Recitale
(1) Parteneriatele public-privat sub forma inițiativelor tehnologice comune au fost prevăzute inițial în Decizia nr. 1982/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului (2).
(2) Decizia 2006/971/CE a Consiliului (3) a identificat parteneriatele public-privat specifice care urmau să fie sprijinite, inclusiv parteneriatele public-privat din domeniul specific al nanoelectricii (ENIAC) și din cel al sistemelor informatice integrate (ARTEMIS) în cadrul inițiativelor tehnologice comune.
(3) Comunicarea Comisiei intitulată „Europa 2020: o strategie europeană pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii” („Strategia Europa 2020”), aprobată de Parlamentul European și de Consiliu, subliniază necesitatea realizării unor condiții favorabile investițiilor în cunoaștere și inovare, pentru a se ajunge la o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii în Uniune.
(4) Regulamentul (UE) nr. 1291/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (4) a instituit Programul-cadru pentru cercetare și inovare (2014-2020) – Orizont 2020 (denumit în continuare „Orizont 2020”). Orizont 2020 urmărește să sporească impactul în ceea ce privește cercetarea și inovarea prin combinarea Orizont 2020 și a fondurilor din sectorul privat în cadrul unor parteneriate public-privat, în domenii esențiale în care cercetarea și inovarea pot să contribuie la obiectivele mai ample ale Uniunii privind competitivitatea, la atragerea investițiilor private și la soluționarea provocărilor societale. Parteneriatele respective ar trebui să se bazeze pe un angajament pe termen lung, incluzând o contribuție echilibrată din partea tuturor partenerilor, să fie răspunzătoare de îndeplinirea obiectivelor lor și să fie în concordanță cu obiectivele strategice ale Uniunii în materie de cercetare, dezvoltare și inovare. Guvernanța și funcționarea acestor parteneriate ar trebui să fie deschise, transparente, eficace și eficiente și să ofere ocazia de a participa pentru o gamă largă de părți interesate active în domeniile lor specifice. În conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1291/2013, implicarea Uniunii în respectivele parteneriate poate lua forma unor contribuții financiare pentru întreprinderile comune înființate pe baza articolului 187 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), în temeiul Deciziei nr. 1982/2006/CE.
(5) În conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1291/2013 și cu Decizia 2013/743/UE a Consiliului (5), ar trebui să se acorde un sprijin suplimentar întreprinderilor comune înființate în temeiul Deciziei nr. 1982/2006/CE, în conformitate cu condițiile prevăzute în Decizia 2013/743/UE. Prioritatea „Poziția de lider industrial” vizează două linii specifice de activitate din cadrul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor: „micro- și nanoelectronica” și „o nouă generație de componente și sisteme, ingineria componentelor și a sistemelor integrate avansate și inteligente”. ARTEMIS și ENIAC ar trebui să se îmbine într-o singură inițiativă.
(6) Comunicarea Comisiei din 26 iunie 2012 intitulată „O strategie europeană privind tehnologiile generice esențiale – o punte către creștere economică și locuri de muncă” identifică tehnologiile generice esențiale, inclusiv micro- și nanoelectronica, ca fiind surse indispensabile de inovare. În prezent, există o discontinuitate între generarea de cunoștințe de bază și comercializarea ulterioară a acestora sub formă de bunuri și servicii. Acest aspect trebuie să fie abordat, printre altele, printr-un efort concentrat pe linii-pilot de producție și pe proiecte-pilot de inovare, inclusiv pe cele pe scară largă, pentru validarea tehnologiilor și a produselor în condiții industriale și printr-o mai mare integrare și îmbogățire reciprocă a diferitelor tehnologii generice esențiale.
(7) Potrivit Comunicării Comisiei din 23 mai 2013 intitulată „O strategie europeană pentru componente și sisteme micro- și nanoelectronice”, componentele și sistemele micro- și nanoelectronice stau la baza inovării și a competitivității tuturor marilor sectoare economice. Importanța domeniului și provocările cu care se confruntă părțile interesate din Uniune justifică o acțiune urgentă, astfel încât să nu rămână nicio verigă slabă în lanțurile valorice și de inovare din Europa. Prin urmare, se propune crearea unui mecanism la nivelul Uniunii, care să îmbine și să focalizeze sprijinul acordat de statele membre, de Uniune și de sectorul privat pentru cercetare și inovare în domeniul componentelor și al sistemelor electronice.
(8) Pentru a reda Europei o poziție de lider în ecosistemul nanoelectronicii, părțile interesate din industrie și cercetare au propus instituirea unui program strategic de cercetare și inovare care să beneficieze de o investiție totală de 100 miliarde EUR pentru perioada de până în anul 2020 și care urmărește sporirea veniturilor Europei provenite din nanoelectronică la nivel mondial cu peste 200 miliarde EUR pe an și crearea în Europa a 250 000 de noi locuri de muncă, directe și indirecte.
(9) Termenul „componente și sisteme electronice” ar trebui să includă domeniile micro- și nanoelectronicii, al sistemelor și aplicațiilor integrate cyber-fizice și al sistemelor și aplicațiilor integrate inteligente.
(10) Întreprinderea comună ENIAC înființată prin Regulamentul (CE) nr. 72/2008 al Consiliului (6) a implementat cu succes o agendă de cercetare care a consolidat domenii relevante ale nanoelectronicii, în care Europa și-a îmbunătățit competitivitatea prin mobilizarea investițiilor în teme prioritare și prin angajarea întregului ecosistem.
(11) Întreprinderea comună ARTEMIS înființată prin Regulamentul (CE) nr. 74/2008 al Consiliului (7) a demonstrat cu succes poziționarea sa strategică ce combină orientările elaborate descendent cu definirea ascendentă a aspectelor tehnice care trebuie abordate, atrăgând proiecte cu rezultate relevante în mod direct pentru industrie.
(12) Evaluările intermediare ale întreprinderilor comune ENIAC și ARTEMIS au arătat că acestea reprezintă instrumente utile și adecvate pentru conjugarea forțelor și au un impact semnificativ în domeniile lor. Prin urmare, domeniile de cercetare acoperite de întreprinderile comune ENIAC și ARTEMIS ar trebui sprijinite în continuare, pentru a ameliora în continuare competitivitatea industriei componentelor și sistemelor electronice din Europa și pentru a concentra eforturile pe o serie de activități strategice stabilite de comun acord de părțile interesate din sectorul privat și din cel public, implicate în inițiativele respective.
(13) Continuarea sprijinului pentru programele de cercetare în domeniul nanoelectronicii și în cel al sistemelor informatice integrate ar trebui să se bazeze pe experiența acumulată în urma operațiunilor întreprinderilor comune ENIAC și ARTEMIS, pe rezultatele evaluărilor intermediare ale acestora, pe recomandările părților interesate și pe necesitatea de a realiza coordonarea eficientă și sinergia resurselor.
(14) Părțile interesate participante la platformele tehnologice europene ARTEMIS, ENIAC și EPoSS (Platforma tehnologică europeană pentru integrarea sistemelor inteligente) interacționează din ce în ce mai mult, după cum se precizează în Agenda strategică de cercetare și inovare la nivel înalt a industriei componentelor și sistemelor TIC, publicată de acestea în 2012. Pentru a capta și a utiliza în mod optim sinergiile care decurg din aceste interacțiuni, ar trebui să se înființeze o întreprindere comună unică, având ca obiect de activitate domeniul componentelor și al sistemele electronice și care să includă activitățile anterioare ale întreprinderilor comune ARTEMIS și ENIAC și să utilizeze o structură și norme mai adecvate scopului de a spori eficiența și a asigura simplificarea (denumită în continuare „întreprinderea comună ECSEL”). În acest scop, întreprinderea comună ECSEL ar trebui să adopte norme financiare adecvate necesităților sale, în conformitate cu articolul 209 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (8).
(15) Implementarea Agendei strategice de cercetare și inovare la nivel înalt prezentată de părțile interesate din industrie se bazează pe sprijinul provenit din mai multe surse: programe naționale, regionale și interguvernamentale, programul-cadru al Uniunii și o inițiativă tehnologică comună sub forma unui parteneriat public-privat.
(16) Parteneriatul public-privat pentru componente și sisteme electronice ar trebui să mobilizeze mijloacele financiare și tehnice esențiale pentru gestionarea complexității procesului de inovare din acest domeniu, al cărui ritm crește din ce în ce mai rapid. Prin urmare, ar trebui să fie membri ai întreprinderii comune ECSEL: Uniunea, statele membre și țările asociate la Orizont 2020 (denumite în continuare „țări asociate”) în mod voluntar și asociații în calitate de membri privați care reprezintă întreprinderile constituente, precum și alte organizații active în domeniul componentelor și al sistemelor electronice din Europa. Întreprinderea comună ECSEL ar trebui să permită aderarea unor noi membri.
(17) Întreprinderea comună ECSEL ar trebui să abordeze teme clar definite, care să permită industriei europene în general să proiecteze, să producă și să utilizeze cele mai inovatoare tehnologii în domeniul componentelor și al sistemelor electronice. Este necesar un sprijin financiar structurat și coordonat la nivel european pentru a menține poziția de vârf a echipelor de cercetare și a industriei europene într-un context internațional extrem de competitiv, a asigura exploatarea industrială rapidă și pe scară largă în Europa a poziției de lider în tehnologie, care generează efecte colaterale semnificative pentru societate, a împărți riscurile și a uni forțele prin orientarea strategiilor și a investițiilor către un interes comun european. Comisia ar putea considera, în urma notificării de către statul membru sau de către grupul de state membre implicate, că inițiativele întreprinderii comune ECSEL sunt eligibile ca proiecte importante de interes comun european, dacă toate condițiile relevante sunt îndeplinite.
(18) Asociațiile private AENEAS, ARTEMISIA și EPoSS și-au exprimat în scris acordul pentru desfășurarea activităților de cercetare și de inovare din domeniul întreprinderii comune ECSEL în cadrul unei structuri bine adaptate la natura unui parteneriat public-privat. Este oportun ca asociațiile private să accepte statutul prevăzut în anexa la prezentul regulament printr-o scrisoare de aprobare.
(19) Pentru a-și atinge obiectivele, întreprinderea comună ECSEL ar trebui să ofere sprijin financiar în principal sub formă de granturi acordate participanților în urma unor cereri de propuneri deschise și concurențiale. Acest sprijin financiar ar trebui să fie direcționat către disfuncționalitățile demonstrate ale pieței care împiedică desfășurarea programului respectiv și ar trebui să aibă un efect stimulativ, în sensul schimbării comportamentului beneficiarului.
(20) Întreprinderea comună ECSEL ar trebui să funcționeze într-un mod deschis și transparent, furnizând toate informațiile relevante, în timp util, organismelor sale corespunzătoare și promovându-și activitățile, inclusiv activitățile de informare și diseminare destinate publicului larg. Regulamentul de procedură al organismelor întreprinderii comune ECSEL ar trebui să fie pus la dispoziția publicului.
(21) La evaluarea impactului global al întreprinderii comune ECSEL, ar trebui luate în calcul investițiile din partea tuturor entităților juridice, altele decât Uniunea și statele participante la întreprinderea comună ECSEL (denumite în continuare „statele participante la ECSEL”), care contribuie la obiectivele întreprinderii comune ECSEL. Se preconizează că aceste investiții globale vor însuma cel puțin 2 340 000 000 EUR.
(22) Pentru a menține condiții de concurență echitabile pentru toate întreprinderile active pe piața internă, finanțarea oferită de Programul-cadru al Uniunii ar trebui configurată în conformitate cu normele privind ajutoarele de stat, astfel încât să asigure eficiența cheltuielilor publice și să împiedice denaturările pieței, cum ar fi descurajarea finanțatorilor privați, crearea unor structuri de piață ineficiente sau menținerea întreprinderilor ineficiente.
(23) Participarea la acțiunile indirecte finanțate de întreprinderea comună ECSEL ar trebui să fie în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1290/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (9). Întreprinderea comună ECSEL ar trebui, în plus, să asigure aplicarea coerentă a acestor norme pe baza unor măsuri relevante adoptate de Comisie. Autoritățile relevante pot stabili criterii specifice privind eligibilitatea candidaților individuali la finanțare din partea statelor participante la ECSEL. Un stat participant la ECSEL poate stabili norme specifice privind eligibilitatea costurilor, dacă nu însărcinează întreprinderea comună ECSEL cu implementarea contribuțiilor sale destinate participanților la acțiuni indirecte.
(24) Întreprinderea comună ECSEL ar trebui, de asemenea, să utilizeze mijloace electronice gestionate de Comisie pentru a asigura deschiderea și transparența și pentru a facilita participarea. Prin urmare, cererile de propuneri lansate de întreprinderea comună ECSEL ar trebui publicate, de asemenea, pe portalul unic dedicat participanților, precum și prin alte mijloace electronice de diseminare din cadrul Orizont 2020 gestionate de Comisie. În plus, întreprinderea comună ECSEL ar trebui să pună la dispoziție date relevante privind, printre altele, propuneri, solicitanți, granturi și participanți pentru a fi incluse în sistemele electronice de raportare și diseminare ale Orizont 2020 gestionate de Comisie, într-un format adecvat și cu frecvența corespunzătoare obligațiilor de raportare ale Comisiei.
(25) Întreprinderea comună ECSEL ar trebui să țină seama de definițiile OCDE cu privire la nivelul de pregătire tehnologică pentru clasificarea cercetării tehnologice, a dezvoltării de produse și a activităților demonstrative.
(26) Contribuția financiară a Uniunii ar trebui să fie gestionată în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare și cu normele relevante privind gestiunea indirectă stabilite de Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 și de Regulamentul delegat (UE) nr. 1268/2012 al Comisiei (10).
(27) În scopul simplificării, sarcinile administrative ar trebui să fie reduse pentru toate părțile. Ar trebui să se evite duplicarea auditurilor și elaborarea documentației și rapoartelor disproporționate ca număr. Auditarea beneficiarilor fondurilor Uniunii în temeiul prezentului regulament ar trebui să se realizeze în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1291/2013.
(28) Interesele financiare ale Uniunii și ale celorlalți membri ai întreprinderii comune ECSEL ar trebui să fie protejate pe toată durata ciclului de cheltuieli prin măsuri proporționale care să includă prevenirea, detectarea și investigarea neregulilor, recuperarea fondurilor pierdute, plătite în mod necuvenit sau utilizate incorect și, după caz, sancțiuni administrative și financiare în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012.
(29) Auditorul intern al Comisiei ar trebui să exercite în cadrul întreprinderii comune ECSEL aceleași competențe pe care le exercită în cadrul Comisiei.
(30) Având în vedere natura specifică și statutul actual al întreprinderilor comune și pentru a asigura continuitatea cu cel de Al șaptelea program-cadru, întreprinderile comune ar trebui să continue să facă obiectul unei proceduri separate de descărcare de gestiune. Prin derogare de la articolul 60 alineatul (7) și articolul 209 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012, descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului întreprinderii comune ECSEL ar trebui, prin urmare, acordată de Parlamentul European la recomandarea Consiliului. În consecință, cerințele de raportare menționate la articolul 60 alineatul (5) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 nu ar trebui să se aplice contribuției financiare a Uniunii la întreprinderea comună ECSEL, ci ar trebui să fie aliniate pe cât posibil la cele prevăzute pentru organismele menționate la articolul 208 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012. Auditarea conturilor, precum și a legalității și regularității tranzacțiilor subiacente ar trebui să fie efectuată de Curtea de Conturi.
(31) Orizont 2020 ar trebui să contribuie la eliminarea decalajelor privind cercetarea și inovarea din cadrul Uniunii prin promovarea sinergiilor cu fondurile structurale și de investiții europene (ESIF). Întreprinderea comună ECSEL ar trebui, prin urmare, să dezvolte interacțiuni strânse cu fondurile structurale și de investiții europene, care pot contribui în mod particular la consolidarea capacităților de cercetare și inovare locale, regionale și naționale în domeniul întreprinderii comune ECSEL și pot sprijini eforturile de specializare inteligentă.
(32) Întreprinderile comune ENIAC și ARTEMIS au fost înființate pentru o durată care se încheie la 31 decembrie 2017. Întreprinderea comună ECSEL ar trebui să ofere sprijin continuu programului de cercetare în domeniul nanoelectronicii și în cel al sistemelor informatice integrate, prin punerea în aplicare a acțiunilor în curs inițiate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 72/2008 și, respectiv, al Regulamentului (CE) nr. 74/2008, în conformitate cu respectivele regulamente. Tranziția de la întreprinderile comune ENIAC și ARTEMIS la întreprinderea comună ECSEL ar trebui să se alinieze și să se sincronizeze cu tranziția de la cel de Al șaptelea program-cadru la Orizont 2020, pentru a asigura utilizarea optimă a fondurilor disponibile pentru cercetare. Prin urmare, în interesul securității juridice și al clarității, ar trebui abrogate Regulamentele (CE) nr. 72/2008 și (CE) nr. 74/2008 și să se stabilească dispoziții tranzitorii.
(33) Având în vedere obiectivul general al Orizont 2020 privind mai multă simplificare și armonizare, toate cererile de propuneri în temeiul întreprinderii comune ECSEL ar trebui să ia în considerare durata programului-cadru Orizont 2020.
(34) Deoarece obiectivul prezentului regulament, și anume înființarea întreprinderii comune ECSEL pentru a consolida cercetarea și inovarea în sectorul industrial la nivelul Uniunii, nu poate fi atins în mod suficient de către statele membre, ci mai degrabă pentru a se evita duplicarea eforturilor, menținând masa critică și garantând utilizarea finanțării publice în cel mai bun mod posibil, acesta poate fi atins într-o mai mare măsură la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este definit la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este definit la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivului menționat,