Regulamentul (UE) nr. 596/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 aprilie 2014 privind abuzul de piață (regulamentul privind abuzul de piață) și de abrogare a Directivei 2003/6/CE a Parlamentului European și a Consiliului și a Directivelor 2003/124/CE, 2003/125/CE și 2004/72/CE ale Comisiei Text cu relevanță pentru SEE

(1) O piață internă autentică a serviciilor financiare este esențială pentru creșterea economică și crearea de locuri de muncă în Uniune.

(2) O piață financiară integrată, eficientă și transparentă necesită integritatea pieței. Funcționarea fără probleme a piețelor titlurilor de valoare și încrederea publică în piețe sunt condiții prealabile pentru creștere economică și bunăstare. Abuzul de piață periclitează integritatea piețelor financiare și încrederea publică în titlurile de valoare și instrumentele financiare derivate.

(3) Directiva 2003/6/CE a Parlamentului European și a Consiliului (4) a completat și a actualizat cadrul legislativ al Uniunii cu scopul de a proteja integritatea pieței. Cu toate acestea, date fiind evoluțiile legislative, de piață și tehnologice care au avut loc de la intrarea în vigoare a directivei respective, care au modificat semnificativ peisajul financiar, acea directivă ar trebui înlocuită. De asemenea, este necesar un instrument legislativ nou pentru a asigura existența normelor uniforme, claritatea conceptelor-cheie și existența unui cadru unic de reglementare în conformitate cu concluziile raportului din 25 februarie 2009 a grupului la nivel înalt pentru supraveghere financiară în UE, condus de Jacques de Larosière („grupul de Larosière”).

(4) Este necesar să se stabilească un cadru mai uniform și mai solid pentru a menține integritatea pieței și pentru a se evita potențialele arbitraje de reglementare, pentru a se asigura responsabilitatea în cazul încercărilor de manipulare și pentru a se asigura o certitudine juridică mai mare și norme mai puțin complexe pentru participanții la piață. Prezentul regulament are drept obiectiv să contribuie în mod decisiv la buna funcționare a pieței interne și, în consecință, ar trebui să se bazeze pe articolul 114 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), astfel cum a fost interpretat în mod consecvent în jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene.

(5) Pentru a elimina ultimele obstacole în calea comerțului și denaturările semnificative ale concurenței rezultate din diferențele dintre legislațiile naționale și pentru a evita reapariția unor obstacole în calea comerțului și denaturări semnificative ale concurenței, este necesară adoptarea unui regulament care să stabilească o interpretare mai uniformă a cadrului Uniunii privind abuzul de piață, care să definească în mod clar normele aplicabile în toate statele membre. Structurarea cerințelor referitoare la abuzul de piață sub forma unui regulament va asigura aplicabilitatea directă a acestor cerințe. Acest lucru ar trebui să asigure condiții uniforme, evitându-se cerințele naționale divergente care ar putea rezulta în urma transpunerii unei directive. Prezentul regulament va necesita ca toate persoanele să respecte aceleași reguli în întreaga Uniune. De asemenea, prezentul regulament va reduce complexitatea reglementărilor și a costurilor de conformare pentru firme, în special în cazul firmelor care desfășoară activități transfrontaliere, și, în același timp, va contribui la eliminarea denaturărilor concurenței.

(6) Comunicarea Comisiei din 25 iunie 2008 privind un „Small Business Act” pentru Europa solicită Uniunii și statelor membre să definească norme în vederea reducerii sarcinilor administrative, a adaptării legislației la nevoile emitenților pe piețele întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) și a facilitării accesului emitenților respectivi la finanțare. O serie de prevederi ale Directivei 2003/6/CE impun sarcini administrative pentru emitenți, mai ales pentru cei ale căror instrumente financiare sunt admise la tranzacționare pe piețele de creștere pentru IMM-uri, sarcini care ar trebui diminuate.

(7) Abuzul de piață este un concept care cuprinde comportamentul ilegal pe piețele financiare și, în sensul prezentului regulament, ar trebui înțeles ca fiind compus din utilizarea abuzivă, divulgarea neautorizată a informațiilor privilegiate și manipularea pieței. Un astfel de comportament dăunează transparenței integrale și corespunzătoare a pieței, care este o condiție prealabilă pentru tranzacționare pentru toți actorii economici de pe piețele financiare integrate.

(8) Domeniul de aplicare al Directivei 2003/6/CE s-a concentrat pe instrumente financiare admise la tranzacționare pe o piață reglementată sau pentru care s-a depus o cerere de admitere la tranzacționare pe o piață reglementată. Cu toate acestea, în ultimii ani instrumentele financiare au fost tranzacționate tot mai mult prin sisteme multilaterale de tranzacționare (MTF-uri). Există, de asemenea, instrumente financiare care sunt tranzacționate numai prin intermediul altor tipuri de sisteme organizate de tranzacționare (OTF-uri) sau numai extrabursier. Prin urmare, domeniul de aplicare al prezentului regulament ar trebui să includă orice instrumente financiare tranzacționate pe o piață reglementată, în cadrul unui MTF sau al unui OTF, precum și orice alt comportament sau acțiune care influențează un astfel de instrument financiar, indiferent dacă se desfășoară sau nu într-un loc de tranzacționare. În cazul anumitor tipuri de MTF-uri care, la fel ca și piețele reglementate, ajută societățile să obțină finanțare participativă, interdicția abuzului de piață se aplică, de asemenea, atunci când s-a depus o cerere de admitere la tranzacționare pe această piață. Prin urmare, domeniul de aplicare al prezentului regulament ar trebui să includă instrumente financiare pentru care a fost depusă cererea de admitere la tranzacționare în cadrul unui MTF. Acest fapt ar trebui să îmbunătățească nivelul de protecție al investitorilor, să mențină integritatea piețelor și să asigure faptul că abuzul de piață al unor astfel de instrumente este interzis în mod clar.

(9) Pentru a se asigura transparența, operatorii de pe o piață reglementată, un MTF sau un OTF ar trebui să notifice fără întârziere autoritatea lor competentă cu privire la detaliile instrumentelor financiare pe care le-au admis la tranzacționare, pentru care s-a depus o cerere de admitere la tranzacționare sau care au fost tranzacționate la locul de tranzacționare al acestora. O a doua notificare ar trebui efectuată atunci când instrumentul încetează să mai fie admis la tranzacționare. Astfel de obligații ar trebui să se aplice, de asemenea, instrumentelor financiare pentru care s-a depus o cerere de admitere la tranzacționare la locul de tranzacționare aferent și instrumentelor financiare care au fost admise la tranzacționare înainte de intrarea în vigoare a prezentului regulament. Notificările ar trebui transmise Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA) de către autoritățile competente și ESMA ar trebui să publice o listă a tuturor instrumentelor financiare notificate. Prezentul regulament se aplică instrumentelor financiare, indiferent dacă acestea sunt sau nu incluse în lista publicată de ESMA.

(10) Este posibil ca anumite instrumente financiare care nu sunt tranzacționate într-un loc de tranzacționare să fie folosite în scopul de a comite abuz de piață. Acestea includ instrumente financiare al căror preț sau valoare depinde sau are efect asupra instrumentelor financiare tranzacționate într-un loc de tranzacționare sau a căror tranzacționare are efect asupra prețului sau valorii altor instrumente financiare tranzacționate într-un loc de tranzacționare. Exemplele de cazuri în care astfel de instrumente pot fi folosite în scopul de a comite abuz de piață cuprind informațiile privilegiate care se referă la o acțiune sau la o obligațiune care pot fi folosite pentru a cumpăra un instrument derivat al respectivei acțiuni sau obligațiuni, sau un index a cărui valoare depinde de respectiva acțiune sau obligațiune. Atunci când un instrument financiar este folosit ca preț de referință, un instrument derivat tranzacționat extrabursier poate fi folosit pentru a beneficia de prețuri manipulate sau poate fi folosit pentru a manipula prețul unui instrument financiar tranzacționat într-un loc de tranzacționare. Un alt exemplu este emisiunea prevăzută a unei noi tranșe de titluri de valoare, care altfel nu intră în domeniul de aplicare al prezentului regulament, dar a căror tranzacționare ar putea afecta prețul sau valoarea titlurilor de valoare listate existente care intră în domeniul de aplicare al prezentului regulament. Prezentul regulament acoperă, de asemenea, situația în care prețul sau valoarea unui instrument tranzacționat într-un loc de tranzacționare depinde de un instrument tranzacționat extrabursier. Același principiu ar trebui să se aplice și contractelor spot pe mărfuri, ale căror prețuri sunt bazate pe prețul unui instrument derivat, precum și achiziției de contracte spot pe mărfuri la care se raportează instrumentele financiare.

(11) Tranzacțiile cu titluri de valoare sau instrumente asociate pentru stabilizarea titlurilor de valoare sau tranzacțiile cu acțiuni proprii în cadrul programelor de răscumpărare pot fi justificate de motive economice și de aceea, în anumite circumstanțe, ar trebui să fie exceptate de la interdicțiile de abuz de piață, cu condiția ca acțiunile să se desfășoare cu transparența necesară, publicându-se informațiile relevante privind programul de stabilizare sau de răscumpărare.

(12) Tranzacțiile cu acțiuni proprii efectuate în cadrul programelor de răscumpărare și stabilizarea unui instrument financiar care nu beneficiază de derogări în temeiul prezentului regulament nu ar trebui în sine considerate abuz de piață.

(13) Statele membre, statele membre ale Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC), ministerele și alte agenții, vehiculele cu scop special ale unuia sau ale mai multor state membre, precum și Uniunea și anumite organisme publice sau persoane care acționează în numele acestora nu ar trebui să întâmpine obstacole în aplicarea politicii monetare, valutare sau de gestionare a datoriei publice atât timp cât aceste activități sunt realizate în interesul public și numai în scopul realizării acestor politici. Nici tranzacțiile sau ordinele executate sau comportamentul Uniunii, al unei societăți vehicul cu scop special al unuia sau mai multor state membre, al Băncii Europene de Investiții, al Mecanismului european de stabilitate sau al unei instituții financiare internaționale înființate de unul sau mai multe state membre nu ar trebui să aibă restricții în ceea ce privește mobilizarea finanțării și acordarea de asistență financiară în beneficiul membrilor săi. O astfel de derogare de la domeniul de aplicare al prezentului regulament poate, în conformitate cu prezentul regulament, să fie extinsă la anumite organisme publice însărcinate cu sau care intervin în gestionarea datoriei publice și la băncile centrale din țările terțe. În același timp, derogările acordate în favoarea politicii monetare, valutare sau de gestionare a datoriei publice nu ar trebui extinse la cazurile în care respectivele organisme se angajează în tranzacții, ordine sau comportamente care au alt scop decât realizarea acestor politici sau la cazurile în care persoane care lucrează pentru respectivele organisme se angajează în tranzacții, ordine sau comportamente în nume propriu.

(14) Investitorii rezonabili își întemeiază deciziile de investiții pe informațiile de care dispun deja, adică pe informațiile disponibile ex ante. În consecință, pentru a ști dacă un investitor rezonabil ar ține seama, în momentul luării unei decizii de investiție, de o informație dată, ar trebui analizate informațiile disponibile ex ante. O astfel de evaluare trebuie să țină seama de impactul anticipat al informației respective în contextul activității globale a emitentului în cauză, de fiabilitatea sursei de informație și de orice alte variabile ale pieței care ar putea, eventual, exercita o influență asupra instrumentelor financiare, a contractelor spot pe mărfuri conexe sau a produselor licitate pe baza certificatelor de emisii, în circumstanțele date.

(15) Informațiile disponibile ex post pot servi la verificarea prezumției că informațiile disponibile ex ante ar fi fost de natură să modifice prețurile, dar acestea nu ar trebui să fie folosite pentru a lua măsuri împotriva unor persoane care au ajuns la concluzii rezonabile pe baza informațiilor ex ante de care dispuneau.

(16) Când informațiile privilegiate se referă la un proces care se desfășoară în etape, fiecare etapă a procesului, precum și întregul proces ar putea reprezenta informații privilegiate. O etapă intermediară a unui proces prelungit poate reprezenta ea însăși un set de circumstanțe sau un eveniment existent sau legat de care există o previziune realistă că va apărea sau că se va produce, pe baza evaluării generale a factorilor care există la un anumit moment. Totuși, noțiunea respectivă nu ar trebui interpretată în sensul că trebuie să se țină seama de amploarea efectului respectivului set de circumstanțe sau al evenimentului respectiv asupra prețurilor instrumentelor financiare respective. O etapă intermediară ar trebui considerată drept informație privilegiată dacă, prin ea însăși, îndeplinește criteriile privind informațiile privilegiate prevăzute în prezentul regulament.

(17) Informațiile care se referă la un eveniment sau la un set de circumstanțe ce reprezintă o etapă intermediară în cadrul unui proces prelungit se pot referi, de exemplu, la stadiul negocierilor contractuale, la termenii conveniți provizoriu în cadrul acestor negocieri, la posibilitatea plasării de instrumente financiare, la condițiile în care vor fi comercializate instrumentele financiare, la termenii provizorii conveniți pentru plasarea instrumentelor financiare sau la analizarea posibilității de a include un instrument financiar într-un index major sau la eliminarea unui instrument financiar din respectivul index.

(18) Certitudinea juridică a participanților la piață ar trebui consolidată prin definirea mai nuanțată a două dintre elementele esențiale din definiția informațiilor privilegiate, respectiv caracterul precis al acestei informații și amploarea impactului potențial al acesteia asupra prețului instrumentelor financiare, a contractelor spot pe mărfuri conexe sau a produselor licitate pe baza certificatelor de emisii. Pentru instrumentele derivate care sunt produse energetice angro ar trebui să fie considerate drept informații privilegiate în special informațiile care trebuie făcute publice în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1227/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (5).

(19) Prezentul regulament nu intenționează să interzică discuțiile de natură generală referitoare la evoluțiile afacerilor și ale pieței între acționari și personalul de conducere cu privire la un emitent. Astfel de relații sunt esențiale pentru funcționarea eficientă a piețelor și nu ar trebui interzise prin prezentul regulament.

(20) Piețele spot și piețele instrumentelor derivate conexe sunt strâns interconectate și globale, iar abuzul de piață poate avea loc între piețe, dar și peste granițe, fapt care poate conduce la riscuri sistemice considerabile. Acest fapt este valabil atât pentru utilizarea abuzivă a informațiilor privilegiate, cât și pentru manipularea pieței. Concret, informațiile privilegiate de pe o piață spot pot aduce beneficii unei persoane care tranzacționează pe o piață financiară. Informațiile privilegiate legate de instrumentele financiare derivate pe mărfuri ar trebui să fie definite ca fiind informații care respectă definiția generală a informațiilor privilegiate legate de piețele financiare și care trebuie totodată să fie făcute publice în conformitate cu dispozițiile legale sau statutare de la nivelul Uniunii sau de la nivel național, cu normele de piață, cu contractele sau uzanțele de pe piața instrumentelor derivate pe mărfuri sau de pe piața spot pe mărfuri relevantă. Exemple importante de astfel de norme sunt Regulamentul (UE) nr. 1227/2011 pentru piața energiei și baza de date JODI (Joint Organisations Database Initiative) pentru petrol. Astfel de informații pot servi ca bază pentru deciziile participanților la piață de a încheia contracte de instrumente financiare derivate pe mărfuri sau contracte de spot pe mărfuri conexe și care ar trebui, prin urmare, să constituie informații privilegiate care trebuie să fie făcute publice, atunci când ar putea influența semnificativ prețul unor astfel de instrumente financiare derivate sau al contractelor spot pe mărfuri conexe. Mai mult, strategiile de manipulare se pot extinde și pe piețele spot și pe piețele instrumentelor derivate. Tranzacțiile cu instrumente financiare, inclusiv instrumentele financiare derivate pe mărfuri, pot fi utilizate pentru a manipula contractele spot pe mărfuri conexe, iar contractele spot pe mărfuri pot fi utilizate pentru a manipula instrumentele financiare conexe. Interdicția de manipulare a pieței ar trebui să înglobeze aceste interconexiuni. Cu toate acestea, nu este adecvat sau posibil să se extindă domeniul de aplicare al prezentului regulament pentru a cuprinde comportamente care nu implică instrumente financiare, de exemplu tranzacții cu contracte spot pe mărfuri care influențează numai piețele spot. În cazul specific al produselor energetice angro, atunci când aplică definiția informațiilor privilegiate, a utilizării abuzive a informațiilor privilegiate și a manipulării pieței din prezentul regulament la instrumentele financiare conexe produselor energetice angro, autoritățile competente ar trebui să țină cont de elementele specifice din definițiile prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1227/2011.

(21) În temeiul Directivei 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului (6), Comisia, statele membre și alte organisme desemnate în mod oficial sunt, printre altele, responsabile pentru emiterea tehnică de certificate de emisii, pentru alocarea gratuită a acestora sectoarelor industriale eligibile și noilor operatori eligibili și, în mod mai general, pentru dezvoltarea și punerea în aplicare a cadrului politicii climatice a Uniunii care stă la baza furnizării de certificate de emisii pentru cumpărători în scopul conformării cu sistemul Uniunii de comercializare a certificatelor de emisii (ETS UE). Pe parcursul exercitării acestor sarcini, respectivele organisme publice pot avea, printre altele, acces la informații fără caracter public susceptibile să influențeze evoluția prețurilor și, conform Directivei 2003/87/CE, este posibil să trebuiască să realizeze anumite operațiuni de piață cu privire la certificatele de emisii. Drept urmare a clasificării certificatelor de emisii ca instrumente financiare în cadrul revizuirii Directivei 2004/39/CE a Parlamentului European și a Consiliului (7), aceste instrumente vor intra sub incidența prezentului regulament. În vederea menținerii capacității Comisiei, a statelor membre și a altor organisme desemnate în mod oficial pentru a dezvolta și a pune în aplicare politica climatică a Uniunii, activitățile respectivelor organisme publice, atât timp cât sunt întreprinse în interesul public și explicit cu scopul realizării acestei politici și se referă la certificatele de emisii, ar trebui să beneficieze de o derogare de la aplicarea prezentului regulament. O astfel de derogare nu ar trebui să aibă un impact negativ asupra transparenței generale a pieței, având în vedere faptul că respectivele organisme publice au obligații statutare de a acționa într-un mod care să asigure publicarea și accesul corect, echitabil și nediscriminatoriu la orice noi decizii, evenimente și informații susceptibile să influențeze evoluția prețurilor. Mai mult, în Directiva 2003/87/CE și în dispozițiile de aplicare adoptate în temeiul acesteia există garanții privind publicarea în mod echitabil și nediscriminatoriu a informațiilor specifice, susceptibile să influențeze evoluția prețurilor deținute de autoritățile publice. În același timp, derogarea acordată organismelor publice care acționează în scopul aplicării politicii climatice a Uniunii nu ar trebui extinsă la cazurile în care respectivele organisme publice se angajează într-o activitate sau în tranzacții care nu au ca scop aplicarea politicii climatice a Uniunii sau când persoane care lucrează pentru respectivele organisme se angajează într-o activitate sau în tranzacții în nume propriu.

(22) În temeiul articolului 43 din TFUE și în vederea punerii în aplicare a acordurilor internaționale încheiate în temeiul TFUE, Comisia, statele membre și alte organisme desemnate în mod oficial sunt, printre altele, responsabile de punerea în aplicare a politicii agricole comune (PAC) și a politicii comune în domeniul pescuitului (PCP). În exercitarea acestor îndatoriri, respectivele organisme publice desfășoară activități și iau măsuri care au drept scop gestionarea piețelor agricole și de pescuit, inclusiv a celor de intervenție publică, impunând unele taxe la import suplimentare sau suspendându-le. Din perspectiva domeniului de aplicare al prezentului regulament, anumite dispoziții care se aplică contractelor spot pe mărfuri care au sau care pot avea influență asupra instrumentelor financiare și a instrumentelor financiare a căror valoare depinde de valoarea contractelor spot pe mărfuri și care au sau pot avea influență asupra contractelor spot pe mărfuri, este necesar să se asigure că nu este restricționată activitatea Comisiei, a statelor membre și a altor organisme desemnate oficial pentru a pune în aplicare a PAC și PCP. În vederea menținerii capacității Comisiei, a statelor membre și a altor organisme desemnate în mod oficial pentru a dezvolta și a urmări PAC și PCP, activitățile acestora, atât timp cât sunt întreprinse numai în interesul public și cu scopul realizării acestor politici, ar trebui să fie exceptate de la aplicarea prezentului regulament. O astfel de derogare nu ar trebui să aibă un impact negativ asupra transparenței generale a pieței, având în vedere faptul că respectivele organisme publice au obligații statutare de a acționa într-un mod care să asigure publicarea și accesul corect, echitabil și nediscriminatoriu la orice noi decizii, evenimente și informații susceptibile să influențeze evoluția prețurilor. În același timp, derogarea acordată organismelor publice care acționează în scopul realizării PAC și PCP nu ar trebui extinsă la cazuri în care respectivele organisme publice se angajează într-o activitate sau în tranzacții care nu au ca scop realizarea acestor politici comune ale Uniunii sau când persoane care lucrează pentru respectivele organisme se angajează într-o activitate sau în tranzacții în nume propriu.

(23) Caracteristica esențială a utilizării abuzive a informațiilor privilegiate constă în obținerea unui avantaj inechitabil de pe urma informațiilor privilegiate în detrimentul părților terțe care nu au cunoștință de aceste informații și, prin urmare, subminarea integrității piețelor financiare și a încrederii investitorilor. Prin urmare, interdicția utilizării abuzive a informațiilor privilegiate ar trebui să se aplice în cazul în care o persoană care este în posesia unor informații privilegiate obține avantaje inechitabile de pe urma beneficiilor câștigate datorită informațiilor respective prin realizarea unor tranzacții pe piață bazate pe respectivele informații, tranzacții prin care achiziționează sau cedează sau prin care încearcă să achiziționeze sau să cedeze sau prin care anulează sau modifică sau încearcă să anuleze sau să modifice un ordin de achiziționare sau de cedare, în nume propriu sau în numele unui terț, în mod direct sau indirect, instrumente financiare la care se referă informațiile respective. Utilizarea informațiilor privilegiate poate consta, de asemenea, în comercializarea certificatelor de emisii și a instrumentelor derivate din acestea și licitarea în cadrul licitațiilor pentru certificate de emisii sau alte produse licitate pe baza acestora, care sunt organizate în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1031/2010 al Comisiei (8).

(24) Atunci când o persoană fizică sau juridică care se află în posesia unor informații privilegiate achiziționează sau cedează sau încearcă să achiziționeze sau să cedeze, în nume propriu sau în numele unui terț, în mod direct sau indirect, instrumente financiare la care se referă informațiile respective, ar trebui să se considere că respectiva persoană a folosit acele informații. Această prezumție nu aduce atingere dreptului persoanelor respective de a se apăra. Dacă o persoană a încălcat sau nu interdicția de utilizare abuzivă a informațiilor privilegiate sau dacă a încercat să utilizeze abuziv informații privilegiate, aceste fapte ar trebui analizate în sensul prezentului regulament, care este acela de a proteja integritatea pieței financiare și de a crește încrederea investitorilor, care se bazează, la rândul ei, pe garanția că investitorii vor fi plasați pe picior de egalitate și protejați de utilizarea abuzivă a informațiilor privilegiate.

(25) Ordinele plasate înainte ca o persoană să intre în posesia unor informații privilegiate nu ar trebui să fie considerate utilizări abuzive ale informațiilor privilegiate. Cu toate acestea, în cazul în care o persoană a intrat în posesia unor informații privilegiate, ar trebui să se presupună că orice modificare ulterioară care leagă informația respectivă de ordinele plasate înainte de intrarea în posesie a informațiilor respective, inclusiv anularea sau modificarea unui ordin sau încercarea de a anula sau de a modifica un ordin, reprezintă utilizări abuzive ale informațiilor privilegiate. Prezumția ar putea fi totuși răsturnată în cazul în care persoana respectivă demonstrează că nu s-a folosit de informațiile privilegiate pentru realizarea tranzacției.

(26) Utilizarea informațiilor privilegiate poate consta în achiziționarea sau cedarea unui instrument financiar sau a unui produs licitat pe baza certificatelor de emisii sau în anularea sau modificarea unui ordin sau în încercarea de a achiziționa sau ceda un instrument financiar sau de a anula sau modifica un ordin de către o persoană care știe sau care ar fi trebuit să știe că informațiile constituie informații privilegiate. În acest caz, autoritățile competente ar trebui să stabilească ce știe sau ce ar fi trebuit să știe în circumstanțele date o persoană normală și rezonabilă.

(27) Prezentul regulament ar trebui interpretat într-un mod conform cu măsurile adoptate de statele membre pentru a proteja interesele deținătorilor de titluri de valoare cu drept de vot în cadrul unei societăți (sau care pot deține drepturi de vot ca urmare a exercitării drepturilor sau a conversiei), în cazul în care societatea face obiectul unei licitații publice de cumpărare sau al oricărei alte propuneri de schimbare a formei de control. Prezentul regulament ar trebui interpretat, în special, conform actelor cu putere de lege și actelor administrative adoptate în legătură cu licitațiile publice de cumpărare, cu tranzacțiile de fuziune și cu alte tranzacții care afectează proprietatea sau controlul societăților, reglementate de autoritățile de control desemnate de statele membre în conformitate cu articolul 4 din Directiva 2004/25/CE a Parlamentului European și a Consiliului (9).

(28) Lucrările de cercetare și previziunile bazate pe date publice nu ar trebui să fie în sine considerate informații privilegiate, iar simplul fapt că o tranzacție este efectuată pe baza lucrărilor de cercetare sau a previziunilor nu ar trebui, prin urmare, să fie considerat utilizare abuzivă a informațiilor privilegiate. Cu toate acestea, de exemplu, atunci când publicarea sau distribuirea informațiilor este așteptată de piață ca o rutină și o astfel de publicare sau distribuire contribuie la procesul de formare a prețului instrumentelor financiare sau când informațiile reprezintă opinii ale unui analist al pieței recunoscut sau ale unei instituții care poate informa cu privire la prețurile instrumentelor financiare conexe, informațiile pot constitui informații privilegiate. Actorii de pe piață trebuie, prin urmare, să analizeze măsura în care informațiile nu au caracter public și posibilul efect asupra instrumentelor financiare tranzacționate înainte de publicarea sau distribuirea acestora pentru a stabili dacă tranzacția ar urma să fie efectuată pe baza informațiilor privilegiate.

(29) Pentru a evita interzicerea greșită a unor forme legitime de activitate financiară, prin care nu există niciun efect de abuz de piață, este necesar să se recunoască anumite forme de comportament legitim. Acestea pot include, de exemplu, recunoașterea rolului formatorilor de piață atunci când se acționează în calitatea legitimă de furnizor de lichidități pe piață.

(30) Simplul fapt că formatorii de piață sau persoanele autorizate să acționeze în calitate de contrapartide se limitează la a desfășura activități legale de cumpărare sau de vânzare de instrumente financiare sau că persoanele autorizate să execute ordine în numele terților care dețin informații privilegiate se limitează la anularea sau modificarea cu scrupulozitate a unui ordin nu ar trebui considerat ca reprezentând o utilizare abuzivă a respectivelor informații privilegiate. Cu toate acestea, protecția acordată prin prezentul regulament formatorilor de piață, persoanelor autorizate să acționeze în calitate de contrapartide sau persoanelor autorizate să execute ordine în numele terților care dețin informații privilegiate nu se extinde la activitățile interzise în mod clar prin prezentul regulament, cum ar fi, de exemplu, practica mai bine cunoscută sub denumirea de „front-running”. În cazul în care persoanele juridice au luat toate măsurile rezonabile pentru a preveni abuzul de piață, însă, cu toate acestea, persoanele fizice care le sunt angajate comit abuz de piață în numele persoanei juridice, acesta nu ar trebui considerat abuz de piață al persoanei juridice. Un alt exemplu care nu ar trebui considerat abuz de piață al persoanei juridice este reprezentat de tranzacțiile efectuate pentru a executa o obligație anterioară scadentă. Simplul fapt de a avea acces la informații privilegiate referitoare la o altă societate și folosirea acestora în cadrul unei licitații publice de cumpărare cu scopul obținerii controlului asupra respectivei societăți sau propunerii de fuziune cu respectiva societate nu ar trebui considerat utilizare abuzivă a informațiilor privilegiate.

(31) Dat fiind faptul că achiziționarea sau cedarea de instrumente financiare presupune în mod necesar decizia prealabilă de a achiziționa sau de a ceda luată de persoana care realizează una dintre aceste operațiuni, simplul fapt de a realiza o astfel de achiziție sau de cedare nu ar trebui considerat utilizare a informațiilor privilegiate. Acțiunile întreprinse pe baza propriilor planuri și strategii de tranzacționare nu ar trebui considerate utilizare de informații privilegiate. Cu toate acestea, niciuna dintre aceste persoane fizice sau juridice nu ar trebui să fie protejată datorită funcției profesionale pe care o deține; aceste persoane ar trebui să fie protejate numai dacă acționează în mod potrivit și corespunzător, dacă respectă atât standardele profesionale care li se aplică, cât și prezentul regulament, mai precis integritatea pieței și protecția investitorilor. Se poate considera totuși că s-a produs o încălcare în cazul în care autoritatea competentă stabilește că a existat un motiv ilegitim în spatele tranzacțiilor, ordinelor sau comportamentelor în cauză sau că persoana respectivă a folosit informații privilegiate.

(32) Activitățile de sondare a pieței reprezintă interacțiuni dintre un vânzător de instrumente financiare și unul sau mai mulți potențiali investitori, înainte de anunțarea unei tranzacții, pentru a măsura interesul unor potențiali investitori față de o posibilă tranzacție, precum și față de prețul, dimensiunea și structura acesteia. Activitățile de sondare a pieței pot implica o ofertă inițială sau secundară pentru titlurile în cauză și sunt diferite de tranzacțiile obișnuite. Acestea reprezintă un instrument foarte valoros pentru a evalua opinia potențialilor investitori, pentru a spori dialogul dintre acționari, pentru a garanta că tranzacțiile se desfășoară fără obstacole și pentru a armoniza opiniile emitenților, ale posesorilor existenți și ale posibililor noi investitori. Aceste activități pot fi benefice în mod deosebit atunci când de pe piețe lipsește încrederea sau o valoare de referință relevantă sau când piețele sunt volatile. Astfel, capacitatea de a întreprinde activități de sondare a pieței este importantă pentru funcționarea adecvată a piețelor financiare, iar activitățile de sondare a pieței nu ar trebui să fie considerate prin ele însele abuz de piață.

(33) Printre exemplele de activități de sondare a pieței se numără situațiile în care firma vânzătoare se află în discuții cu un emitent în legătură cu o potențială tranzacție și a decis să evalueze interesul potențialilor investitori pentru a stabili termenii în care se va efectua tranzacția; situația în care un emitent intenționează să anunțe emisiunea unor titluri de creanță sau o ofertă de capital suplimentar, iar investitorii-cheie sunt contactați de firma vânzătoare și li se oferă condiții avantajoase pentru a obține un angajament financiar pentru a participa la tranzacție; sau situația în care firma vânzătoare urmărește să vândă un număr mare de titluri de valoare în numele unui investitor și dorește să evalueze interesul potențial în aceste titluri din partea altor potențiali investitori.

(34) Realizarea de activități de sondare a pieței poate presupune divulgarea de informații privilegiate către potențialii investitori. În general, potențialul de a beneficia financiar de pe urma tranzacționării realizate pe baza informațiilor privilegiate primite în cursul unor activități de sondare a pieței există numai atunci când există o piață pentru instrumentul financiar care face obiectul activității de sondare a pieței sau pentru un instrument financiar conex. În funcție de momentul acestor discuții, este posibil ca informațiile privilegiate să fie divulgate potențialului investitor pe parcursul activităților de sondare a pieței după ce instrumentul financiar a fost admis la tranzacționare pe o piață reglementată sau a fost tranzacționat în cadrul unui MTF sau al unui OTF. Înainte de a se angaja în activități de sondare a pieței, participantul la piață care divulgă informații ar trebui să aprecieze dacă sondarea pieței va presupune divulgarea de informații privilegiate.

(35) Se consideră că informațiile privilegiate sunt divulgate în mod legitim dacă divulgarea are loc în cadrul desfășurării normale a sarcinilor de serviciu, a profesiei sau a funcției unei persoane. În cazul în care sondarea pieței implică divulgarea de informații privilegiate, se consideră că participantul la piață care face divulgarea acționează în cadrul desfășurării normale a sarcinilor de serviciu, a profesiei sau a funcției dacă, la momentul în care realizează divulgarea, acesta informează și primește consimțământul persoanei căreia îi face divulgarea referitor la furnizarea de informații privilegiate; că, potrivit dispozițiilor prezentului regulament, acesta întâmpină restricții în ceea ce privește tranzacționarea sau acțiunile realizate în baza respectivelor informații; că trebuie luate măsuri rezonabile pentru a proteja confidențialitatea permanentă a informațiilor; și că acesta trebuie să informeze participantul la piață care dezvăluie informațiile cu privire la identitatea tuturor persoanelor fizice și juridice cărora li se divulgă informațiile pe durata elaborării unui răspuns la activitățile de sondare a pieței. Participantul la piață care dezvăluie informațiile ar trebui, de asemenea, să respecte obligațiile care vor fi stabilite în detaliu în standardele tehnice de reglementare, cu privire la ținerea evidențelor informațiilor divulgate. Nu ar trebui să se presupună că participanții la piață care nu respectă prezentul regulament atunci când efectuează activități de sondare a pieței au dezvăluit informațiile privilegiate în mod neautorizat, dar aceștia nu ar trebui să poată beneficia de derogarea acordată celor care au respectat dispozițiile în cauză. Dacă aceștia au încălcat sau nu interdicția de divulgare neautorizată a informațiilor privilegiate, acest lucru ar trebui analizat în lumina tuturor dispozițiilor relevante ale prezentului regulament și toți participanții la piață care dezvăluie informații privilegiate ar trebui să aibă obligația de a înregistra în scris, înainte de a se angaja în activități de sondare a pieței, evaluarea proprie cu privire la posibilitatea ca aceste activități să implice divulgarea de informații privilegiate.

(36) Potențialii investitori care fac obiectul acțiunilor de sondare a pieței ar trebui să analizeze, la rândul lor, dacă informațiile care le sunt divulgate sunt informații privilegiate pe baza cărora nu ar putea să acționeze sau dacă le este interzis să dezvăluie mai departe informațiile respective. Potențialii investitori continuă să respecte normele privind utilizările abuzive și divulgarea neautorizată a informațiilor confidențiale, stabilite în prezentul regulament. ESMA ar trebui să emită orientări pentru a ajuta potențialii investitori să realizeze propriile analize și în ceea ce privește măsurile pe care aceștia ar trebui să le ia pentru a nu încălca prezentul regulament.

(37) Regulamentul (UE) nr. 1031/2010 prevede două regimuri paralele privind abuzul de piață aplicabile licitațiilor pentru certificate de emisii. Totuși, ca urmare a clasificării certificatelor de emisii ca instrumente financiare, prezentul regulament ar trebui să reprezinte un cadru unic de reglementare a măsurilor privind abuzul de piață aplicabil pieței secundare și primare a certificatelor de emisii în ansamblu. Prezentul regulament ar trebui să se aplice și comportamentelor sau tranzacțiilor, inclusiv ofertelor, legate de licitarea certificatelor de emisii sau a altor produse licitate pe baza acestora pe o platformă de licitație autorizată ca piață reglementată, inclusiv în cazul în care produsele licitate nu sunt instrumente financiare, în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1031/2010.

(38) Prezentul regulament ar trebui să prevadă măsuri privind manipularea pieței, ce se pot adapta la noile tipuri de tranzacționare sau la noile strategii care pot fi abuzive. Pentru a reflecta faptul că tranzacțiile cu instrumente financiare sunt efectuate tot mai mult în mod automatizat, se dorește ca definiția manipulării pieței să cuprindă exemple de strategii abuzive specifice ce pot fi aplicate prin orice mijloace disponibile de tranzacționare, inclusiv prin tranzacționarea algoritmică și de înaltă frecvență. Exemplele prezentate nu sunt exhaustive și nici nu sugerează că aceste strategii aplicate prin alte mijloace nu sunt de asemenea abuzive.

(39) Interdicțiile privind abuzul de piață ar trebui să vizeze, de asemenea, persoanele care colaborează pentru a comite abuzuri de piață. Exemplele pot include, în mod neexhaustiv, brokeri care concep și recomandă o strategie de tranzacționare care are scopul de a comite un abuz de piață, persoanele care încurajează o persoană ce deține informații privilegiate să divulge aceste informații în mod neautorizat sau persoane care dezvoltă software în colaborare cu un agent de tranzacționare în scopul facilitării comiterii abuzului de piață.

(40) Pentru a garanta că responsabilitatea revine atât persoanei juridice, cât și oricărei persoane fizice care participă la procesul decizional din cadrul persoanei juridice, este necesar să se recunoască diferitele mecanisme juridice naționale din statele membre. Asemenea mecanisme ar trebui să se refere direct la metodele de atribuire a răspunderii în dreptul intern.

(41) Pentru a completa interdicția de manipulare a pieței, prezentul regulament ar trebui să cuprindă interdicții privind tentativele de implicare în practici de manipulare a pieței. Ar trebui să se facă diferența între tentativa de implicare în practici de manipulare a pieței și comportamentul care are potențialul de a cauza manipularea pieței, deoarece ambele activități sunt interzise prin prezentul regulament. Astfel de tentative pot include situații în care activitatea este începută, dar nu este finalizată, de exemplu ca urmare a unei deficiențe tehnologice sau a unei instrucțiuni de tranzacționare căreia nu i s-a dat curs. Interzicerea tentativelor de implicare în manipulări ale pieței este necesară pentru a permite autorităților competente să aplice sancțiuni pentru astfel de tentative.

(42) Fără a aduce atingere scopului prezentului regulament și dispozițiilor sale direct aplicabile, persoana care efectuează tranzacții sau emite ordine de tranzacționare care pot fi considerate ca reprezentând manipulări ale pieței poate demonstra că motivele pentru efectuarea tranzacțiilor sunt legitime și că tranzacțiile și ordinele de tranzacționare sunt conforme cu practicile acceptate pe piața reglementată în cauză. Practicile acceptate pe piață pot fi stabilite doar de către autoritatea competentă responsabilă cu supravegherea abuzurilor de piață de pe piața în cauză. O practică acceptată pe o anumită piață nu poate fi considerată ca fiind aplicabilă pentru alte piețe, cu excepția cazului în care autoritățile competente pentru astfel de piețe au admis oficial acea practică. Cu toate acestea, se poate considera că a existat o încălcare în cazul în care autoritatea competentă a stabilit că a existat un motiv nelegitim în spatele acestor tranzacții sau ordine de tranzacționare.

(43) Prezentul regulament ar trebui, de asemenea, să clarifice faptul că implicarea în manipulări ale pieței sau tentativa de implicare în manipulări ale pieței pentru un instrument financiar se poate efectua prin utilizarea instrumentelor financiare conexe, cum sunt instrumentele derivate tranzacționate în alt loc de tranzacționare sau extrabursier.

(44) Prețul multor instrumente financiare se stabilește în raport cu valori de referință. Manipularea efectivă sau tentativele de a manipula valorile de referință, inclusiv ratele interbancare oferite, pot avea un impact major asupra încrederii pieței și pot conduce la pierderi considerabile pentru investitori și la denaturarea economiei reale. Prin urmare, sunt necesare dispoziții speciale legate de valorile de referință pentru a menține integritatea piețelor și a garanta faptul că autoritățile competente pot impune o interdicție clară a manipulării valorilor de referință. Aceste dispoziții ar trebui să se refere la toate valorile de referință publicate, inclusiv la cele accesibile prin internet, gratuit sau nu, cum ar fi valorile de referință CDS și indicii pentru indici. Este necesar ca interdicția generală de manipulare a pieței să fie completată prin interzicerea manipulării valorilor de referință, precum și prin interzicerea prezentării de informații false sau înșelătoare, a furnizării de date de intrare false sau înșelătoare sau a oricăror alte acțiuni care manipulează calcularea unei valori de referință, atunci când calculul respectiv este conceput pentru a include primirea și evaluarea tuturor datelor care se referă la calculul respectivei valori de referință și include în special date ajustate, inclusiv metodologia aferentă valorii de referință, indiferent dacă aceasta se face pe baza unui algoritm sau a unui raționament, integral sau parțial. Aceste norme vin în completarea Regulamentului (UE) nr. 1227/2011 care interzice furnizarea către întreprinderi, în mod intenționat, a unor informații false care includ evaluări ale prețurilor sau rapoarte de piață privind produsele energetice angro, care au ca rezultat inducerea în eroare a participanților la piață care acționează pe baza evaluărilor prețurilor sau rapoartelor de piață respective.

(45) În vederea asigurării unor condiții de piață uniforme între locurile de tranzacționare și sistemele care fac obiectul prezentului regulament, orice operator de pe piețele reglementate, MTF-uri și OTF-uri ar trebui să aibă obligația de a institui și menține măsuri, sisteme și proceduri eficiente care au ca scop prevenirea și detectarea practicilor de manipulare a pieței și a practicilor abuzive.

(46) Manipularea sau tentativa de manipulare a instrumentelor financiare poate consta și în emiterea de ordine care s-ar putea să nu fie executate. Mai mult, un instrument financiar poate fi manipulat prin comportamente din afara locului de tranzacționare. Persoanele care prin profesia lor pregătesc și efectuează tranzacții ar trebui să aibă obligația de a institui și menține măsuri, sisteme și proceduri eficiente de detectare și de raportate a tranzacțiilor suspecte. Aceste persoane ar trebui să raporteze, de asemenea, ordinele și tranzacțiile suspecte efectuate în afara locurilor de tranzacționare.

(47) Manipularea sau tentativa de manipulare a instrumentelor financiare poate consta și în difuzarea de informații false sau înșelătoare. Răspândirea informațiilor false sau înșelătoare poate avea un efect important asupra prețurilor instrumentelor financiare într-un interval de timp relativ scurt. Poate fi vorba de inventarea unor informații total false, dar și de omiterea intenționată a unor fapte materiale sau de comunicarea intenționat incorectă a informațiilor. Această formă de manipulare a pieței este deosebit de dăunătoare pentru investitori, deoarece îi determină să-și fundamenteze deciziile de investiții pe informații incorecte sau distorsionate. Ea este în egală măsură dăunătoare și pentru emitenți, pentru că afectează încrederea în informațiile disponibile referitoare la aceștia. Lipsa încrederii în piață poate, la rândul său, să pună în pericol capacitatea emitenților de a emite noi instrumente financiare sau de a obține creditare din partea altor participanți la piață în vederea finanțării operațiunilor. Informațiile se răspândesc foarte repede pe piață. Ca atare, efectele negative asupra investitorilor și emitenților pot persista destul de multă vreme, până în momentul când informațiile respective se dovedesc a fi false sau înșelătoare și pot fi corectate de emitenți sau de persoanele responsabile de răspândirea lor. Prin urmare, este necesar ca difuzarea de informații false sau înșelătoare, inclusiv zvonurile și știrile false sau înșelătoare, să fie calificate drept încălcări ale prezentului regulament. Astfel, este oportun să nu se permită persoanelor active pe piețele financiare să difuzeze nestingherit informații cu care nu sunt de acord, despre care știu sau ar trebui să știe că sunt false sau înșelătoare, în detrimentul investitorilor și al emitenților.

(48) Având în vedere utilizarea din ce în ce mai mare a site-urilor de internet, a blogurilor și a rețelelor sociale, este important să se clarifice faptul că difuzarea de informații false sau înșelătoare pe internet, inclusiv prin intermediul site-urilor de socializare sau al blogurilor neoficiale, ar trebui să fie considerată, în sensul prezentului regulament, echivalentă celei efectuate prin intermediul unor canale de comunicare mai tradiționale.

(49) Publicarea informațiilor privilegiate de către un emitent este esențială în evitarea utilizării abuzive a informațiilor privilegiate și pentru a garanta că investitorii nu sunt înșelați. Prin urmare, emitenții ar trebui să aibă obligația de a publica cât mai curând posibil informațiile privilegiate. Cu toate acestea, respectiva obligație, în anumite circumstanțe speciale, poate prejudicia interesele legitime ale emitentului. În aceste circumstanțe, divulgarea cu întârziere ar trebui să fie permisă, cu condiția ca amânarea să nu inducă în eroare publicul, iar emitentul să poată asigura confidențialitatea informațiilor. Emitentul are obligația de a divulga informațiile confidențiale numai dacă a solicitat sau a aprobat admiterea la tranzacționare a instrumentului financiar.

(50) În sensul aplicării cerințelor referitoare la publicarea informațiilor privilegiate și amânarea unei astfel de publicări, așa cum sunt prevăzute în prezentul regulament, interesele legitime pot apărea, în special, în următoarele circumstanțe, care nu formează o listă exhaustivă: (a) negocieri în curs de desfășurare sau elemente conexe, în cazul în care publicarea lor ar risca să le afecteze rezultatul sau cursul normal. În special, în caz de pericol grav și iminent care amenință viabilitatea financiară a emitentului, dar care nu intră sub incidența dispozițiilor aplicabile din dreptul insolvenței, publicarea informațiilor poate fi amânată o perioadă limitată în cazul în care publicarea respectivelor informații riscă să dăuneze grav intereselor acționarilor existenți și potențiali, compromițând încheierea negocierilor specifice care au ca scop asigurarea redresării financiare pe termen lung a emitentului; (b) decizii luate sau contracte încheiate de organul de conducere al unui emitent, care necesită aprobarea unui alt organ al emitentului pentru a intra în vigoare, în cazul în care structura emitentului necesită o separare între aceste organe, cu condiția ca publicarea acestor informații înainte de aprobarea lor, împreună cu anunțarea simultană a faptului că se așteaptă aprobarea, ar pune în pericol aprecierea corectă a informației de către public.

(51) Mai mult, cerința de a divulga informații privilegiate trebuie să se adreseze participanților pe piața certificatelor de emisii. Pentru a evita obligația întocmirii de rapoarte inutile și pentru a menține rentabilitatea măsurilor prevăzute, devine necesar ca impactul reglementării cerinței respective să fie limitat numai la acei operatori ETS UE despre care, datorită dimensiunilor și activităților desfășurate, se poate considera în mod rezonabil că au capacitatea de a influența semnificativ prețul certificatelor de emisii, al produselor licitate pe baza acestora sau al instrumentelor financiare derivate conexe acestora, precum și depunerea de oferte în cadrul licitațiilor în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1031/2010. Comisia ar trebui să adopte măsuri de stabilire a unui prag minim în vederea aplicării acestei derogări prin intermediul unui act delegat. Informațiile care urmează să fie divulgate ar trebui să vizeze acțiunile fizice ale părții care publică informațiile, și nu planurile sau strategiile acesteia privind tranzacționarea certificatelor de emisii, produsele licitate pe baza acestora sau instrumentele financiare derivate conexe acestora. În cazul în care participanții la piața certificatelor de emisii respectă deja cerințe echivalente referitoare la divulgarea informațiilor privilegiate, mai ales în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1227/2011, obligația de a divulga informații privilegiate privind certificatele de emisii nu ar trebui să ducă la dublarea obligațiilor de comunicare a informațiilor cu același conținut. În cazul participanților la piața certificatelor de emisii al căror nivel agregat al emisiilor sau a căror putere termică nominală este egală sau mai mică decât pragul stabilit, deoarece informațiile legate de operațiunile lor fizice se consideră ca nefiind semnificative în sensul divulgării, se consideră de asemenea că aceștia nu au un efect semnificativ nici asupra prețului certificatelor de emisii, al produselor licitate pe baza acestora sau al instrumentelor financiare derivate conexe. Acești participanți la piața certificatelor de emisii ar trebui totuși să fie vizați de interdicția de utilizare abuzivă a informațiilor privilegiate cu privire la orice alte informații la care au acces și care au caracter de informații privilegiate.

(52) Pentru a proteja interesul public, pentru a păstra stabilitatea sistemului financiar și, de exemplu, pentru a evita transformarea crizelor de lichidități din cadrul instituțiilor financiare în crize de solvabilitate din cauza unor retrageri bruște a fondurilor, se cuvine să se permită, în circumstanțe excepționale, amânarea divulgării informațiilor privilegiate pentru instituțiile de credit sau pentru instituții financiare. În special, această situație se poate aplica informațiilor legate de probleme temporare de lichiditate, atunci când instituțiile trebuie să primească împrumuturi de la banca centrală, inclusiv sprijin de urgență sub formă de lichidități din partea băncii centrale, în cazul în care divulgarea informațiilor ar avea un impact sistemic. Această amânare ar trebui să fie condiționată de obținerea de către emitent a consimțământului autorității competente relevante și de certitudinea că interesul public și economic general în ceea ce privește amânarea divulgării este mai important decât interesul pieței pentru a primi informațiile a căror publicare se amână.

(53) În ceea ce privește instituțiile financiare, în special cele care primesc împrumuturi de la banca centrală, inclusiv sprijin de urgență sub formă de lichidități, evaluarea dacă informațiile au o importanță sistemică și dacă amânarea divulgării lor este în interesul public ar trebui să fie făcută de către autoritatea competentă după consultarea corespunzătoare cu banca națională centrală, cu autoritatea macroprudențială sau cu orice altă autoritate națională relevantă.

(54) Ar trebui să se interzică expres utilizarea sau încercarea de utilizare a informațiilor privilegiate pentru tranzacțiile efectuate în nume propriu sau în numele unui terț. Utilizarea informațiilor privilegiate poate consta, de asemenea, în comercializarea certificatelor de emisii și a instrumentelor derivate din acestea și licitarea în cadrul licitațiilor pentru certificate de emisii sau alte produse licitate pe baza acestora, care sunt organizate în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1031/2010 de către persoane care știu sau ar trebui să știe că informațiile pe care le dețin constituie informații privilegiate. Informațiile referitoare la propriile planuri și strategii de tranzacționare ale participantului la piață nu ar trebui considerate informații privilegiate, deși informațiile referitoare la planurile și strategiile de tranzacționare ale unei părți terțe ar putea constitui informații privilegiate.

(55) Cerința de divulgare a informațiilor privilegiate poate fi costisitoare pentru întreprinderile mici și mijlocii, așa cum sunt definite în Directiva 2014/65/UE a Parlamentului European și a Consiliului (10), ale căror instrumente financiare sunt admise la tranzacționare pe piețele de creștere pentru IMM-uri, date fiind costurile de monitorizare a informațiilor de care dispun și de solicitare de consultanță juridică în legătură cu necesitatea divulgării informațiilor și cu situațiile în care trebuie făcut acest lucru. Cu toate acestea, divulgarea promptă a informațiilor privilegiate este esențială pentru a asigura încrederea investitorilor în emitenții respectivi. Prin urmare, ESMA ar trebui să fie în măsură să publice orientări care să asiste emitenții în respectarea obligațiilor de divulgare a informațiilor privilegiate, fără a diminua protecția investitorilor.

(56) Listele cu persoanele care au acces la informații privilegiate sunt un instrument important pentru organismele de reglementare atunci când investighează abuzul de piață, dar diferențele la nivel național cu privire la datele care trebuie incluse în aceste liste impun sarcini administrative inutile asupra emitenților. Prin urmare, câmpurile de date solicitate în listele persoanelor care au acces la informații privilegiate ar trebui să fie uniforme pentru a reduce costurile. Este important ca persoanele incluse pe listele persoanelor care au acces la informații privilegiate să fie informate cu privire la acest lucru și la implicațiile sale în temeiul prezentului regulament și al Directivei 2014/57/UE a Parlamentului European și a Consiliului (11). Cerința de a întocmi și de a actualiza constant listele persoanelor care au acces la informații privilegiate impune sarcini administrative mai ales pentru emitenții de pe piețele de creștere pentru IMM-uri. Întrucât autoritățile competente sunt în măsură să supravegheze eficient abuzurile de piață fără să dispună constant de listele furnizate de emitenții respectivi, aceștia ar trebui scutiți de această obligație pentru a reduce costurile administrative impuse de prezentul regulament. Totuși, acești emitenți ar trebui să furnizeze autorității competente, la cerere, lista cu persoanele care au acces la informații privilegiate.

(57) Întocmirea de către emitenți sau de către orice persoană care acționează în numele sau în interesul lor a unor liste cu persoanele care lucrează pentru ei în temeiul unui contract de muncă sau de alt tip și care au acces la informații privilegiate cu referire directă sau indirectă la emitent este o măsură utilă pentru protecția integrității pieței. Astfel de liste ar putea fi folosite de emitenți sau de persoanele respective pentru a controla mai bine fluxul informațiilor privilegiate și, prin urmare, pentru a contribui la o mai bună gestionare a obligațiilor de confidențialitate. În plus, astfel de liste pot constitui, de asemenea, un instrument util de identificare de către autoritățile competente a oricărei persoane care are acces la informațiile privilegiate și a datei la care acestea au obținut accesul. Accesul la informațiile privilegiate care se referă, direct sau indirect, la emitent al persoanelor incluse pe respectiva listă nu aduce atingere interdicțiilor prevăzute de prezentul regulament.

(58) O transparență mai mare a tranzacțiilor efectuate de persoane care exercită responsabilități de conducere în cadrul emitenților de instrumente financiare și, după caz, în rândul persoanelor care le sunt asociate constituie o măsură de prevenire a abuzului de piață, în special a utilizării în mod abuziv a informațiilor privilegiate. Publicarea tranzacțiilor respective, cel puțin la nivel individual, poate fi de asemenea o sursă valoroasă de informații pentru investitori. Este necesar să se clarifice faptul că obligația de publicare a tranzacțiilor efectuate de personalul de conducere se referă și la garantarea sau împrumutarea instrumentelor financiare, deoarece garantarea acțiunilor poate avea ca rezultat un impact important și cu potențial de destabilizare asupra societății în cazul unei vânzări bruște și neprevăzute. În lipsa divulgării informațiilor, piața nu ar ști că a existat posibilitatea crescută ca pe viitor să apară, de exemplu, o schimbare semnificativă a acționariatului, o creștere a numărului de acțiuni pe piață sau o pierdere a drepturilor de vot în cadrul respectivei societăți. Din acest motiv, este necesară notificarea conform prezentului regulament atunci când are loc garantarea titlurilor ca parte a unei tranzacții mai ample în cadrul căreia administratorul constituie drept garanție titluri de valoare pentru a obține credit de la o terță persoană. În plus, transparența completă și adecvată a pieței reprezintă o condiție prealabilă pentru încrederea actorilor de pe piață și, în special, pentru încrederea acționarilor societății. Este, de asemenea, necesar să se clarifice faptul că obligația de publicare a tranzacțiilor efectuate de administratori se referă, de asemenea, la alte persoane care exercită drepturi discreționare în numele administratorului. Pentru a asigura un echilibru corespunzător între nivelul transparenței și numărul de rapoarte transmise autorităților competente și publicului larg, prezentul regulament ar trebui să introducă praguri sub care tranzacțiile nu este nevoie să fie făcute publice.

(59) Notificarea tranzacțiilor efectuate în nume propriu de către persoane care exercită responsabilități de conducere sau de către o persoană care are legături strânse cu acestea constituie o informație prețioasă pentru participanții la piață, iar pentru autoritățile competente un mijloc suplimentar de supraveghere a piețelor. Obligația de a notifica tranzacțiile nu aduce atingere interdicțiilor prevăzute de prezentul regulament.

(60) Notificarea tranzacțiilor ar trebui să se facă în conformitate cu normele privind transferul datelor cu caracter personal prevăzute de Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului (12).

(61) Persoanele care exercită responsabilități de conducere ar trebui să aibă interdicție de a realiza tranzacții înainte de anunțarea unui raport financiar intermediar sau a unui raport financiar de sfârșit de an pe care emitentul în cauză are obligația să îl publice în conformitate cu normele locului de tranzacționare în care acțiunile emitentului sunt admise la tranzacționare sau în conformitate cu dreptul intern, cu excepția cazului în care există circumstanțe specifice și restrânse care ar justifica permisiunea emitentului acordată unei persoane care exercită responsabilități de conducere să tranzacționeze. Totuși, orice astfel de permisiune din partea emitentului nu aduce atingere interdicțiilor prevăzute de prezentul regulament.

(62) Un pachet de instrumente, competențe și resurse concrete cu care să fie învestite autoritățile competente din fiecare stat membru garantează eficacitatea măsurilor de supraveghere. În consecință, prezentul regulament prevede în special un set minim de competențe de supraveghere și investigare cu care autoritățile competente ale statelor membre ar trebui învestite în temeiul dreptului intern. Respectivele competențe ar trebui exercitate, în cazul în care dreptul intern o prevede, în baza unei cereri depuse la autoritățile judiciare competente. Atunci când își exercită competențele conform prezentului regulament, autoritățile competente ar trebui să acționeze în mod obiectiv și imparțial și ar trebui să rămână autonome în cadrul procesului decizional.

(63) Întreprinderile de pe piață și toții operatorii economici ar trebui, de asemenea, să contribuie la integritatea pieței. În acest sens, desemnarea unei autorități competente unice care să se ocupe de abuzurile de piață nu exclude relațiile de colaborare sau delegare, sub responsabilitatea autorității competente, între autoritate și întreprinderile de pe piață, în vederea garantării unui control eficient al respectării dispozițiilor prezentului regulament. Atunci când persoanele care elaborează sau difuzează recomandări de investiții sau alte informații prin care recomandă sau sugerează o strategie de investiție în unul sau mai multe instrumente financiare tranzacționează și pe cont propriu respectivele instrumente, autoritățile competente ar trebui, printre altele, să poată solicita sau cere de la respectivele persoane orice informație necesară pentru a stabili dacă recomandările elaborate sau difuzate de persoanele respective respectă prezentul regulament.

(64) Pentru a detecta cazurile de utilizare abuzivă a informațiilor privilegiate și de manipulare a pieței, este necesar ca, în conformitate cu dreptul intern, autoritățile competente să poată avea acces la sediile persoanelor fizice și juridice pentru a confisca documente. Accesul la aceste sedii este necesar atunci când există o suspiciune întemeiată cu privire la existența unor documente și a altor date legate de obiectul anchetei, care ar putea fi concludentă pentru a dovedi un caz de utilizare abuzivă a informațiilor privilegiate sau abuz de piață. În plus, accesul în aceste sedii este necesar în următoarele situații: persoana căreia i s-au solicitat deja informații nu se conformează, în totalitate sau parțial, acestei obligații sau există motive rezonabile pentru a considera că, dacă s-ar formula o astfel de solicitare, persoana în cauză nu s-ar conforma sau că documentele sau informațiile la care se referă solicitarea ar fi retrase, modificate sau distruse. În cazul în care este necesară o autorizație prealabilă din partea autorității judiciare a statului membru respectiv în conformitate cu dreptul intern, accesul în respectivele sedii ar trebui să aibă loc după obținerea autorizației prealabile respective.

(65) Înregistrările existente ale convorbirilor telefonice și ale datelor de transfer de care dispun societățile de investiții, instituțiile de credit sau instituțiile financiare care execută și documentează execuțiile tranzacțiilor, precum și înregistrările telefonice și ale datelor de transfer existente de la operatorii de telecomunicații reprezintă probe cruciale, uneori chiar singurele probe, care ajută la detectarea și dovedirea utilizării abuzive a informațiilor privilegiate și a manipulărilor pieței. Aceste înregistrări pot stabili identitatea unei persoane responsabile de diseminarea informațiilor false sau înșelătoare, pot demonstra că anumite persoane s-au aflat în contact la un anumit moment sau că există o relație între două sau mai multe persoane. Prin urmare, autoritățile competente ar trebui să poată solicita înregistrările existente ale convorbirilor telefonice, ale comunicațiilor electronice și ale datelor de transfer de care dispune o societate de investiții, o instituție de credit sau o instituție financiară în conformitate cu Directiva 2014/65/UE. Accesul la înregistrările cu schimburile de date și convorbirile telefonice este necesar pentru a furniza probe și piste de anchetă privind posibile utilizări abuzive ale informațiilor privilegiate sau manipulări ale pieței și, prin urmare, pentru detectarea și aplicarea de sancțiuni pentru abuzul de piață. Pentru a se asigura condiții echitabile în Uniune în ceea ce privește accesul la înregistrările convorbirilor telefonice și ale datelor de transfer deținute de operatorii de telecomunicații sau la înregistrările existente ale convorbirilor telefonice și ale datelor de transfer deținute de o societate de investiții, o instituție de credit sau o instituție financiară, autoritățile competente ar trebui, în conformitate cu dreptul intern, să poată solicita aceste înregistrări din partea operatorilor de telecomunicații, în măsura în care acest lucru este permis de dreptul intern, precum și înregistrările existente ale convorbirilor telefonice și ale datelor de transfer deținute de societățile de investiții în cazurile în care există motive întemeiate pentru a se bănui că astfel de înregistrări care au legătură cu obiectul inspecției sau al anchetei pot fi concludente pentru a dovedi utilizarea abuzivă a informațiilor privilegiate sau manipularea pieței care încalcă prezentul regulament. Accesul la înregistrările convorbirilor telefonice și ale datelor de transfer deținute de operatorii de telecomunicații nu include și accesul la conținutul comunicațiilor prin voce prin telefon.

(66) Prezentul regulament specifică un set minim de atribuții pe care autoritățile competente ar trebui să le aibă, însă aceste atribuții trebuie exercitate în cadrul unui sistem complet în dreptul intern, care garantează respectarea drepturilor fundamentale, inclusiv dreptul la viață privată. În cadrul exercitării acestor competențe, care poate presupune interferențe serioase cu dreptul la respectarea vieții private și de familie, a domiciliului și a secretului comunicațiilor, statele membre ar trebui să instituie mijloace adecvate și eficace de protecție împotriva oricărui abuz, de exemplu în cazul în care este necesară o obligație de a obține o autorizație prealabilă din partea autorităților judiciare ale statului membru respectiv. Statele membre ar trebui să permită autorităților competente să exercite astfel de atribuții care presupun intruziune în măsura în care acest lucru este necesar pentru investigarea corespunzătoare a cazurilor grave, când nu există mijloace echivalente pentru obținerea eficientă a aceluiași rezultat.

(67) Întrucât abuzul de piață poate avea loc între piețe, dar și peste granițe, ar trebui să li se solicite autorităților competente să coopereze și să facă schimburi de informații cu alte autorități competente și de reglementare și cu ESMA, în special în cazul activităților de anchetare, în toate circumstanțele, mai puțin în cele excepționale. Dacă o autoritate competentă are convingerea că în alt stat membru are sau a avut loc un abuz de piață sau care are un impact asupra instrumentelor financiare tranzacționate în alt stat membru, autoritatea respectivă ar trebui să informeze autoritatea competentă și ESMA cu privire la acest fapt. În cazul abuzului de piață cu efecte transfrontaliere, ESMA ar trebui să poată coordona ancheta, dacă acest fapt este solicitat de una dintre autoritățile competente în cauză.

(68) Este necesar ca autoritățile competente să aibă instrumentele necesare pentru supravegherea eficace a carnetului de ordine între piețe. În temeiul Directivei 2014/65/UE, autoritățile competente pot solicita și pot primi date de la alte autorități competente în ceea ce privește carnetul de ordine pentru a ajuta la monitorizarea și depistarea acțiunilor de manipulare a pieței comise la nivel transfrontalier.

(69) Pentru a se asigura schimbul de informații și cooperarea cu autoritățile din țări terțe în vederea aplicării eficiente a prezentului regulament, autoritățile competente ar trebui să încheie acorduri de cooperare cu autoritățile similare din țările terțe. Orice transfer de date cu caracter personal efectuat în temeiul acestor acorduri ar trebui să respecte Directiva (CE) 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului și Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului (13).

(70) Un cadru prudențial și de conduită profesională solid pentru sectorul financiar ar trebui să se bazeze pe sisteme robuste de supraveghere, de investigare și de sancțiuni. În acest scop, autoritățile de control ar trebui să fie învestite cu suficiente mijloace pentru a acționa și ar trebui să fie în măsură să se bazeze pe sisteme de sancțiune uniforme, severe și disuasive împotriva oricăror comportamente ilegale, și sancțiunile ar trebui aplicate ferm. Cu toate acestea, grupul de Larosière a considerat că niciunul dintre aceste elemente nu este funcțional. Competențele existente de aplicare a sancțiunilor și aplicarea lor în practică cu scopul de a promova convergența sancțiunilor în toate activitățile de control au fost evaluate în cadrul Comunicării Comisiei din 8 decembrie 2010 privind consolidarea regimurilor de sancțiuni din sectorul financiar.

(71) Prin urmare, ar trebui să se prevadă un set de sancțiuni administrative și alte măsuri administrative pentru a se asigura o abordare comună în statele membre și pentru a îmbunătăți efectul disuasiv al acestora. Autoritatea competentă ar trebui să aibă la îndemână posibilitatea interdicției de a exercita funcții de conducere în cadrul societăților de investiții. Sancțiunile aplicate în cazuri specifice ar trebui stabilite ținând seama, după caz, de factori precum confiscarea beneficiilor financiare identificate, gravitatea și durata încălcării, orice circumstanțe agravante sau atenuante, necesitatea ca amenda să aibă un efect descurajant și, după caz, includerea unei reduceri pentru cooperarea cu autoritățile competente. În special, valoarea efectivă a amenzilor administrative care pot fi impuse într-un caz specific poate atinge nivelul maxim prevăzut în prezentul regulament sau un nivel mai ridicat prevăzut în dreptul intern, pentru încălcări foarte grave, iar amenzi semnificativ mai mici decât nivelul maxim pot fi aplicate pentru încălcări minore sau în caz de plată. Prezentul regulament nu limitează capacitatea statelor membre de a prevedea sancțiuni administrative mai ridicate sau alte măsuri administrative.

(72) Deși nu există interdicții impuse statelor membre în ceea ce privește stabilirea de norme privind sancțiunile administrative și penale aplicabile acelorași încălcări, acestora nu ar trebui să li se solicite să stabilească norme privind sancțiunile administrative aplicabile încălcărilor prevăzute în prezentul regulament care intră deja sub incidența dreptului penal național până la 3 iulie 2016. În conformitate cu dreptul intern, statele membre nu au obligația de a impune atât sancțiuni administrative, cât și penale pentru aceeași încălcare, dar pot lua aceste măsuri dacă dreptul intern le-o permite. Cu toate acestea, menținerea mai degrabă a sancțiunilor penale decât a celor administrative pentru încălcări ale prezentului regulament sau ale Directivei 2014/57/UE nu ar trebui să reducă sau să afecteze în alt mod capacitatea autorităților competente de a coopera și de a accesa și de a face schimb de informații în timp util cu autoritățile competente din alte state membre în sensul prezentului regulament, inclusiv după trimiterea cazurilor de încălcare către autoritățile judiciare competente spre urmărire penală.

(73) Pentru a garanta că deciziile luate de autoritățile competente au efect disuasiv asupra publicului larg, acestea ar trebui, în mod normal, publicate. Publicarea deciziilor este, de asemenea, un instrument important pentru autoritățile competente pentru a informa participanții la piață cu privire la tipurile de comportament care sunt considerate că încalcă prezentul regulament și pentru a promova un comportament adecvat în rândul participanților la piață. În cazul în care publicarea cauzează persoanelor implicate prejudicii disproporționate sau periclitează stabilitatea piețelor financiare sau o anchetă în curs de desfășurare, autoritatea competentă ar trebui să publice anonim sancțiunile administrative și alte măsuri administrative în conformitate cu dreptul intern sau să amâne publicarea. Autoritățile competente ar trebui să aibă posibilitatea de a nu publica sancțiunile administrative și alte măsuri administrative în cazul în care publicarea anonimă sau întârziată este considerată insuficientă pentru a garanta că stabilitatea piețelor financiare nu este pusă în pericol. Autoritățile competente nu ar trebui nici să aibă obligația de a publica măsurile care sunt considerate de importanță minoră și în cazul cărora publicarea ar fi disproporționată.

(74) Informatorii pot aduce informații noi în atenția autorităților competente sprijinindu-le astfel în detectarea și aplicarea de sancțiuni în cazurile de utilizare abuzivă a informațiilor privilegiate și de manipulare a pieței. Cu toate acestea, informarea poate fi descurajată de teama represaliilor sau din lipsa stimulentelor. Raportarea încălcărilor prezentului regulament este necesară pentru a asigura că o autoritate competentă poate detecta și aplica sancțiuni pentru abuzul de piață. Măsurile privind informatorii sunt necesare pentru a facilita detectarea abuzului de piață și pentru a asigura protecția și respectarea drepturilor informatorilor și a persoanei învinuite. Prezentul regulament ar trebui așadar să asigure existența unor proceduri corespunzătoare pentru a permite informatorilor să înștiințeze autoritățile competente cu privire la posibilele încălcări ale prezentului regulament și să le ofere protecție împotriva represaliilor. Statele membre ar trebui să poată oferi stimulente financiare pentru persoanele care furnizează informații relevante privind posibile încălcări ale prezentului regulament. Totuși, informatorii ar trebui să fie îndreptățiți la astfel de stimulente financiare numai în cazul în care aduc la lumină informații noi pe care nu erau deja obligați să le facă publice și în cazul în care astfel de informații au drept rezultat o sancțiune pentru încălcarea prezentului regulament. Statele membre ar trebui să se asigure că schemele de informare pe care le aplică includ și mecanisme prin care se oferă o protecție adecvată persoanei acuzate, în special având în vedere dreptul la protecția datelor cu caracter personal și procedurile prin care se asigură dreptul persoanei acuzate la apărare și dreptul acesteia de a fi ascultată înainte de adoptarea unei decizii care o privește, precum și dreptul la o cale de atac eficientă în instanță împotriva unei decizii care o privește.

(75) Deoarece statele membre au adoptat legislația de punere în aplicare a Directivei 2003/6/CE și deoarece actele delegate, standardele tehnice de reglementare și standardele tehnice de punere în aplicare prevăzute în prezentul regulament ar trebui adoptate înainte de aplicarea efectivă a cadrului ce trebuie introdus, este necesar să se amâne aplicarea dispozițiilor de bază ale prezentului regulament pentru o perioadă de timp suficientă.

(76) În vederea facilitării unei tranziții fără probleme până la punerea în aplicare a prezentului regulament, practicile de piață existente înainte de intrarea în vigoare a prezentului regulament și acceptate de autoritățile competente în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 2273/2003 al Comisiei (14) în sensul punerii în aplicare a articolului 1 alineatul (2) litera (a) din Directiva 2003/6/CE pot rămâne în vigoare, cu condiția ca acestea să fie notificate către ESMA într-un anumit termen prevăzut, până când autoritatea competentă a luat o decizie referitoare la continuarea practicilor respective în conformitate cu prezentul regulament.

(77) Prezentul regulament respectă drepturile fundamentale și principiile recunoscute de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (Carta). În consecință, prezentul regulament ar trebui interpretat și aplicat cu respectarea acestor drepturi și principii. În special, atunci când prezentul regulament se referă la normele care reglementează libertatea presei și libertatea de exprimare în alte mijloace de comunicare în masă și la normele sau codurile care reglementează profesia de jurnalist, ar trebui să se țină seama de aceste libertăți garantate în Uniune și în statele membre și așa cum sunt recunoscute în temeiul articolului 11 din cartă și al altor dispoziții relevante.

(78) Pentru a crește transparența și pentru o mai bună informare cu privire la funcționarea sistemelor de sancționare, autoritățile competente ar trebui să furnizeze anual ESMA date anonime și agregate. Aceste date ar trebui să cuprindă numărul de investigații care au fost deschise, numărul celor care se află în curs de desfășurare și numărul celor care au fost închise în perioada în cauză.

(79) Directiva 95/46/CE și Regulamentul (CE) nr. 45/2001 reglementează prelucrarea datelor cu caracter personal efectuată de ESMA în conformitate cu prezentul regulament și sub supravegherea autorităților competente din statele membre, în special autoritățile publice independente desemnate de statele membre. Orice schimb sau transmitere de informații efectuat(ă) de autoritățile competente ar trebui să respecte normele privind transferul datelor cu caracter personal, astfel cum sunt stabilite în Directiva 95/46/CE. Orice schimb sau transmitere de informații efectuat(ă) de ESMA ar trebui să respecte normele privind transferul datelor cu caracter personal, astfel cum sunt stabilite în Regulamentul (CE) nr. 45/2001.

(80) Prezentul regulament, precum și actele delegate, actele de punere în aplicare, standardele tehnice de reglementare, standardele tehnice de punere în aplicare și orientările adoptate în conformitate cu acesta nu aduc atingere aplicării normelor Uniunii în materie de concurență.

(81) În vederea precizării cerințelor stabilite în prezentul regulament, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui delegată Comisiei în ceea ce privește excluderea din domeniul de aplicare al prezentului regulament a anumitor organisme publice și a băncilor centrale din țările terțe și a anumitor organisme publice desemnate din țările terțe care au semnat acorduri pentru a stabili legături cu Uniunea în sensul articolului 25 din Directiva 2003/87/CE; indicatorii de comportament manipulator enumerați în anexa I la prezentul regulament; pragurile de determinare a aplicării obligației de publicare pentru participanții la piața certificatelor de emisii; circumstanțele în care poate fi permisă tranzacționarea într-o perioadă închisă; și tipurile anumitor tranzacții efectuate de persoane care exercită responsabilități de conducere și persoanele care au o legătură strânsă cu acestea, care ar determina o obligație de notificare. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți. Atunci când pregătește și elaborează acte delegate, Comisia ar trebui să asigure o transmitere simultană, în timp util și adecvată a documentelor relevante către Parlamentul European și către Consiliu.

(82) În vederea asigurării unor condiții uniforme de punere în aplicare a prezentului regulament în ceea ce privește procedurile de raportare a încălcărilor prezentului regulament, ar trebui să se confere Comisiei competențe de punere în aplicare pentru a specifica procedurile, inclusiv mecanismele de urmărire a rapoartelor și măsurile de protecție a persoanelor care lucrează în temeiul unui contract de muncă, precum și măsuri privind protecția datelor personale. Aceste competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (15).

(83) Standardele tehnice în domeniul serviciilor financiare ar trebui să asigure condiții uniforme peste tot în Uniune cu privire la aspecte reglementate de prezentul regulament. O măsură adecvată și eficientă ar fi ca ESMA, în calitatea sa de organism care deține un nivel ridicat de cunoștințe de specialitate, să fie însărcinată cu elaborarea unor proiecte de standarde tehnice de reglementare și de standarde tehnice de punere în aplicare care să nu implice opțiuni strategice și care să fie prezentate Comisiei.

(84) Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte, prin acte delegate în temeiul articolului 290 din TFUE și în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 al Parlamentului European și al Consiliului (16), proiectele de standarde tehnice de reglementare elaborate de ESMA pentru a specifica conținutul notificărilor care vor trebui efectuate de operatorii de pe piețele reglementate, MTF-uri și OTF-uri referitoare la instrumentele financiare admise la tranzacționare, tranzacționate sau pentru care a fost depusă o cerere de admitere la tranzacționare la locul de tranzacționare; modul și condițiile de compilare, publicare și păstrare a listei de instrumente de către ESMA; condițiile pe care trebuie să le îndeplinească programele de răscumpărare și măsurile de stabilizare, inclusiv condițiile de tranzacționare, durata și restricțiile de volum, obligațiile de divulgare și raportare, precum și condițiile de preț pentru stabilizare; în ceea ce privește procedurile și mecanismele destinate locurilor de tranzacționare al căror scop este prevenirea și detectarea abuzului de piață, precum și sistemele și formatele care să fie utilizate de persoanele interesate pentru a detecta și notifica ordinele și tranzacțiile suspecte; mecanismele adecvate, procedurile și cerințele privind ținerea evidențelor în cadrul activităților de sondare a pieței; și în ceea ce privește mecanismele tehnice pe categorii de persoane pentru prezentarea obiectivă a informațiilor care recomandă o anumită strategie de investiții și pentru divulgarea anumitor interese sau indicarea unor conflicte de interese. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți.

(85) De asemenea, Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte standarde tehnice de punere în aplicare prin intermediul unor acte de punere în aplicare în temeiul articolului 291 din TFUE și în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010. ESMA ar trebui să fie însărcinată cu elaborarea unor standarde tehnice de punere în aplicare pe care să le prezinte Comisiei în ceea ce privește divulgarea informațiilor privilegiate, formatele listelor cu persoanele care dețin informații privilegiate și formatele și procedurile de cooperare și schimb de informații dintre autoritățile competente și dintre acestea și ESMA.

(86) Deoarece obiectivul prezentului regulament, și anume de a preveni abuzul de piață sub forma utilizării abuzive și a divulgării neautorizate a informațiilor privilegiate și a manipulării pieței, nu pot fi îndeplinite suficient de statele membre, dar, având în vedere dimensiunile și efectele sale, pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum se prevede în acest articol, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru îndeplinirea obiectivului menționat.

(87) Deoarece prevederile Directivei 2003/6/CE nu mai sunt relevante sau suficiente, directiva ar trebui abrogată începând cu 3 iulie 2016. Cerințele și interdicțiile prevăzute de prezentul regulament sunt legate strict de cele ale Directivei 2014/65/UE și ar trebui, prin urmare, să intre în vigoare la data intrării în vigoare a directivei respective.

(88) Pentru punerea în aplicare corectă a prezentului regulament, este necesar ca statele membre să ia toate măsurile necesare pentru a asigura că dreptul intern respectă până la 3 iulie 2016 dispozițiile din prezentul regulament referitoare la autoritățile competente și competențele acestora, sancțiunile administrative și alte măsuri administrative, raportarea încălcărilor și publicarea deciziilor.

(89) Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor și-a dat avizul la 10 februarie 2012 (17),