Recitale
(1) Perclorații se găsesc în mediu în mod natural, în depozite de nitrați și de potasă, se pot forma în atmosferă și pot precipita în sol și în apa subterană. Ei au, de asemenea, rolul unor contaminanți ai mediului care apar din utilizarea îngrășămintelor pe bază de nitrați și din fabricarea, utilizarea și eliminarea percloratului de amoniu utilizat în combustibili pentru rachete, explozivi, materiale pentru focuri de artificii, materiale pirotehnice și dispozitive de umflare a airbagurilor și în alte procese industriale. Perclorații pot, de asemenea, să fie formați în timpul degradării hipocloritului de sodiu folosit pentru a dezinfecta apa și pot contamina sursele de alimentare cu apă. Apa, solul și îngrășămintele sunt considerate a fi surse potențiale de contaminare cu perclorați a alimentelor.
(2) Grupul pentru contaminanții din lanțul alimentar (Grupul CONTAM) al Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA) a emis un aviz științific privind riscurile pentru sănătatea publică determinate de prezența percloraților în alimente (1). Grupul CONTAM a concluzionat că expunerea cronică prin alimentație la perclorați este potențial periculoasă, în particular pentru marii consumatori din rândul generațiilor mai tinere de populație care sunt afectați de forme ușoare sau moderate de carență de iod. În plus, este posibil ca expunerea de scurtă durată la perclorați a sugarilor și a copiilor cu vârste mici cu aport mic de iod să fie periculoasă.
(3) Grupul CONTAM a recomandat că sunt necesare mai multe date privind apariția percloraților în alimente în Europa, în special pentru legume, preparatele pentru sugari, laptele și produsele lactate, pentru a reduce și mai mult incertitudinile în evaluarea riscurilor. În Cucurbitaceae și în legumele cu frunze, în special în cele cultivate în sere/sub acoperire, au fost depistate niveluri înalte. Nu există suficiente date privind prezența percloraților în alimente, în particular în cele supuse eșantionării după 1 septembrie 2013. Analiza percloraților în apa potabilă ar trebui să includă, dacă este posibil, și apa potabilă care nu se încadrează în definiția produselor alimentare din Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului (2). Începând cu 1 septembrie 2013, au fost instituite măsuri de atenuare a riscurilor, iar datele referitoare la perclorați din eșantioanele prelevate ulterior reflectă mai bine principiul „cel mai mic nivel care poate fi atins în mod rezonabil” urmând bunele practici (și anume, utilizarea unor îngrășăminte care conțin niveluri mici de perclorați) și prezența actuală a percloraților în alimente.
(4) Prin urmare, este adecvat să se recomande monitorizarea prezenței percloraților în alimente,