Recitale
(1) Una dintre sarcinile Comunității, în conformitate cu articolul 2 litera (h) din tratat, este să instituie cu celelalte țări și cu organizațiile internaționale relații de natură să promoveze progresul în utilizarea pașnică a energiei nucleare. Pentru a îndeplini această sarcină, Comunitatea este învestită cu competențe în domeniul relațiilor externe, în temeiul titlului II capitolul 10 din tratat.
(2) În conformitate cu articolul 101 din tratat, Comunitatea se poate angaja, în cadrul competențelor sale, prin încheierea de acorduri sau convenții cu un stat terț, o organizație internațională sau un resortisant aparținând unui stat terț. În temeiul acestei dispoziții, au fost încheiate acorduri Euratom cu principalele țări furnizoare ale Comunității.
(3) Pe de altă parte, articolul 102 conferă Comunității competența de a încheia acorduri la care, pe lângă Comunitate, sunt părți și statele membre. Astfel de acorduri pot fi puse în aplicare la nivelul Comunității numai printr-o cooperare strânsă între instituțiile comunitare și statele membre, atât în procesul de negociere și încheiere a acordurilor, cât și în îndeplinirea obligațiilor asumate.
(4) Conform tratatului, statele membre își păstrează, în condițiile prevăzute de tratat, propriile competențe în ceea ce privește încheierea de tratate, în calitatea lor de actori pe scena internațională și, prin urmare, au în orice moment dreptul de a încheia acorduri bilaterale cu țările terțe, care vizează aspecte acoperite de domeniul de aplicare al Tratatului Euratom.
(5) Articolul 103 din tratat joacă un rol esențial în concilierea nevoii de a asigura unitatea și supremația legislației Euratom cu libertatea de acțiune a statelor membre în desfășurarea propriilor relații externe în domeniul nuclear. În temeiul articolului citat, statele membre trebuie să comunice Comisiei proiectele lor de acorduri sau de convenții cu un stat terț, o organizație internațională sau un resortisant aparținând unui stat terț, în măsura în care aceste acorduri sau convenții au legătură cu aspecte acoperite de domeniul de aplicare al tratatului. Dacă un proiect de acord sau de convenție conține clauze care împiedică aplicarea tratatului, Comisia trebuie să aducă la cunoștința statului membru în cauză observațiile sale, în termen de o lună de la primirea comunicării din partea statului membru. Un stat membru nu poate să încheie acordul sau convenția propusă decât după ce a înlăturat obiecțiile Comisiei sau s-a conformat unei hotărâri în procedură de urgență a Curții de Justiție, prin care se stabilește compatibilitatea clauzelor propuse cu dispozițiile tratatului.
(6) Curtea de Justiție a Comunităților Europene, prin Hotărârea 1/78 din 14 noiembrie 1978, a statuat că scopul articolului 103 este asigurarea faptului că dispozițiile tratatului nu sunt obstrucționate de acorduri sau de convenții încheiate de statele membre cu părți terțe (1).
(7) O evaluare în temeiul articolului 103 examinează compatibilitatea proiectului de acord sau de convenție cu dispozițiile Tratatului Euratom și cu legislația secundară adoptată pe baza acestuia. Ea nu examinează compatibilitatea proiectului de acord sau de convenție cu dispozițiile Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene.
(8) S-a câștigat o experiență considerabilă din aplicarea articolului 103. Din această experiență rezultă că unele elemente ale acquis-ului Euratom sunt direct relevante în contextul relațiilor externe ale statelor membre. Comisia a trebuit să atragă în repetate rânduri atenția asupra unor dispoziții specifice ale legislației Euratom, în observațiile sale transmise statelor membre ca urmare a evaluărilor efectuate în temeiul articolului 103. Prin urmare, sunt necesare orientări în ceea ce privește aplicarea articolului 103. Scopul prezentei recomandări este să reamintească principalele dispoziții relevante în contextul dat și să le ofere statelor membre o mai mare claritate și certitudine juridică în negocierea proiectelor lor de acorduri sau de convenții.
(9) Termenul de o lună menționat la articolul 103 al doilea paragraf începe să curgă de la data la care Comisia primește comunicarea. Se consideră că această primire a avut loc doar în momentul în care Comisia se află în posesia dosarului de notificare complet.
(10) Decizia nr. 994/2012/UE a Parlamentului European și a Consiliului (2) oferă statelor membre posibilitatea de a solicita asistența Comisiei în negocierea acordurilor internaționale care intră în domeniul de aplicare al deciziei citate. Statele membre ar trebui să beneficieze de aceeași posibilitate cu ocazia negocierii unor acorduri sau convenții care intră în domeniul de aplicare al Tratatului Euratom.
(11) Cercetarea nucleară se încadrează în domeniul de aplicare al Tratatului Euratom, prevăzut în titlul II capitolul 1 „Dezvoltarea cercetării”. Prezenta recomandare a Comisiei acoperă deci și acordurile internaționale privind cercetarea, indiferent de denumirea lor, încheiate în domeniul cercetării privind fisiunea și fuziunea nucleară.
(12) Normele de bază stabilite de Comunitate în temeiul titlului II capitolul 3 din tratat, în special Directiva 2009/71/Euratom a Consiliului (3), Directiva 2011/70/Euratom a Consiliului (4) și Directiva 2013/59/Euratom a Consiliului (5), urmăresc să asigure protecția sănătății lucrătorilor și a populației împotriva pericolelor prezentate de radiațiile ionizante, indiferent de sursa acestor radiații. Ele stau la baza sistemului juridic instituit prin tratat și, prin urmare, au o importanță fundamentală în contextul evaluărilor realizate în temeiul articolului 103.
(13) Titlul II capitolul 6 din tratat instituie Agenția de Aprovizionare a Euratom („agenția”) și îi conferă dreptul exclusiv de a încheia contracte de aprovizionare cu minereuri, materii brute și materiale fisionabile speciale provenite din interiorul sau din afara Comunității. În cazul în care un proiect de acord sau de convenție vizat de prezenta recomandare include și dispoziții în materie de aprovizionare, evaluarea sa de către Comisie în temeiul articolului 103 ar trebui să fie efectuată fără a aduce atingere dreptului exclusiv al agenției de a încheia convenții privind aprovizionarea; pe de altă parte, cosemnarea de către agenție a contractelor de aprovizionare nu aduce atingere evaluării de către Comisie a compatibilității proiectelor de acord sau de convenție ale statelor membre cu dispozițiile tratatului și cu legislația sa secundară.
(14) Unul dintre principalii piloni ai Strategiei europene pentru securitate energetică este diversificarea surselor externe de aprovizionare și a infrastructurii conexe. În ceea ce privește piața uraniului și a combustibilului nuclear, Comisia și statele membre sunt invitate să coopereze, atunci când este nevoie, pentru a diversifica sursele de aprovizionare cu combustibil nuclear. Comisia se angajează să ia sistematic în considerare diversificarea surselor de aprovizionare cu combustibil, în cadrul evaluărilor pe care le efectuează cu privire la noile proiecte de investiții în domeniul nuclear și la noile proiecte de acorduri sau de convenții cu țările terțe. Agenția de Aprovizionare a Euratom, pe de altă parte, trebuie să asigure faptul că niciuna dintre noile investiții nu împiedică posibilitatea de a diversifica sursele de aprovizionare cu combustibil. Prezenta recomandare contribuie la realizarea acestor obiective.
(15) În conformitate cu articolul 104 al doilea paragraf din tratat, statele membre ar trebui să comunice Comisiei, la cererea acesteia, toate informațiile privind acordurile sau convențiile acoperite de domeniul de aplicare al tratatului, încheiate de persoane sau de întreprinderi cu state terțe, organizații internaționale sau resortisanți ai unui stat terț,