Recitale
(1) Decizia nr. 1982/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 18 decembrie 2006 privind al șaptelea program-cadru al Comunității Europene pentru activități de cercetare, de dezvoltare tehnologică și demonstrative (2007-2013) (3) (denumit în continuare „al șaptelea program-cadru”) prevede o contribuție a Comunității la stabilirea de parteneriate pe termen lung între sectorul public și cel privat sub formă de inițiative tehnologice comune (denumite în continuare „ITC-uri”) care ar putea să fie puse în aplicare de întreprinderi comune în sensul articolului 171 din tratat. Aceste ITC-uri sunt rezultatul activității platformelor tehnologice europene, deja instituite în cadrul celui de-al șaselea program-cadru, și acoperă anumite aspecte ale cercetării în domeniul lor specific. Acestea ar trebui să combine investițiile sectorului privat și fondurile publice europene, inclusiv fondurile din cel de-al șaptelea program-cadru.
(2) Decizia 2006/971/CE a Consiliului din 19 decembrie 2006 privind programul specific „Cooperare” de punere în aplicare a celui de-al șaptelea program-cadru al Comunității Europene pentru activități de cercetare, de dezvoltare tehnologică și demonstrative (2007-2013) (4) subliniază necesitatea unor parteneriate paneuropene ambițioase între sectorul public și cel privat pentru accelerarea dezvoltării de tehnologii fundamentale prin intermediul unor acțiuni ample de cercetare la nivel comunitar, inclusiv, în special, prin ITC-uri.
(3) Strategia de la Lisabona pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă subliniază necesitatea dezvoltării unor condiții favorabile investițiilor în domeniul cunoașterii și inovației din Comunitate, pentru a stimula competitivitatea, creșterea economică și ocuparea forței de muncă.
(4) În concluziile sale din 25 și 26 noiembrie 2004, Consiliul a încurajat Comisia să dezvolte în continuare conceptele de platforme tehnologice și de ITC-uri. Consiliul a subliniat, de asemenea, faptul că astfel de inițiative ar putea contribui la coordonarea tuturor eforturilor comunitare de cercetare, în vederea dezvoltării unor sinergii cu activitățile întreprinse în cadrul programelor existente, precum Eureka, ținând seama de importanta lor contribuție în domeniul cercetării și dezvoltării (denumit în continuare „C&D”).
(5) Societățile europene și alte organizații de cercetare și dezvoltare active în domeniul nanoelectronicii au preluat inițiativa stabilirii platformei tehnologice europene privind nanoelectronica (denumită în continuare „platforma tehnologică ENIAC”) în cadrul celui de-al șaselea program-cadru. Platforma tehnologică ENIAC a dezvoltat o agendă de cercetare strategică bazată pe consultarea extensivă a părților interesate din sectorul public și cel privat. Agenda de cercetare strategică a identificat prioritățile din domeniul nanoelectronicii și a recomandat orientările de urmat de către o ITC în acest sector.
(6) Crearea ITC privind nanoelectronica reprezintă un răspuns la comunicările Comisiei din 6 aprilie 2005 privind „Crearea spațiului de cercetare european (ERA) al cunoașterii pentru creștere economică” și din 20 iulie 2005 privind „Acțiunile comune pentru creșterea economică și ocuparea forței de muncă: Programul comunitar Lisabona”, care propun o abordare nouă și mai ambițioasă a parteneriatelor la scară mare dintre sectorul public și cel privat în domenii de interes major pentru competitivitatea europeană, identificate prin intermediul dialogului cu industria.
(7) ITC privind nanoelectronica răspunde necesității de a susține tehnologiile fundamentale ale informației și comunicării, astfel cum sunt descrise în raportul „Spre o Europă inovatoare” din ianuarie 2006. Acest raport recomandă, de asemenea, modelul inițiativei tehnologice ENIAC pentru combinarea fondurilor naționale și comunitare în cadrul unei structuri juridice clar stabilite și într-un mod armonizat și sincronizat.
(8) ITC privind nanoelectronica ar trebui să creeze un parteneriat durabil între sectorul public și cel privat și să sporească și să stimuleze investițiile private și publice în sectorul nanoelectronicii din Europa, care, în sensul prezentului regulament, include statele membre ale Uniunii Europene (denumite în continuare „statele membre”) și țările asociate la cel de-al șaptelea program-cadru (denumite în continuare „țările asociate”). ITC privind nanoelectronica ar trebui să permită, de asemenea, o coordonare eficientă a programului-cadru, a industriei, a programelor naționale de C&D și a programelor interguvernamentale de cercetare și dezvoltare, precum și o sinergie a resurselor și fondurilor acestora, contribuind astfel la consolidarea economică viitoare, competitivitatea și dezvoltarea durabilă a Europei. În final, obiectivele sale ar trebui să aibă ca scop încurajarea colaborării între toate părțile interesate, precum industria, inclusiv a întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-urile), a autorităților naționale, a centrelor universitare și a centrelor de cercetare, prin concentrarea și orientarea eforturilor de cercetare.
(9) ITC privind nanoelectronica ar trebui să stabilească o agendă de cercetare adoptată de comun acord (denumită în continuare „agenda de cercetare”), respectând îndeaproape recomandările agendei de cercetare strategice elaborate de platforma tehnologică ENIAC. Agenda de cercetare ar trebui să identifice și să revizuiască prioritățile de cercetare, la intervale regulate, în vederea dezvoltării și adoptării unor competențe-cheie pentru nanoelectronică din diferite sectoare de aplicare, în scopul consolidării competitivității europene și al facilitării apariției unor noi piețe și aplicații societale.
(10) ITC privind nanoelectronica ar trebui să urmărească două obiective care reprezintă o parte importantă din agenda de cercetare strategică a platformei tehnologice ENIAC: încurajarea progreselor în integrarea și miniaturizarea dispozitivelor și sporirea funcționalității acestora. ITC privind nanoelectronica ar trebui să conducă la obținerea de noi materiale, echipamente și procese, la crearea de noi arhitecturi, procese de fabricare inovatoare, metode de concepție revoluționare și noi metode de ambalare și „sistematizare”. De asemenea, ITC ar trebui să impulsioneze și să fie impulsionată prin aplicații inovatoare de înaltă tehnologie în domeniul comunicării și al informaticii, al transporturilor, al asistenței medicale și al bunăstării, al gestionării energiei și mediului, al securității și al siguranței, precum și al divertismentului.
(11) Ambiția și sfera obiectivelor declarate ale ITC privind nanoelectronica, amploarea resurselor financiare și tehnice care trebuie mobilizate, precum și necesitatea unei coordonări și a unei sinergii eficiente a resurselor și fondurilor impun luarea unei inițiative la nivel comunitar. Prin urmare, este necesară crearea unei întreprinderi comune (denumită în continuare „întreprinderea comună ENIAC”), în temeiul articolului 171 din tratat, ca persoană juridică responsabilă de punerea în aplicare a ITC privind nanoelectronica. Pentru a asigura gestionarea adecvată a activităților de C&D lansate în cadrul celui de-al șaptelea program-cadru, întreprinderea comună ENIAC ar trebui constituită pe o perioadă care să se încheie la 31 decembrie 2017.
(12) Întreprinderea comună ENIAC ar trebui să fie un organism creat de Comunitate, iar descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului său ar trebui să fie acordată de către Parlamentul European, la recomandarea Consiliului. Cu toate acestea, ar trebui să se țină seama de caracteristicile legate de natura ITC-urilor ca parteneriate public-private și, în special, de contribuția sectorului privat la buget.
(13) Obiectivele întreprinderii comune ENIAC ar trebui să fie urmărite prin punerea în comun a resurselor din sectorul public și din cel privat, în scopul susținerii activităților de C&D sub formă de proiecte. În acest scop, întreprinderea comună ENIAC ar trebui să poată organiza cereri competitive de propuneri pentru proiectele destinate să pună în aplicare anumite părți din agenda de cercetare. Activitățile de C&D ar trebui să respecte principiile etice fundamentale aplicabile în temeiul celui de-al șaptelea program-cadru.
(14) Întreprinderea comună ENIAC va asigura și va promova o abordare sigură, integrată și responsabilă a nanoelectronicii, care să respecte standardele ridicate de siguranță deja aplicate în industria nanoelectronicii, precum și politicile comunitare în domeniul sănătății publice, al siguranței, al protecției mediului și al consumatorilor, și acțiunea europeană „Nanoștiințe și nanotehnologii: un plan de acțiune pentru Europa 2005-2009”.
(15) Membrii fondatori ai întreprinderii comune ENIAC ar trebui să fie Comunitatea, Belgia, Germania, Estonia, Irlanda, Grecia, Spania, Franța, Italia, Țările de Jos, Polonia, Portugalia, Suedia, Regatul Unit și AENEAS, o asociație care reprezintă societățile și alte organizații de C&D din Europa active în domeniul nanoelectronicii. Întreprinderea comună ENIAC ar trebui să fie deschisă aderării unor membri noi.
(16) Normele de organizare și funcționare a întreprinderii comune ENIAC ar trebui prevăzute în statutul acesteia, ca parte a prezentului regulament.
(17) AENEAS a semnat o scrisoare de angajament pentru a contribui la înființarea și punerea în aplicare a întreprinderii comune ENIAC.
(18) Proiectele ar trebui susținute atât prin contribuțiile financiare ale Comunității și ale statelor membre ale ENIAC, cât și prin contribuții în natură ale organizațiilor de C&D participante la proiectele întreprinderii comune ENIAC. Pot fi disponibile și alte posibilități de finanțare, inter alia, de la Banca Europeană de Investiții (BEI), în special prin intermediul Mecanismului de finanțare cu împărțirea riscului, dezvoltat în comun de BEI și de Comisie, în temeiul anexei III la Decizia 2006/971/CE.
(19) Finanțarea publică a activităților de C&D în urma cererilor competitive și deschise de propuneri publicate de întreprinderea comună ENIAC ar trebui să constea din contribuțiile financiare naționale ale statelor membre ale ENIAC și dintr-o contribuție financiară din partea întreprinderii comune ENIAC. Contribuția financiară a întreprinderii comune ENIAC ar trebui stabilită proporțional cu costurile de C&D suportate de participanții la proiecte. Această proporție ar trebui să fie egală pentru toți participanții la proiectele din cadrul unei anumite cereri de propuneri.
(20) Pe parcursul duratei de funcționare a întreprinderii comune ENIAC, organizațiile de C&D care participă la proiecte ar trebui să asigure resurse mai mari sau egale cu finanțarea publică totală acordată pentru activitățile de C&D.
(21) Datorită necesității de a asigura condiții stabile de angajare și un tratament echitabil al personalului, precum și pentru a atrage un personal științific și tehnic specializat de cel mai înalt nivel, Statutul funcționarilor și Regimul aplicabil celorlalți agenți ai Comunităților Europene, stabilite în Regulamentul (CEE, Euratom, CECO) nr. 259/68 al Consiliului (5), ar trebui să se aplice întregului personal recrutat de întreprinderea comună ENIAC.
(22) Ca organism cu personalitate juridică, întreprinderea comună ENIAC ar trebui să fie răspunzătoare pentru acțiunile sale. După caz, Curtea de Justiție ar trebui să aibă competența de a soluționa eventualele litigii ce ar putea decurge din activitățile întreprinderii comune.
(23) Comisia ar trebui să prezinte Consiliului și Parlamentului European, la intervale regulate, rapoarte privind progresul întreprinderii comune ENIAC.
(24) Întreprinderea comună ENIAC ar trebui să adopte, în conformitate cu Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene (6) (denumit în continuare „Regulamentul financiar”) și sub rezerva acordului prealabil al Comisiei, norme financiare specifice, care să țină seama de cerințele specifice de funcționare care pot rezulta, în special, din necesitatea de a combina fondurile comunitare cu cele naționale pentru a sprijini în mod eficient și prompt activitățile de C&D. Pentru a asigura un tratament echitabil al participanților la activitățile de cercetare ale întreprinderii comune ENIAC în raport cu participanții la acțiunile indirecte din cadrul celui de-al șaptelea program-cadru, ar trebui ca taxa pe valoare adăugată să nu reprezinte un cost eligibil pentru finanțare comunitară, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1906/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2006 de stabilire a normelor de participare a întreprinderilor, a centrelor de cercetare și a universităților la acțiuni din cel de-al șaptelea Program-cadru și de difuzare a rezultatelor activităților de cercetare (2007-2013) (7).
(25) Ar trebui luate măsuri adecvate pentru a preveni neregulile și fraudele, precum și orice măsuri necesare pentru recuperarea fondurilor pierdute, plătite în mod necuvenit sau utilizate neadecvat în conformitate cu Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95 al Consiliului din 18 decembrie 1995 privind protecția intereselor financiare ale Comunităților Europene (8), cu Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2185/96 al Consiliului din 11 noiembrie 1996 privind controalele și inspecțiile la fața locului efectuate de Comisie în scopul protejării intereselor financiare ale Comunităților Europene împotriva fraudei și a altor abateri) (9), precum și cu Regulamentul (CE) nr. 1073/1999 din 25 mai 1999 al Parlamentului European și al Consiliului privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) (10).
(26) Politica privind drepturile de proprietate intelectuală ale întreprinderii comune ENIAC ar trebui să promoveze crearea și exploatarea cunoștințelor.
(27) Pentru a facilita înființarea întreprinderii comune ENIAC, Comisia ar trebui să fie responsabilă cu instituirea și funcționarea inițială a întreprinderii comune ENIAC, până în momentul în care aceasta va avea capacitatea operațională de a-și executa propriul buget.
(28) Ca urmare a faptului că obiectivul prezentului regulament, și anume înființarea întreprinderii comune ENIAC, nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre datorită caracterului transnațional al provocărilor majore identificate în domeniul cercetării, care necesită o reunire a cunoștințelor și a resurselor financiare complementare transsectoriale și transfrontaliere și, prin urmare, poate fi realizat mai bine la nivel comunitar, Comunitatea poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din tratat. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este enunțat în respectivul articol, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru îndeplinirea acestui obiectiv,