pajiștile permanente, nu se aplică fertilizatori, cu excepția cerealelor, a semințelor de rapiță, a sfeclei, a pajiștilor și a verzei de Bruxelles în urma unei analize a solului, luând în considerare azotul mineral și alți parametri de referință pentru estimarea emisiilor de azot generate de mineralizarea materiei organice din sol. (4) Rotația culturilor nu include plante leguminoase sau alte plante care fixează azotul atmosferic. Cu toate acestea, rotația culturilor poate include trifoiul cultivat pe pajiștile unde acesta reprezintă mai puțin de 50 % din cultură. (5) Culturile secundare se însămânțează la maximum două săptămâni după recoltarea grâului de iarnă și a triticalelor și cel târziu până la 15 septembrie. (6) Culturile secundare nu se ară înainte de data de 15 februarie.

Articolul 9

Măsuri privind producția și transportul dejecțiilor animaliere

(1) Autoritățile competente se asigură de respectarea numărului limită de animale autorizat pentru fiecare fermă (drepturi de emisie de nutrienți) din regiunea Flandra, în conformitate cu dispozițiile Decretului privind dejecțiile animaliere. (2) Autoritățile competente se asigură că toate transporturile de dejecții animaliere asigurate de transportatori acreditați sunt înregistrate cu ajutorul sistemelor de poziționare geografică. (3) Autoritățile competente se asigură că, înainte de fiecare transport, se realizează o evaluare a compoziției dejecțiilor animaliere în ceea ce privește concentrația de azot și de fosfor. Eșantioanele de dejecții animaliere sunt analizate de laboratoare acreditate, iar rezultatele analizei se comunică autorităților competente și fermierului căruia îi sunt livrate dejecțiile animaliere. (4) Autoritățile competente se asigură că este disponibil pe parcursul transportului un document care precizează cantitatea de dejecții animaliere transportate, precum și conținutul de azot și fosfor al acestora.

Articolul 10

Monitorizarea

(1). Autoritățile competente se asigură că se întocmesc și se actualizează anual hărți care arată procentajul de ferme, numărul de parcele, procentajul de animale, procentajul de teren agricol și destinația terenurilor locale care fac obiectul unei autorizații în temeiul articolului 5 pentru fiecare localitate. (2) Autoritatea competentă colectează și actualizează anual date privind rotația culturilor și practicile agricole la care se referă derogările individuale. (3) Pentru a evalua impactul derogării asupra calității apei, se menține rețeaua de monitorizare pentru prelevarea de eșantioane din apele de suprafață și din apele subterane de mică adâncime, menționată la articolul 10 alineatul (2) din Decizia 2008/64/CE a Comisiei (7). Rețeaua de monitorizare include monitorizarea nitraților și a fosfaților din fluviile care se varsă în Marea Nordului. Nu se reduce numărul inițial al punctelor de monitorizare, iar amplasarea acestora nu se modifică în perioada de aplicabilitate a prezentei decizii. (4) Se realizează o monitorizare intensificată în bazinele hidrografice agricole situate pe soluri nisipoase. (5) Punctele de monitorizare, care corespund unui număr de cel puțin 150 de ferme, stabilite în temeiul Deciziei 2008/64/CE, sunt menținute până în 2020 când vor fi înlocuite cu o monitorizare specifică menită să furnizeze date privind utilizarea terenurilor locale, rotațiile de culturi și practicile de fertilizare, apa din sol, azotul mineral din profilul solului pe timp de toamnă și situația fosforului din sol și pierderile corespunzătoare de azot în rizosferă, atât în condiții de derogare, cât și în absența acesteia. Împreună cu monitorizarea specifică menționată la alineatul (8), aceste noi mecanisme permit evaluarea performanței de mediu a fermelor care beneficiază de o autorizație în temeiul articolului 5 din prezenta decizie în comparație cu fermele care nu beneficiază de o astfel de autorizație, precum și monitorizarea îndeplinirii obiectivelor stabilite de Directiva 91/676/CEE. Punctele de monitorizare includ principalele tipuri de sol (argilos, argilo-nisipos, nisipos și loess), practici de fertilizare și culturi. (6) Se colectează anual date referitoare la utilizarea terenurilor locale, la rotația culturilor, la practicile agricole, la utilizarea nutrienților și la producția de dejecții animaliere în fermele care beneficiază de derogări individuale. (7) Datele la care se face referire la alineatele (5) și (6) din prezentul articol și la articolul 7 se utilizează pentru a calcula, pe bază de model, amploarea levigării nitraților și a pierderilor de fosfor provenite de la terenurile unde sunt împrăștiate până la 250 kg sau până la 200 kg de azot pe hectar pe an din dejecții animaliere provenite de la erbivore și din dejecții animaliere tratate. (8) Rețeaua de monitorizare, care include apele subterane de mică adâncime, apa din sol, apa de scurgere și cursurile de apă aflate pe terenul fermelor care fac obiectul rețelei de monitorizare, furnizează date privind concentrația de nitrați și de fosfor din apa care trece din rizosferă în apele subterane și în sistemul apelor de suprafață. (9) Autoritatea competentă va realiza, în cadrul unui proiect de cercetare pilot, o monitorizare specifică a zonei începând din 2020 în cel puțin două (sub)bazine hidrografice, pentru a înțelege mai bine legătura dintre pierderile de nitrați la nivel de parcelă și concentrația de nitrați din apele de suprafață și apele subterane la nivelul unui (sub)bazin hidrografic în vederea calibrării și validării modelului de emisie de nutrienți. Acest proiect de cercetare pilot este combinat cu un proiect-pilot privind monitorizarea continuă a azotului și fosforului în cursurile de apă.

Articolul 11

Controale și inspecții

(1) Toate cererile de acordare a derogării sunt supuse controlului administrativ al autorităților competente. În cazul în care, în urma controlului, se demonstrează că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolele 6, 7 și 8, solicitantul este informat în acest sens. În acest caz, cererea se consideră a fi refuzată. (2) Pe baza analizei de risc, a rezultatelor controalelor efectuate în anii precedenți și a rezultatelor controalelor generale aleatorii privind aplicarea legislației de transpunere a Directivei 91/676/CEE, autoritățile competente stabilesc un program de inspecții pe teren. (3) Inspecțiile pe teren se efectuează în cel puțin 7 % din fermele care beneficiază de o autorizație în temeiul articolului 5, pentru a evalua respectarea condițiilor prevăzute la articolul 6, 7 și 8. (4) În cazul în care, în orice an, se stabilește că o fermă care beneficiază de o autorizație în temeiul articolului 5 nu a îndeplinit condițiile prevăzute la articolele 6, 7 și 8, titularul autorizației este sancționat în conformitate cu normele naționale și nu este eligibil pentru obținerea unei autorizații în anul următor. (5) Se verifică rezultatele măsurătorilor menționate la articolul 7 alineatul (8). În cazurile în care în urma verificării se constată o situație de neconformitate, inclusiv depășirea pragului de bază, așa cum este acesta definit în Decretul privind dejecțiile animaliere, se informează fermierul cu privire la acest lucru, iar cererea de acordare a autorizației pentru parcela sau parcelele respective pentru anul următor se refuză. (6) Pe baza evaluării riscurilor și a rezultatelor controalelor administrative menționate la alineatul (1), autoritățile competente asigură controale pe teren pentru cel puțin 2 % din operațiunile de transport al dejecțiilor animaliere. (7) Controalele includ verificarea îndeplinirii obligațiilor privind acreditarea, evaluarea documentelor însoțitoare, verificarea originii și a destinației dejecțiilor animaliere și prelevarea de eșantioane din dejecțiile animaliere transportate. (8) Prelevarea de eșantioane din dejecțiile animaliere poate fi realizată, după caz, în cursul operațiunilor de încărcare, cu ajutorul dispozitivelor automate de eșantionare instalate pe vehicule. (9) Eșantioanele de dejecții animaliere sunt analizate de laboratoare acreditate de autoritățile competente, iar rezultatele analizei se comunică atât fermierului furnizor, cât și celui destinatar. (10) Autorităților competente li se acordă competențele și mijloacele necesare pentru a verifica respectarea condițiilor pentru acordarea unei autorizații în temeiul prezentei decizii.

Articolul 12

Raportare

În fiecare an, până la data de 30 iunie, autoritățile competente înaintează Comisiei un raport care conține următoarele informații: (a) hărți în care este indicat procentajul de ferme, procentajul de animale, procentajul de terenuri agricole și destinația terenurilor locale, precum și informații privind rotația culturilor și practicile agricole din fermele care beneficiază de o autorizație în temeiul articolului 5, astfel cum se menționează la articolul 10 alineatul (1); (b) rezultatele monitorizării apei, inclusiv informații privind tendințele calității apei pentru apele subterane și de suprafață și pentru apele care se varsă în Marea Nordului, precum și impactul derogării asupra calității apei, conform dispozițiilor articolului 10 alineatul (3); (c) o evaluare a reziduurilor de nitrați din profilul solului pe timp de toamnă pentru parcelele care beneficiază de o autorizație în temeiul articolului 5 și o comparație cu datele privind reziduurile de nitrați și tendințele în cazul parcelelor care nu beneficiază de o astfel de autorizație pentru rotații similare ale culturilor. Parcelele care nu beneficiază de o autorizație în temeiul articolului 5 ar trebui să includă parcelele din fermele care beneficiază de o astfel de autorizație, precum și parcelele din alte ferme; (d) o evaluare a stării fosforului din sol în cazul parcelelor care beneficiază de o autorizație în temeiul articolului 5 și a parcelelor care nu beneficiază de o astfel de autorizație; (e) informații privind concentrația de nitrați și de fosfor din apa care trece din rizosferă menționată la articolul 10 alineatul (5); (f) datele colectate cu privire la utilizarea terenurilor locale, la rotația culturilor, la practicile agricole, la utilizarea nutrienților și la producția de dejecții animaliere, precum și rezultatele calculelor pe bază de model ale volumului pierderilor de azot și de fosfor de la fermele care beneficiază de o autorizație în temeiul articolului 5, astfel cum se prevede la articolul 10 alineatul (6); (g) o evaluare a aplicării condițiilor de acordare a autorizației pe baza unor controale efectuate la nivel de fermă și de parcelă, precum și a unor controale privind transportul dejecțiilor animaliere și a informațiilor privitoare la fermele neconforme, pe baza rezultatelor inspecțiilor administrative și a inspecțiilor pe teren; (h) informații privind tratarea dejecțiilor animaliere, inclusiv transformarea ulterioară și utilizarea fracțiunilor solide, date detaliate privind caracteristicile sistemelor de tratare, eficiența acestora și compoziția dejecțiilor animaliere tratate; (i) informații privind numărul de ferme care beneficiază de o autorizație în temeiul articolului 5 și numărul de parcele pe care s-au aplicat efluenți cu conținut scăzut de azot și fosfat și dejecții animaliere tratate, precum și volumele dejecțiilor animaliere și ale efluenților; (j) metodologiile pentru evaluarea compoziției dejecțiilor animaliere tratate, a variațiilor compoziției și a eficienței tratării pentru fiecare fermă care beneficiază de o autorizație în temeiul articolului 5, astfel cum se prevede la articolul 6 alineatul (3); (k) inventarul instalațiilor de tratare a dejecțiilor animaliere menționate la articolul 6 alineatul (5); (l) un rezumat și o evaluare a datelor obținute în urma monitorizării specifice a zonei, astfel cum se prevede la articolul 10 alineatul (5); (m) tendințele în ceea ce privește numărul de animale pentru fiecare categorie de animale din regiunea Flandra și în fermele care beneficiază de o autorizație în temeiul articolului 5. Datele spațiale incluse în raport respectă, dacă este cazul, dispozițiile Directivei 2007/2/CE. La colectarea datelor necesare, Belgia utilizează, dacă este cazul, informațiile generate în cadrul Sistemului Integrat de Administrare și Control instituit în temeiul articolului 67 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013.

Articolul 13

Perioada de aplicare

Prezenta decizie se aplică până la 31 decembrie 2022.

Articolul 14

Destinatar

Prezenta decizie se adresează Regatului Belgiei.