Recitale
(1) La 27 iulie 2016, Comisia a adoptat o recomandare privind statul de drept în Polonia (1), în care exprima o serie de preocupări cu privire la situația Curții Constituționale și recomanda modul în care acestea ar trebui abordate. La 21 decembrie 2016 și la 26 iulie 2017, Comisia a adoptat recomandări suplimentare privind statul de drept în Polonia (2).
(2) Recomandările Comisiei au fost adoptate conform Cadrului privind statul de drept (3). Cadrul privind statul de drept prezintă felul în care Comisia va reacționa în cazul apariției într-un stat membru al Uniunii a unor indicii clare de amenințări la adresa statului de drept și explică principiile pe care le presupune statul de drept. Cadrul privind statul de drept furnizează orientări pentru un dialog între Comisie și statul membru în cauză pentru a preveni apariția unei amenințări sistemice la adresa statului de drept, având potențialul de a se transforma într-un „risc clar de încălcare gravă”, care ar putea declanșa aplicarea „procedurii de la articolul 7 din TUE”. În cazul în care există indicii clare de amenințare sistemică la adresa statului de drept într-un stat membru, Comisia poate iniția un dialog cu respectivul stat membru în temeiul Cadrului privind statul de drept.
(3) Uniunea Europeană este fondată pe un set de valori comune, consacrate în articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană („TUE”), printre care se numără și respectarea statului de drept. Pe lângă sarcina sa de a asigura respectarea legislației UE, Comisia este responsabilă, de asemenea, împreună cu Parlamentul European, statele membre și Consiliul, de garantarea valorilor comune ale Uniunii.
(4) Jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene și a Curții Europene pentru Drepturile Omului, precum și documentele Consiliului Europei, bazate în mare parte pe expertiza Comisiei Europene pentru democrație prin drept („Comisia de la Veneția”), furnizează o listă neexhaustivă a acestor principii, definind astfel sensul de bază al statului de drept ca valoare comună a Uniunii, în conformitate cu articolul 2 din TUE. Printre acele principii se numără legalitatea, care implică un proces de adoptare a legislației transparent, desfășurat în condiții de responsabilizare, democratic și pluralist; securitatea juridică; interzicerea caracterului arbitrar al puterilor executive; instanțe independente și imparțiale; un control jurisdicțional eficace, care să includă respectul față de drepturile fundamentale; și egalitatea în fața legii (4). Pe lângă susținerea acestor principii și valori, instituțiile statului au, de asemenea, datoria de a coopera în mod loial.
(5) În recomandarea sa din 27 iulie 2016, Comisia a explicat circumstanțele în care a decis, la 13 ianuarie 2016, să examineze situația în temeiul Cadrului privind statul de drept și în care a adoptat, la 1 iunie 2016, un aviz cu privire la statul de drept în Polonia. În recomandare se explica, de asemenea, că schimburile dintre Comisie și guvernul polonez nu au putut elimina preocupările Comisiei.
(6) În recomandarea sa, Comisia a constatat că există o amenințare sistemică la adresa statului de drept în Polonia și a recomandat autorităților poloneze să ia măsurile corespunzătoare pentru a aborda această amenințare în regim de urgență.
(7) În recomandarea sa din 21 decembrie 2016, Comisia a luat în considerare cele mai recente evoluții survenite în Polonia de la recomandarea sa din 27 iulie 2016. Comisia a constatat că, deși unele dintre aspectele prezentate în ultima sa recomandare au fost abordate, au rămas încă nesoluționate o serie de probleme importante și, între timp, au apărut noi motive de preocupare. Comisia a constatat, de asemenea, că procedura care a condus la numirea unui nou președinte al Curții a generat preocupări serioase cu privire la statul de drept. Comisia a concluzionat că există în continuare amenințări sistemice la adresa statului de drept din Polonia. Comisia a invitat guvernul polonez să rezolve problemele identificate, în regim de urgență, în decurs de două luni, și să informeze Comisia cu privire la măsurile luate în acest sens. Comisia a menționat că este pregătită să continue dialogul constructiv cu guvernul polonez pe baza recomandării.
(8) La 26 iulie 2017, Comisia a adoptat o a treia recomandare privind statul de drept în Polonia, care vine în completarea recomandărilor sale din 27 iulie și 21 decembrie 2016. În recomandarea sa, Comisia a luat în considerare evoluțiile survenite în Polonia de la recomandarea sa din 21 decembrie 2016. Preocupările Comisiei se referă la lipsa unui control independent și legitim al constituționalității și la adoptarea de către Parlamentul polonez a unei noi legislații referitoare la sistemul judiciar polonez, care generează preocupări serioase în ceea ce privește independența sistemului judiciar și care mărește semnificativ amenințarea sistemică la adresa statului de drept în Polonia. În recomandarea sa, Comisia consideră că situația unei amenințări sistemice la adresa statului de drept în Polonia, astfel cum a fost prezentată în recomandările sale din 27 iulie 2016 și 21 decembrie 2016, s-a deteriorat semnificativ.
(9) În special, recomandarea subliniază faptul că, dacă ar intra în vigoare, legea privind Consiliul Judiciar Național din 15 iulie 2017 și legea privind Curtea Supremă din 22 iulie 2017 ar submina în mod structural independența sistemului judiciar din Polonia și ar avea un impact imediat și concret asupra funcționării independente a sistemului judiciar în ansamblul său. Dat fiind faptul că independența sistemului judiciar este o componentă esențială a statului de drept, aceste noi legi măresc în mod semnificativ amenințările sistemice la adresa statului de drept, astfel cum au fost identificate în recomandările anterioare. Recomandarea scoate în evidență faptul că demiterea judecătorilor Curții Supreme, posibila lor renumire și alte măsuri prevăzute în legea privind Curtea Supremă ar agrava semnificativ amenințările sistemice la adresa statului de drept. Printre acțiunile recomandate, Comisia recomandă ca autoritățile poloneze să se asigure că cele două legi privind Curtea Supremă și Consiliul Judiciar Național nu intră în vigoare și că orice reformă a justiției susține statul de drept și respectă legislația UE și standardele europene privind independența sistemului judiciar, fiind pregătită în strânsă cooperare cu sistemul judiciar și cu toate părțile interesate. Comisia a solicitat, de asemenea, autorităților poloneze să nu ia nicio măsură de demitere sau de pensionare forțată a judecătorilor Curții Supreme, întrucât aceste măsuri vor reprezenta o agravare foarte serioasă a amenințărilor sistemice la adresa statului de drept. Comisia a afirmat că, în cazul în care autoritățile poloneze vor lua măsuri de acest tip, Comisia este pregătită să activeze imediat articolul 7 alineatul (1) din TUE.
(10) Comisia a invitat guvernul polonez să rezolve problemele identificate în prezenta recomandare în decurs de o lună de la primirea acesteia.
(11) La 31 iulie 2017, Seimul a fost informat în mod formal cu privire la decizia președintelui republicii de a se opune legii care modifică legea privind Consiliul Judiciar Național și legea privind Curtea Supremă.
(12) La 4 august și la 16 august 2017, guvernul polonez a adresat Comisiei o cerere de clarificare a recomandării sale din 26 iulie 2017, la care Comisia a răspuns prin scrisorile din 8 august 2017, respectiv 21 august 2017.
(13) La 28 august 2017, guvernul polonez a trimis un răspuns la Recomandarea din 26 iulie 2017. Răspunsul contestă toate aspectele menționate în recomandare și nu anunță nicio acțiune nouă în vederea abordării preocupărilor identificate de Comisie.
(14) La 30 august 2017, avizul Biroului OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (ODIHR) a concluzionat că legea suspendată privind Curtea Supremă nu respectă standardele internaționale privind independența sistemului judiciar (5).
(15) La 11 septembrie 2017, guvernul polonez a inițiat o campanie intitulată „Instanțe echitabile”, care vizează obținerea unui sprijin social pentru reforma judiciară aflată în curs de desfășurare. Consiliul Judiciar Național și instanțele ordinare au publicat câteva declarații prin care rectificau acuzațiile îndreptate împotriva instanțelor, judecătorilor și Consiliului în timpul campaniei.
(16) La 11 septembrie 2017, Curtea Constituțională, într-un complet de cinci judecători, a declarat neconstituționalitatea anumitor dispoziții din Codul de Procedură Civilă, permițând instanțelor ordinare și Curții Supreme să evalueze legalitatea numirii președintelui și a vicepreședintelui Curții (6).
(17) La 13 septembrie 2017, ministrul justiției a început să-și exercite puterile de a demite președinți și vicepreședinți de instanțe, în temeiul noii legi privind organizarea instanțelor ordinare.
(18) La 15 septembrie și 18 octombrie 2017, Consiliul Judiciar Național a criticat deciziile ministrului justiției de a demite președinți de instanțe. Consiliul a indicat că o astfel de putere arbitrară a ministrului justiției încalcă principiul constituțional al independenței instanțelor și ar putea afecta negativ imparțialitatea judecătorilor.
(19) La 15 septembrie 2017, Seimul a numit o persoană într-o funcție deja ocupată a Curții Constituționale, iar președintele republicii a acceptat jurământul la 18 septembrie 2017.
(20) La 15 septembrie 2017, Seimul a adoptat legea privind Institutul Național pentru Libertate - Centrul pentru Dezvoltarea Societății Civile, care centralizează distribuirea fondurilor, inclusiv pentru organizațiile societății civile.
(21) La 22 septembrie 2017, Consiliul pentru Drepturile Omului al Organizației Națiunilor Unite a discutat rapoartele privind Polonia prezentate în cadrul celei de a treia revizuiri periodice, care conțin recomandări privind independența sistemului judiciar și statul de drept.
(22) La 25 septembrie 2017, Comisia a informat Consiliul cu privire la situația statului de drept din Polonia. A existat un consens larg privind faptul că statul de drept este un interes comun și o responsabilitate comună, precum și privind necesitatea ca Polonia și Comisia să se angajeze într-un dialog pentru a găsi o soluție.
(23) La 26 septembrie 2017, președintele republicii a transmis Seimului două noi proiecte de legi privind Curtea Supremă și Consiliul Judiciar Național.
(24) La 3 octombrie 2017, Seimul a transmis, pentru consultare, cele două proiecte de lege cu privire la Curtea Supremă și Consiliul Judiciar Național părților interesate relevante, inclusiv Ombudsmanului, Curții Supreme și Consiliului Judiciar Național.
(25) La 6 și 25 octombrie 2017, Curtea Supremă și-a publicat opiniile cu privire la cele două noi proiecte de lege privind Curtea Supremă și Consiliul Judiciar Național. În opinii, se consideră că proiectul de lege privind Curtea Supremă va reduce substanțial independența acesteia și că proiectul de lege privind Consiliul Judiciar nu poate fi compatibil cu ideea unui stat democratic guvernat de principiul statului de drept.
(26) La 11 octombrie 2017, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a adoptat o rezoluție privind noile amenințări la adresa statului de drept în statele membre ale Consiliului Europei, exprimându-și îngrijorarea și cu privire la evoluțiile din Polonia, care pun în pericol respectarea statului de drept, și, în special, independența sistemului judiciar și principiul separării puterilor (7).
(27) La 13 octombrie 2017, Rețeaua Europeană a Consiliilor Judiciare (RECJ) a emis un aviz (8) cu privire la noul proiect de lege privind Consiliul Judiciar Național, subliniind neconcordanța acestuia cu standardele europene privind consiliile judiciare.
(28) La 23 octombrie 2017, în urma celui de al treilea ciclu al evaluării periodice universale a Poloniei, Înaltul Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului a solicitat autorităților poloneze să accepte recomandările ONU privind susținerea independenței sistemului judiciar.
(29) La 24 octombrie 2017, Curtea Constituțională, într-un complet alcătuit din doi judecători numiți în mod ilegal, a declarat neconstituționalitatea dispozițiilor legii privind Curtea Supremă, pe baza cărora, printre altele, a fost numit prim-președintele Curții Supreme.
(30) La 24 octombrie 2017, Curtea Constituțională, într-un complet format din doi judecători numiți în mod ilegal, a declarat constituționalitatea dispozițiilor celor trei legi privind Curtea Constituțională din decembrie 2016, inclusiv dispozițiile pe baza cărora cei doi judecători numiți ilegal, care s-au pronunțat în cauză, au fost autorizați să se pronunțe în cadrul Curții Constituționale. Moțiunea Ombudsmanului polonez privind recuzarea celor doi judecători numiți ilegal din această cauză a fost respinsă de Curtea Constituțională.
(31) La 27 octombrie 2017, Raportorul special al Națiunilor Unite pentru independența judecătorilor și a avocaților, dl Diego García-Sayán, și-a prezentat observațiile preliminare (9), conform cărora cele două proiecte de legi privind Curtea Supremă și Consiliul Judiciar Național generează o serie de preocupări în ceea ce privește independența sistemului judiciar.
(32) La 31 octombrie 2017, Consiliul Judiciar Național a adoptat un aviz cu privire la noul proiect de lege privind Consiliul Judiciar Național prezentat de președintele republicii. Consiliul observă că proiectul de lege este în mod fundamental incompatibil cu Constituția Poloniei prin faptul că acordă Seimului puterea de a numi judecători-membri ai Consiliului și de a înceta prematur mandatele protejate constituțional ale actualilor judecători-membri ai Consiliului.
(33) La 10 noiembrie 2017, Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni (CCJE) a adoptat o declarație în care a exprimat îngrijorări privind independența sistemului judiciar în Polonia (10).
(34) La 11 noiembrie 2017, Ombudsmanul a trimis o scrisoare președintelui republicii, cuprinzând o evaluare a celor două noi proiecte de legi privind Curtea Supremă și Consiliul Judiciar Național, în care recomanda ca acestea să nu fie adoptate, deoarece nu garantează că sistemul judiciar va rămâne independent de sistemul executiv și că cetățenii vor putea să își exercite dreptul constituțional de a avea acces la o instanță independentă.
(35) La 13 noiembrie 2017, Biroului OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (ODIHR) a adoptat un aviz cu privire la noul proiect de lege privind Curtea Supremă, în care afirma că dispozițiile revizuite nu respectă standardele internaționale privind independența sistemului judiciar (11).
(36) La 15 noiembrie 2017, Parlamentul European a adoptat o rezoluție privind situația statului de drept și a democrației în Polonia, exprimându-și sprijinul pentru recomandările privind statul de drept emise de Comisie, precum și pentru procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor și considerând că actuala situație din Polonia reprezintă un risc clar de încălcare gravă a valorilor menționate la articolul 2 din TUE (12).
(37) La 24 noiembrie 2017, Consiliul Barourilor și Societăților de Avocatură din Europa (CCCBE) a cerut autorităților poloneze să nu adopte cele două proiecte de lege privind Curtea Supremă și Consiliul Judiciar Național, deoarece acestea ar putea submina separarea puterilor garantată de Constituția Poloniei (13). La 29 noiembrie 2017, Organizația Judecătorilor „Iustitia”, Fundația Helsinki pentru Drepturile Omului și Amnesty International au emis o declarație comună, care critică procedura legislativă privind cele două proiecte de lege prezidențiale.
(38) La 5 decembrie 2017, Rețeaua Europeană a Consiliilor Judiciare (RECJ) a adoptat un aviz în care critică noul proiect de lege privind Consiliul Judiciar Național pentru nerespectarea standardelor RECJ (14).
(39) La 8 decembrie 2017, Comisia de la Veneția, la solicitarea Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, a adoptat un aviz cu privire la proiectul de lege privind Consiliul Judiciar Național, proiectul de lege privind Curtea Supremă și legea privind organizarea instanțelor ordinare, precum și un aviz cu privire la legea privind parchetul (15). Comisia de la Veneția a ajuns la concluzia că legea și proiectele de legi, în special luate împreună și privite în contextul legii din 2016 privind parchetul, permit puterilor legislative și executive să intervină într-o manieră severă și extinsă în administrarea justiției și, astfel, reprezintă o amenințare gravă la adresa independenței sistemului judiciar, ca element-cheie al statului de drept. Aceasta solicită președintelui republicii să își retragă propunerile și să înceapă un dialog înainte ca procedura legislativă să continue. De asemenea, îndeamnă Parlamentul polonez să reconsidere recentele modificări ale legii privind organizarea instanțelor ordinare.
(40) La 8 decembrie 2017, Comisarul pentru drepturile omului al Consiliului Europei a emis o declarație prin care își exprimă regretul cu privire la adoptarea de către Seim a legilor privind Curtea Supremă și Consiliul Judiciar Național, care ar submina și mai mult independența sistemului judiciar.
(41) La 8 decembrie 2017, cele două proiecte de lege au fost adoptate de Seim. La 15 decembrie 2017, cele două legi au fost aprobate de Senat,