Decizie 2015/1499 · CELEX 32015D1499

Decizia de punere în aplicare (UE) 2015/1499 a Comisiei din 3 septembrie 2015 de acordare a unei derogări solicitate de Belgia în privința regiunii Flandra în temeiul Directivei 91/676/CEE a Consiliului privind protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole [notificată cu numărul C(2015) 6058]

Data act: 03.09.2015
Intrare in vigoare: 04.09.2015
Jurnalul Oficial UE: oj:JOL_2015_234_R_0006
Status: Inactiv

control administrativ controlul poluării derogare de la legislația UE fertilizator organic Flandra holding agricol poluare din surse agricole poluarea apei protecția apelor sare chimică

Recitale

(1) În cazul în care cantitatea de îngrășăminte de origine animală pe care un stat membru intenționează să o împrăștie anual pe hectar diferă de cantitățile stabilite la punctul 2 al doilea paragraf prima teză din anexa III la Directiva 91/676/CEE și la litera (a) a aceluiași paragraf, cantitatea respectivă trebuie stabilită astfel încât să nu se compromită îndeplinirea obiectivelor precizate la articolul 1 din directiva menționată și trebuie justificată pe baza unor criterii obiective, cum ar fi, în cazul de față, perioade lungi de vegetație și culturi cu o absorbție ridicată de azot.

(2) La 29 iulie 2011, Comisia a adoptat Decizia de punere în aplicare 2011/489/UE (2), care îi permitea Belgiei să autorizeze în regiunea Flandra, în anumite condiții, împrăștierea unei cantități anuale de până la 250 kg de azot pe hectar provenit din îngrășăminte de origine animală, în cazul parcelelor folosite ca pășuni sau cultivate cu porumb intercalat cu iarbă, cu iarbă cosită urmată de porumb și cu secară cosită urmată de porumb, respectiv a unei cantități anuale de până la 200 kg de azot pe hectar provenit din îngrășăminte de origine animală, în cazul parcelelor cultivate cu grâu de iarnă sau triticale urmate de o cultură secundară și cu sfeclă de zahăr sau furajeră.

(3) Derogarea acordată prin Decizia de punere în aplicare 2011/489/UE a vizat aproximativ 2 970 de agricultori și 82 820 de hectare de teren și a expirat la 31 decembrie 2014.

(4) La data de 7 aprilie 2015, Belgia a înaintat Comisiei o cerere de reînnoire a derogării în temeiul punctului 2 al treilea paragraf din anexa III la Directiva 91/676/CEE, cu referire la regiunea Flandra.

(5) Derogarea solicitată se referă la intenția Belgiei de a permite împrăștierea în anumite exploatații din Flandra a unei cantități anuale de până la 250 kg de azot pe hectar din îngrășăminte de origine animală provenind de la erbivore și îngrășăminte tratate provenind de la porcine în cazul parcelelor cultivate cu iarbă, cu iarbă amestecată cu trifoi, cu porumb intercalat cu iarbă, cu iarbă cosită sau secară cosită urmate de porumb, respectiv a unei cantități anuale de până la 200 kg de azot pe hectar din îngrășăminte de origine animală și îngrășăminte tratate provenind de la porcine în cazul parcelelor cultivate cu grâu de iarnă sau triticale, urmate de o cultură secundară, și cu sfeclă.

(6) Informațiile furnizate de autoritățile belgiene în contextul derogării acordate prin Decizia de punere în aplicare 2011/489/UE indică faptul că derogarea nu a avut drept consecință o deteriorare a calității apelor. Raportul Comisiei către Consiliu și Parlamentul European privind punerea în aplicare a Directivei 91/676/CEE privind protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole, întocmit pe baza rapoartelor statelor membre pentru perioada 2008-2011 (3), arată că în regiunea Flandra, în cazul apelor subterane, aproximativ 78 % din stațiile de monitorizare prezintă concentrații medii de nitrați mai mici de 50 mg/l, iar 63 % din stațiile de monitorizare prezintă concentrații medii de nitrați mai mici de 25 mg/l. Datele monitorizărilor evidențiază o tendință descendentă a concentrației de nitrați din apele subterane în comparație cu perioada de raportare anterioară (2004-2007). În ceea ce privește apele de suprafață, 93 % din stațiile de monitorizare prezintă concentrații medii de nitrați mai mici de 50 mg/l și 70 % din stațiile de monitorizare prezintă concentrații medii de nitrați mai mici de 25 mg/l. Majoritatea punctelor de monitorizare a apelor de suprafață evidențiază o tendință descendentă a concentrației de nitrați. În perioada de raportare 2008-2011, aproximativ 80 % din râuri și din toate apele de tranziție au fost clasificate fie ca eutrofice, fie ca hipertrofice.

(7) Flandra a stabilit următoarele obiective privind calitatea apei care urmează să fie atinse în perioada 2015-2018 a programului de acțiune. Pentru apele de suprafață, va trebui să fie atinsă o concentrație mai mică de 50 mg de nitrați pe litru în 95 % din punctele de monitorizare aparținând rețelei de monitorizare agricolă; pentru apele subterane de mică adâncime, care au o rată de regenerare mai mică, concentrația medie a nitraților va trebui să fie redusă cu 20 % față de nivelul mediu din 2010, care a fost de 40 mg de nitrați pe litru; în zonele omogene din punct de vedere hidrogeologic, pentru care concentrația de nitrați în apele subterane de mică adâncime este în medie mai mare de 50 mg pe litru, concentrația medie a nitraților va trebui să scadă cu 5 mg pe litru.

(8) În vederea atingerii acestor obiective, Flandra a stabilit un program consolidat de acțiune pentru perioada 2015-2018. La sfârșitul iernii 2016-2017 va fi realizată o revizuire a politicii, pe baza căreia s-ar putea adopta noi acțiuni consolidate în vederea garantării îndeplinirii obiectivelor stabilite privind calitatea apei. Legislația de transpunere a Directivei 91/676/CEE în cazul regiunii Flandra, și anume „Decretul privind protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole” (4) (denumit în cele ce urmează „Decretul privind îngrășămintele”), a fost modificată (5) în conformitate cu programul de acțiune pentru perioada 2015-2018 la 12 iunie 2015 și se aplică în coroborare cu prezenta decizie.

(9) Decretul privind îngrășămintele se aplică pe întregul teritoriu al regiunii Flandra.

(10) Decretul privind îngrășămintele include limite pentru împrăștierea atât a azotului, cât și a fosforului.

(11) Documentele justificative prezentate de Belgia care se referă la regiunea Flandra demonstrează că valorile anuale propuse, și anume 250 kg și, respectiv, 200 kg pe hectar de azot din îngrășăminte de origine animală, se justifică pe baza unor criterii obiective, precum perioadele lungi de vegetație și culturile cu o absorbție ridicată de azot.

(12) Datele raportate de Belgia cu privire la regiunea Flandra pentru perioada 2008-2011 indică o creștere de 4,4 % a numărului de porcine, în comparație cu perioada 2004-2007. Cele mai recente cifre disponibile pentru 2012 și 2013 indică o creștere mai moderată, de 2,6 %, a numărului de porcine. Numărul de păsări de curte indică o scădere de 13,2 % între 2004 și 2008, urmată de o creștere de 20,8 %. Numărul de bovine a rămas stabil. Pentru a evita ca aplicarea derogării solicitate să conducă la intensificarea activităților de creștere a animalelor, autoritățile competente vor asigura limitarea efectivului de animale din fiecare exploatație (drepturi de emisie de nutrienți) din regiunea Flandra, în conformitate cu dispozițiile Decretului privind îngrășămintele.

(13) Utilizarea azotului din îngrășăminte de origine animală în perioada 2008-2011 a înregistrat o scădere de 15 % în comparație cu perioada 2004-2007. În timpul celui de al treilea program de acțiune (2007-2010) utilizarea azotului din îngrășăminte de origine animală a rămas la aproximativ 101 de mii de tone anual. În cursul celui de al patrulea program de acțiune s-a constatat o scădere în continuare a utilizării azotului din îngrășăminte de origine animală, valoarea înregistrată în 2013 fiind de 94,5 mii de tone. În perioada de raportare 2008-2011, utilizarea de azot mineral a înregistrat o creștere de 4 % față de perioada 2004-2007. Cele mai recente date disponibile pentru anii 2012 și 2013 arată că utilizarea azotului mineral se stabilizează la 39 de mii de tone.

(14) După examinarea solicitării, se poate considera că valorile propuse, și anume 250 kg, respectiv 200 kg anual pe hectar de azot din îngrășăminte de origine animală provenind de la erbivore și îngrășăminte tratate provenind de la porcine nu vor împiedica îndeplinirea obiectivelor din Directiva 91/676/CEE, sub rezerva respectării anumitor condiții stricte, care se aplică în plus față de măsurile consolidate adoptate în cadrul programului de acțiune pentru perioada 2015-2018.

(15) Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului (6) prevede o abordare amplă și transfrontalieră în materie de protecție a apelor, organizată în jurul districtelor hidrografice, având obiectivul ca, până în 2015, corpurile de apă europene să atingă o stare bună. Reducerea nutrienților constituie o componentă a acestui obiectiv. Acordarea unei derogări în temeiul prezentei decizii nu aduce atingere dispozițiilor adoptate în temeiul Directivei 2000/60/CE și nu exclude faptul că pot fi necesare măsuri suplimentare pentru îndeplinirea obligațiilor care decurg din aceasta.

(16) Directiva 2007/2/CE a Parlamentului European și a Consiliului (7) prevede normele generale de instituire a infrastructurii pentru informații spațiale în Uniune, care să deservească politicile Uniunii din domeniul mediului și politicile sau activitățile care pot avea un impact asupra mediului. După caz, informațiile spațiale colectate în contextul prezentei decizii ar trebui să fie conforme cu dispozițiile stabilite în directiva menționată. Pentru reducerea sarcinii administrative și îmbunătățirea coerenței datelor, Belgia, atunci când colectează datele necesare în temeiul prezentei decizii ar trebui, după caz, să utilizeze informațiile generate în cadrul sistemului integrat de administrare și control instituit în temeiul titlului V capitolul II din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (8).

(17) Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt în conformitate cu avizul Comitetului pentru nitrați, instituit în temeiul articolului 9 din Directiva 91/676/CEE,

Articolul 1

Se acordă derogarea solicitată de Belgia, în numele regiunii Flandra, cu scopul de a permite împrăștierea unei cantități mai mari de îngrășăminte de origine animală decât cea prevăzută la punctul 2 al doilea paragraf prima teză și litera (a) din anexa III la Directiva 91/676/CEE, sub rezerva condițiilor prevăzute la articolele 4 și 12.

Articolul 2

Domeniul de aplicare

Prezenta decizie se aplică în mod individual anumitor parcele ale unei exploatații, care sunt ocupate de culturi cu un necesar ridicat de azot și perioade lungi de vegetație și care trebuie să respecte condițiile prevăzute la articolele 4-7.

Articolul 3

Definiții

În sensul prezentei decizii, se aplică următoarele definiții: (a) „exploatații” înseamnă exploatații agricole care practică sau nu creșterea animalelor; (b) „parcelă” înseamnă un teren individual sau un grup de terenuri, omogene din punct de vedere al culturii, al tipului de sol și al practicilor de fertilizare; (c) „pășune” înseamnă pășunile permanente sau temporare (în general, „temporar” înseamnă mai puțin de patru ani); (d) „culturi cu un necesar ridicat de azot și perioadă lungă de vegetație” înseamnă oricare dintre următoarele: (i) pășuni; (ii) pășunile cu mai puțin de 50 % trifoi; (iii) porumb intercalat, înainte sau după recoltare, cu iarbă cosită și îndepărtată de pe teren, cu titlu de cultură secundară; (iv) pășune cosită sau secară cosită urmate de porumb; (v) grâu de iarnă sau triticale urmate de o cultură secundară; (vi) sfeclă de zahăr sau furajeră; (e) „animale erbivore” înseamnă bovine (cu excepția vițeilor de lapte), ovine, caprine și cabaline; (f) „tratarea îngrășămintelor de origine animală” înseamnă procesul de separare a dejecțiilor porcine într-o fracțiune solidă și una lichidă, proces destinat să amelioreze împrăștierea de îngrășăminte pe teren și să stimuleze recuperarea azotului și a fosforului; (g) „îngrășăminte de origine animală tratate” înseamnă fracțiunea lichidă rezultată din tratarea îngrășămintelor de origine animală; (h) „efluenți cu conținut scăzut de azot și fosfați” înseamnă îngrășăminte de origine animală tratate, cu un conținut maxim de azot de 1 kg pe tonă de efluent și un conținut maxim de fosfați de 1 kg pe tonă de efluent; (i) „profilul solului” înseamnă stratul situat sub nivelul solului, până la adâncimea de 0,90 m, cu excepția cazului în care nivelul mediu al pânzei freatice superioare este situat la o adâncime mai mică; în acest ultim caz, adâncimea luată în considerare este cea a pânzei freatice superioare.

Articolul 4

Cererea și angajamentele anuale

(1) Agricultorii care doresc să beneficieze de derogarea acordată în temeiul prezentei decizii trimit anual o cerere autorităților competente, până la data de 15 februarie. Pentru anul 2015, cererile anuale se trimit până la data de 31 iulie. (2) Pe lângă cererea anuală menționată la alineatul (1), agricultorii se angajează, în scris, să respecte condițiile prevăzute la articolele 5, 6 și 7.

Articolul 5

Tratarea îngrășămintelor de origine animală

(1) Autoritățile competente se asigură că fracțiunea solidă rezultată din tratarea îngrășămintelor de origine animală se livrează instalațiilor autorizate de reciclare, în scopul de a reduce mirosurile și alte tipuri de emisii, de a îmbunătăți proprietățile agronomice și igienice, de a facilita manipularea și de a favoriza absorbția de azot și de fosfat. (2) Agricultorii care beneficiază de această derogare și desfășoară activități de tratare a îngrășămintelor de origine animală prezintă anual autorităților competente informații privind cantitatea de îngrășământ de origine animală trimisă spre tratare, cantitatea și destinația fracțiunii solide și a îngrășământului tratat, precum și conținutul aferent de azot și fosfor. (3) Autoritățile competente stabilesc și actualizează regulat metodologiile recunoscute de evaluare a compoziției îngrășământului de origine animală tratat, a variațiilor de compoziție și a eficienței tratării pentru fiecare exploatație care beneficiază de o derogare individuală. (4) Autoritățile competente se asigură că amoniacul și alte emisii provenite din tratarea îngrășămintelor de origine animală se colectează și se tratează în vederea reducerii impactului asupra mediului și a inconvenientelor pentru acele instalații care generează niveluri ale emisiilor mai ridicate decât nivelul de referință, reprezentat de stocarea și împrăștierea pe teren a îngrășămintelor de origine animală în stare brută. În acest scop, autoritățile competente se asigură că se întocmește și se actualizează periodic un inventar al instalațiilor în cazul cărora este necesară tratarea emisiilor.

Articolul 6

Împrăștierea îngrășămintelor de origine animală și a altor îngrășăminte

(1) Sub rezerva îndeplinirii condițiilor prevăzute la alineatele (2)-(12), cantitatea de îngrășăminte de origine animală provenite de la erbivore, de îngrășăminte tratate și de efluenți cu conținut scăzut de azot și fosfați împrăștiată în fiecare an pe parcelele care fac obiectul derogării, incluzând dejecțiile împrăștiate direct de către animale, nu depășește niciuna dintre următoarele valori: (a) 250 kg de azot pe hectar pe an la parcelele cultivate cu: (i) iarbă și porumb intercalat cu iarbă; (ii) pășune cosită urmată de porumb; (iii) secară cosită urmată de porumb; (iv) pășunile cu mai puțin de 50 % trifoi; (b) 200 kg de azot pe hectar pe an la parcelele cultivate cu: (i) grâu de iarnă urmat de o cultură secundară; (ii) triticale urmate de o cultură secundară; (iii) sfeclă de zahăr sau furajeră. (2) Îngrășământul de origine animală tratat care nu îndeplinește condițiile necesare pentru a fi considerat un efluent cu conținut scăzut de azot și fosfați poate fi împrăștiat pe parcele care fac obiectul derogării numai dacă raportul dintre azot și fosfat (N/P2O5) este de minimum 3,3. (3) Împrăștierea de efluenți cu un conținut scăzut de azot și fosfat se limitează la 15 tone pe hectar. (4) Aportul total de azot și fosfat trebuie să respecte necesarul de nutrienți pentru cultura în cauză și trebuie să ia în considerare aportul solului, precum și disponibilitatea crescută a azotului, datorată tratării îngrășămintelor de origine animală. Acesta nu poate depăși sub nicio formă și pentru nicio cultură standardele privind cantitatea maximă de fosfat și azot împrăștiată, în conformitate cu programul de acțiune. (5) Fosfatul provenit din îngrășăminte chimice nu se utilizează pe parcelele care fac obiectul derogării. (6) Fiecare exploatație întocmește un plan de fertilizare în care se descrie, pentru toată suprafața cultivată, rotația culturilor și planificarea împrăștierii îngrășămintelor de origine animală și a îngrășămintelor azotate și fosfatice. Acest plan este disponibil la exploatație în fiecare an calendaristic, cel târziu la 15 februarie. Planul de fertilizare cuprinde următoarele: (a) numărul de animale și o descriere a sistemului de adăpostire și depozitare, incluzând volumul de depozitare disponibil pentru îngrășămintele de origine animală; (b) un calcul al cantității de azot (mai puțin pierderile înregistrate la adăpostire și depozitare) și de fosfor provenite din îngrășămintele de origine animală și produse în cadrul exploatației; (c) descrierea tratării îngrășămintelor de origine animală și caracteristicile estimate ale îngrășămintelor tratate; (d) cantitatea, tipul și caracteristicile îngrășămintelor de origine animală distribuite în interiorul sau în exteriorul exploatației; (e) rotația culturilor și suprafața parcelelor pe care se găsesc culturi cu un necesar ridicat de azot și perioadă lungă de vegetație, precum și a parcelelor pe care se găsesc alte culturi; (f) necesarul prognozat de azot și de fosfor al culturilor, prevăzut pentru fiecare parcelă; (g) calculul cantității de azot și de fosfor provenind din îngrășăminte de origine animală împrăștiate pe fiecare parcelă; (h) calculul cantității de azot și de fosfor provenind din îngrășăminte chimice și de altă natură împrăștiate pe fiecare parcelă; (i) calcule pentru evaluarea respectării standardelor de împrăștiere a azotului și a fosforului. Planurile de fertilizare se revizuiesc în termen de șapte zile de la orice modificare survenită în practicile agricole, pentru a se asigura conformitatea acestor planuri cu practicile agricole efective. (7) Fiecare exploatație agricolă întocmește registre privind fertilizarea; acestea sunt înaintate autorității competente pentru fiecare an calendaristic până la data de 15 martie a anului calendaristic următor. (8) Registrul de fertilizare cuprinde următoarele: (a) suprafețele cultivate; (b) numărul și tipul de animale; (c) producția de îngrășăminte de origine animală per animal; (d) cantitatea de îngrășăminte care provin din afara exploatației; (e) cantitatea de îngrășăminte de origine animală care ies din exploatație și destinatarul acestora. (9) Rezultatele analizei azotului și fosforului din sol sunt disponibile pentru fiecare exploatație care beneficiază de o derogare. Analiza și prelevarea de probe se efectuează nu mai târziu de 31 mai, precum și cel puțin o dată la patru ani pentru fosforul și azotul din fiecare zonă omogenă a exploatației, ținând cont de rotația culturilor și de caracteristicile solului. Este obligatorie cel puțin o analiză la fiecare 5 hectare de teren agricol. (10) Concentrația de nitrați din profilul solului se măsoară în fiecare an, toamna, cel târziu până la data de 15 noiembrie, pe cel puțin 6 % dintre toate parcelele care fac obiectul derogării și pe cel puțin 1 % dintre celelalte parcele utilizate de exploatațiile care beneficiază de derogări, în așa fel încât cel puțin 85 % dintre acele exploatații să fie implicate. Se cer cel puțin trei eșantioane reprezentând trei straturi diferite din profilul solului pentru fiecare 2 hectare de teren agricol. (11) Îngrășămintele de origine animală, îngrășămintele de origine animală tratate sau efluenții cu un conținut scăzut de azot și fosfor și cu un conținut total de azot mai mare de 0,60 kg de azot pe tonă, îngrășămintele chimice și de altă natură nu se împrăștie între 1 septembrie și 15 februarie din anul următor pe parcelele care fac obiectul derogării. (12) Cel puțin două treimi din cantitatea de azot din îngrășămintele de origine animală, excluzând azotul din îngrășămintele de origine animală provenite de la erbivore, se împrăștie înainte de data de 1 iunie a fiecărui an.

Articolul 7

Gestionarea terenurilor

Agricultorii care beneficiază de o derogare individuală întreprind următoarele măsuri: (a) pășunea se ară primăvara pentru toate tipurile de sol, cu excepția solurilor argiloase; (b) pășunile situate pe soluri argiloase se ară înainte de 15 septembrie; (c) pe parcelele care beneficiază de derogare, rotația culturilor nu include plante leguminoase sau alte plante care fixează azotul atmosferic; acest lucru nu se aplică însă în cazul trifoiului cultivat pe pășunile unde acesta reprezintă mai puțin de 50 % din cultură; (d) cultura de iarbă arată trebuie urmată la maxim două săptămâni de însămânțarea unei culturi cu un necesar ridicat de azot, iar îngrășămintele nu se aplică în anul arării pășunilor permanente; (e) culturile secundare se însămânțează la maximum două săptămâni după recoltarea grâului de iarnă și cel târziu până la 10 septembrie; (f) culturile secundare nu se ară înainte de 15 februarie, pentru a asigura menținerea unei pături vegetale permanente pe suprafața arabilă, de natură să compenseze pierderile de nitrați din subsol apărute toamna și să limiteze pierderile din timpul iernii.

Articolul 8

Alte măsuri

Autoritățile competente se asigură că derogările acordate pentru împrăștierea îngrășămintelor de origine animală tratate sunt compatibile cu capacitatea instalațiilor autorizate pentru tratarea îngrășămintelor de origine animală și prelucrarea fracțiunii solide. Prezenta derogare se aplică fără a aduce atingere măsurilor necesare pentru a respecta alte dispoziții legale ale Uniunii în domeniul mediului.

Articolul 9

Măsuri privind producția și transportul îngrășămintelor de origine animală

(1) Autoritățile competente se asigură de respectarea numărului limită de animale autorizat pentru fiecare exploatație (drepturi de emisie de nutrienți) din regiunea Flandra, în conformitate cu dispozițiile Decretului privind îngrășămintele de origine animală. (2) Autoritățile competente se asigură că toate transporturile de îngrășăminte de origine animală asigurate de transportatori acreditați sunt înregistrate cu ajutorul sistemelor de poziționare geografică. (3) Autoritățile competente se asigură că, înainte de fiecare transport, se realizează o evaluare a compoziției îngrășămintelor de origine animală în ceea ce privește concentrația de azot și de fosfor. Eșantioanele de îngrășăminte de origine animală sunt analizate de laboratoare recunoscute, iar rezultatele analizei se comunică autorităților competente și agricultorului căruia îi sunt livrate îngrășămintele de origine animală. (4) Autoritățile competente se asigură că este disponibil pe parcursul transportului un document care precizează cantitatea de îngrășăminte de origine animală transportate, precum și conținutul de azot și fosfor al acestora.

Articolul 10

Monitorizare

(1) Autoritatea competentă se asigură că se întocmesc și se actualizează anual hărți care arată procentajul de exploatații, numărul de parcele, procentajul de animale, procentajul de teren agricol și destinația terenurilor locale care fac obiectul unor derogări individuale pentru fiecare localitate. Autoritatea competentă colectează și actualizează anual date privind rotația culturilor și practicile agricole la care se referă derogările individuale. (2) Pentru a evalua impactul derogării asupra calității apei, se menține rețeaua de monitorizare pentru prelevarea de eșantioane din apele de suprafață și din apele subterane de mică adâncime, menționată la articolul 10 alineatul (2) din Decizia 2008/64/CE a Comisiei (9). Rețeaua de monitorizare va include măsurători ale nitraților și fosfaților din fluviile care se varsă în Marea Nordului. Nu se reduce numărul inițial al punctelor de monitorizare, iar amplasarea acestora nu se modifică în perioada de aplicabilitate a prezentei decizii. (3) Se realizează o monitorizare intensificată în bazinele hidrologice agricole situate pe soluri nisipoase. (4) Se mențin punctele de monitorizare înființate în conformitate cu Decizia 2008/64/CE, acoperind cel puțin 150 de exploatații, cu scopul de a obține date despre concentrația de azot și de fosfor din apa din sol, despre concentrația de azot mineral din profilul solului și despre pierderile aferente de azot și fosfor care trec prin rizosferă în apele subterane, precum și despre pierderile de azot și fosfor determinate de scurgerile de suprafață sau de infiltrare, atât în condițiile existenței derogării, cât și în lipsa acesteia. Punctele de monitorizare includ principalele tipuri de sol (argilos, argilo-nisipos, nisipos și loess), de practici de fertilizare și de culturi. Componența rețelei de monitorizare nu se modifică în cursul perioadei de aplicabilitate a prezentei decizii. (5) Activitatea de investigare și analiza continuă a nutrienților furnizează date privind utilizarea la nivel local a terenurilor, rotațiile culturilor și practicile agricole din exploatațiile care beneficiază de derogări individuale. Datele respective pot fi utilizate pentru a calcula, pe bază de model, amploarea levigării nitraților și a pierderilor de fosfor provenite de la terenurile unde sunt împrăștiate până la 250 kg sau până la 200 kg de azot pe hectar pe an din îngrășăminte provenite de la bovine și din îngrășăminte tratate provenind de la porcine. (6) Rețeaua de monitorizare, care include apele subterane de mică adâncime, apa din sol, apa de scurgere și cursurile de apă aflate pe terenul exploatațiilor care fac obiectul rețelei de monitorizare, furnizează date privind concentrația de nitrați și de fosfor din apa care trece din rizosferă în apele subterane și în sistemul apelor de suprafață.

Articolul 11

Verificare

(1) Toate cererile de acordare a derogării sunt supuse controlului administrativ al autorităților competente. În cazul în care, în urma controlului, se demonstrează că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolele 5, 6 și 7, solicitantul este informat în acest sens. În acest caz, cererea se consideră a fi refuzată. (2) Pe baza analizei de risc, a rezultatelor controalelor efectuate în anii precedenți și a rezultatelor controalelor generale aleatorii privind aplicarea legislației de punere în aplicare a Directivei 91/676/CEE, autoritățile competente stabilesc un program de inspecții pe teren. Cel puțin 7 % din exploatațiile care beneficiază de o derogare individuală fac obiectul unor inspecții pe teren cu privire la respectarea condițiilor stabilite la articolele 5, 6 și 7. În cazurile în care, în urma verificării, se constată o situație de neconformitate, agricultorul este informat în acest sens. În acest caz, cererea de acordare a derogării pentru anul următor se consideră a fi refuzată. (3) Se verifică rezultatele măsurătorilor menționate la articolul 6 alineatul (9). În cazurile în care în urma verificării se constată o situație de neconformitate, inclusiv depășirea pragului de bază, așa cum este acesta definit în Decretul privind îngrășămintele de origine animală, se informează agricultorul cu privire la acest lucru, iar cererea de acordare a derogării pentru parcela sau parcelele respective pentru anul următor se refuză. (4) Pe baza evaluării riscurilor și a rezultatelor controalelor administrative menționate la alineatul (1), autoritățile competente asigură controale pe teren pentru cel puțin 2 % din operațiunile de transport al îngrășămintelor de origine animală. Controalele includ verificarea îndeplinirii obligațiilor privind acreditarea, evaluarea documentelor însoțitoare, verificarea originii și a destinației îngrășămintelor de origine animală și prelevarea de eșantioane din îngrășămintele de origine animală transportate. Prelevarea de eșantioane din îngrășămintele de origine animală poate fi realizată, după caz, în cursul operațiunilor de încărcare, cu ajutorul dispozitivelor automate de eșantionare instalate pe vehicule. Eșantioanele de îngrășăminte de origine animală sunt analizate de laboratoare recunoscute de autoritățile competente, iar rezultatele analizei se comunică atât agricultorului furnizor, cât și celui destinatar. (5) Autorităților competente li se conferă competențele și mijloacele necesare pentru verificarea respectării derogărilor acordate în temeiul prezentei decizii.

Articolul 12

Raportare

(1) Autoritățile competente prezintă în fiecare an până la 30 iunie un raport conținând următoarele informații: (a) hărți care arată procentajul de exploatații, procentajul de animale, procentajul de terenuri agricole și destinația terenurilor locale, precum și informații privind rotația culturilor și practicile agricole din exploatațiile care fac obiectul derogării, menționate la articolul 10 alineatul (1); (b) rezultatele monitorizării apei, inclusiv informații privind tendințele calității apei pentru apele subterane și de suprafață și pentru apele care se varsă în Marea Nordului, precum și impactul derogării asupra calității apei, conform dispozițiilor articolului 10 alineatul (2); (c) o evaluare efectuată toamna a reziduurilor de nitrați din profilul solului pentru parcelele care fac obiectul derogării și o comparație cu datele și tendințele privind reziduurile de nitrați de pe parcelele care nu fac obiectul derogării, pentru rotații similare ale culturilor. Parcelele care nu fac obiectul derogării at trebui să includă parcelele care nu fac obiectul derogării din exploatațiile care beneficiază de derogare și parcelele din alte exploatații; (d) informații privind concentrația de nitrați și de fosfor din apa care trece din rizosferă în sistemul apelor subterane și de suprafață, astfel cum se prevede la articolul 10 alineatul (6), precum și rezultatele monitorizării intensificate a apei în bazinele hidrologice agricole situate pe soluri nisipoase, astfel cum se prevede la articolul 10 alineatul (3); (e) rezultatele investigațiilor privind utilizarea la nivel local a terenurilor, rotațiile culturilor și practicile agricole, precum și rezultatele calculelor, pe bază de model, privind amploarea pierderilor de azot și de fosfor provenite de la exploatații care beneficiază de o derogare individuală, astfel cum se prevede la articolul 10 alineatul (5); (f) o evaluare a punerii în aplicare a condițiilor de acordare a derogării pe baza unor controale efectuate la nivel de exploatație și de parcelă, precum și a unor controale privind transportul îngrășămintelor de origine animală și a informațiilor privitoare la exploatațiile neconforme, pe baza rezultatelor inspecțiilor administrative și ale inspecțiilor pe teren; (g) informații privind tratarea îngrășămintelor de origine animală, inclusiv prelucrarea și utilizarea fracțiunilor solide, oferind date detaliate privind caracteristicile sistemelor de tratare, eficiența acestora și compoziția îngrășămintelor de origine animală tratate; (h) informații privind numărul exploatațiilor care beneficiază de derogare și numărul parcelelor care fac obiectul derogării pe care s-au împrăștiat îngrășăminte de origine animală tratate și efluenți cu un conținut scăzut de azot și fosfat, precum și volumele acestora; (i) metodologiile pentru evaluarea compoziției îngrășămintelor de origine animală tratate, a variațiilor compoziției și a eficienței tratării pentru fiecare exploatație care beneficiază de o derogare individuală, menționate la articolul 5 alineatul (3); (j) inventarul instalațiilor de tratare a îngrășămintelor de origine animală menționate la articolul 5 alineatul (4); (k) un rezumat și o evaluare a datelor obținute de la punctele de monitorizare menționate la articolul 10 alineatul (4); (l) date referitoare la fertilizare în toate exploatațiile care beneficiază de o derogare individuală, inclusiv informații privind producția și tipurile de sol; (m) tendințe în ceea ce privește numărul de animale pentru fiecare categorie de animale din regiunea Flandra și din exploatațiile care fac obiectul derogării. Datele spațiale incluse în raport respectă, dacă este cazul, dispozițiile Directivei 2007/2/CE. În colectarea datelor necesare, Belgia utilizează, dacă este cazul, informațiile generate în cadrul Sistemului integrat de administrare și control instituit în temeiul titlului V capitolul II din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013.

Articolul 13

Perioada aplicării

Prezenta decizie expiră la 31 decembrie 2018.

Articolul 14

Destinatarul

Prezenta decizie se adresează Regatului Belgiei.