Începe proba gratuită

Regulament 2026/1818 · CELEX 32026R1818

Regulamentul (UE) 2026/1818 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 iunie 2026 privind bunăstarea câinilor și a pisicilor și trasabilitatea acestora (Text cu relevanță pentru SEE)

Data act
17.06.2026
Intrare in vigoare
30.08.2026
Jurnalul Oficial UE
oj:L_202601818
Status
In vigoare
animal domestic animal pentru reproducere animal viu armonizarea standardelor autorizație de vânzare creșterea animalelor identificare îngrijirea animalelor legislație veterinară protecția animalelor

Recitale

(1) Animalele vii, inclusiv câinii și pisicile, intră sub incidența anexei I la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) și fac parte din politica agricolă comună a Uniunii, iar bunăstarea lor ar trebui să fie protejată. În Uniune există o piață a câinilor și pisicilor și un comerț transfrontalier substanțial cu acestea. Statele membre s-au angajat să protejeze animalele de companie, iar majoritatea lor sunt semnatare ale Convenției europene pentru protecția animalelor de companie, încheiată la 13 noiembrie 1987, care include dispoziții privind creșterea, deținerea și comercializarea animalelor de companie. Este disponibilă o gamă largă de dovezi privind funcționarea sub nivelul optim a pieței câinilor și a pisicilor în Uniune, precum și privind comerțul ilegal cu respectivele animale în Uniune, și privind importul lor în Uniune, care le subminează bunăstarea. Prin urmare, având în vedere că animalele sunt ființe sensibile, capabile să simtă emoții și durere și să interacționeze social, este necesar să se stabilească cerințe minime pentru bunăstarea câinilor și a pisicilor care sunt crescuți și deținuți în unități, precum și cerințe consolidate privind trasabilitatea câinilor și a pisicilor.

(2) Numărul câinilor și pisicilor care sunt deținuți ca animale de companie în Uniune a crescut semnificativ în ultimii ani, reflectând atașamentul puternic al cetățenilor Uniunii față de respectivele animale. Bunăstarea animalelor este o valoare a Uniunii consacrată la articolul 13 din TFUE, potrivit căruia, întrucât animalele sunt ființe sensibile, Uniunea și statele sale membre trebuie să țină seama pe deplin de bunăstarea lor.

(3) Câinii și pisicile sunt comercializați și deținuți în Uniune. Aceștia au propriile nevoi biologice și comportamentale unice. Absența unor dispoziții ale Uniunii în materie de bunăstare în ceea ce privește reproducția, deținerea și introducerea pe piață a câinilor și a pisicilor, precum și diferențele dintre normele naționale, atunci când există, au condus câteodată la nașterea, creșterea, vânzarea sau adoptarea fără costuri a acestor animale în circumstanțe care ar putea avea consecințe grave care dăunează bunăstării lor. Nu există condiții competitive egale pentru crescătorii comerciali de câini și pisici din diferitele state membre. Normele privind condițiile de bunăstare a animalelor diferă considerabil de la un stat membru la altul. Respectivele norme reprezintă unul dintre principalele elemente care determină competitivitatea unor astfel de operatori. În consecință, concurența este denaturată. Crescătorii și deținătorii cu standarde ridicate nu sunt în măsură să obțină un randament echitabil al investițiilor lor în bunăstarea animalelor atunci când desfășoară activități comerciale transfrontaliere, deoarece se confruntă cu operatori care profită de condiții inadecvate de bunăstare a animalelor, exercitând concurență și reducând prețurile și standardele.

(4) În plus, consumatorii nu sunt protejați suficient atunci când dobândesc un câine sau o pisică. Aceștia se confruntă adesea cu consecințele negative ale condițiilor precare de bunăstare din unitățile în care a fost crescut și deținut câinele sau pisica respectivă. Astfel de consecințe negative includ probleme de sănătate, probleme comportamentale sau defecte genetice prezente la câinele sau pisica dobândită.

(5) Prin urmare, ar trebui să fie stabilite cerințe minime privind bunăstarea animalelor pentru unitățile care desfășoară activități de reproducție, deținere și introducere pe piață a câinilor și a pisicilor. Astfel de cerințe minime ar trebui să asigure dezvoltarea rațională a sectorului, oferind condiții echitabile de concurență, și protecția adecvată a consumatorilor, asigurând în același timp un nivel ridicat de bunăstare a animalelor.

(6) Rețeaua pentru animale de companie (PAN) din cadrul Rețelei de asistență și cooperare administrativă (AAC) facilitează cooperarea dintre statele membre, ajutându-le să identifice unitățile ilegale, să desființeze rețelele asociate și să asigure respectarea efectivă a normelor aplicabile. În conformitate cu titlul IV din Regulamentul (UE) 2017/625 al Parlamentului European și al Consiliului (3), cazurile de nerespectare a prezentului regulament trebuie să fie comunicate prin intermediul PAN. Acest lucru contribuie la consolidarea colaborării transfrontaliere și a schimbului de informații, ceea ce este esențial pentru a aborda caracterul transnațional al anumitor activități ilegale și pentru a proteja bunăstarea animalelor și interesele consumatorilor în întreaga Uniune.

(7) În ultimul deceniu, cererea de câini și pisici ca animale de companie a crescut semnificativ. În consecință, s-a înregistrat o dezvoltare substanțială a reproducției câinilor și a pisicilor în Uniune și a comerțului cu acestea pe piața Uniunii, inclusiv în ceea ce privește vânzările și adopțiile, precum și importurile din țări terțe. Lipsa unor cerințe ale Uniunii privind bunăstarea unor astfel de animale și disparitățile dintre cerințele aplicabile în diferite state membre au condus la un volum semnificativ de schimburi comerciale ilegale, precum și la practici comerciale care induc în eroare și practici înșelătoare, câinii și pisicile fiind ținuți în condiții extrem de dăunătoare pentru bunăstarea acestora.

(8) Trasabilitatea este importantă pentru asigurarea bunei funcționări a pieței câinilor și pisicilor din Uniune, cu un nivel ridicat de bunăstare a animalelor, deoarece comerțul ilegal denaturează concurența și permite înflorirea condițiilor negative de bunăstare a animalelor din cauza lipsei de control și a urmăririi maximizării profitului. În plus, sunt necesare cerințe de trasabilitate pentru a permite stabilirea originii câinilor și a pisicilor și pentru a determina cine este responsabil, în special în cazul unor probleme legate de bunăstare identificate la un anumit animal.

(9) Ca urmare a creșterii cererii de câini și pisici din partea consumatorilor, facilitată de achizițiile online, s-au dezvoltat practici comerciale inacceptabile sau ilegale, cauzate parțial de incapacitatea de a urmări animalele înapoi până la unitatea inițială. La rândul lor, respectivele practici comerciale inacceptabile sau ilegale sunt asociate cu suferința câinilor și a pisicilor ca rezultat al unor practici de reproducție necontrolate. Fără mijloace fiabile de identificare a originii animalelor respective nu este posibilă asigurarea respectării de către operatori a acelorași standarde de bunăstare a animalelor și asigurarea unor condiții echitabile de concurență pe piața internă în ceea ce privește introducerea pe piață a câinilor și a pisicilor. Prin urmare, este esențial să se asigure trasabilitatea câinilor și a pisicilor printr-un sistem care să identifice și să înregistreze câinii și pisicile și să completeze informațiile înregistrate atunci când se schimbă dreptul de proprietate sau responsabilitatea pentru un anumit animal.

(10) Există dovezi că comercianții ilegali își desfășoară adesea activitatea comercială pretinzând că sunt proprietari de animale de companie. De exemplu, acțiunea coordonată a UE privind comerțul ilegal cu pisici și câini desfășurată în 2022 și 2023 arată că circulația câinilor și a pisicilor în scopuri comerciale este disimulată frecvent ca circulație necomercială. Investigațiile privind publicitatea online privind câinii și pisicile în vederea vânzării în Uniune au arătat, de asemenea, că comercianții ilegali se prezintă adesea ca proprietari de animale de companie. Rețeaua de alertă și cooperare a Uniunii primește un număr considerabil de notificări privind comerțul ilegal cu câini și pisici, care sunt promovați ca animale de companie de către comercianți care se prezintă ca proprietari de animale de companie sau care au fost introduși în Uniune de către comercianți care se prezintă ca proprietari de animale de companie. Este necesar să se combată un tipar de activități frauduloase care profită de pe urma condițiilor precare de bunăstare, care induce în eroare consumatorii și care prezintă riscuri pentru sănătatea publică și animală. Unele state membre impun deja tuturor proprietarilor, inclusiv proprietarilor de animale de companie, să își identifice și să își înregistreze toți câinii și pisicile deținuți în proprietate de aceștia, indiferent dacă intenționează sau nu să introducă pe piață câini sau pisici. Diferențele dintre sistemele naționale de trasabilitate a câinilor și pisicilor lasă în mod inevitabil loc pentru modelele de comerț ilegal pe care prezentul regulament urmărește să le contracareze. Prin urmare, este necesar să se extindă obligațiile de identificare și înregistrare la toți proprietarii de câini și pisici din Uniune. Astfel de măsuri ar asigura condiții competitive egale pentru toți actorii implicați în introducerea pe piață a câinilor și a pisicilor. Un sistem de trasabilitate armonizat ar preveni, de asemenea, eludarea standardelor de bunăstare a animalelor și ar combate practicile care induc în eroare și practicile înșelătoare de pe piață, consolidând lupta împotriva comerțului ilegal cu câini și pisici.

(11) Importul ilegal de câini și pisici din afara Uniunii a crescut. Normele actuale ale Uniunii privind circulația câinilor și a pisicilor în Uniune și intrarea lor în Uniune, cum ar fi Regulamentul (UE) 2016/429 al Parlamentului European și al Consiliului (4), nu conțin suficiente instrumente pentru a preveni acest comerț ilegal și problemele de bunăstare a animalelor asociate cu el. Aceasta înseamnă că sunt necesare norme suplimentare pentru a combate practicile frauduloase și comerțul ilegal cu câini și pisici.

(12) Dispozițiile privind trasabilitatea din prezentul regulament contribuie, de asemenea, la protecția sănătății publice printr-un nivel mai ridicat de bunăstare a animalelor și de sănătate a animalelor, precum și prin controale mai bune privind posibila transmitere a bolilor animalelor, unele dintre acestea fiind zoonotice, urmând o abordare de tip „O singură sănătate”.

(13) Conceptul de „cinci domenii” (nutriție, mediu fizic, sănătate, interacțiuni comportamentale și stare mintală) a fost dezvoltat prin dovezi științifice pentru a descrie diferitele dimensiuni ale bunăstării animalelor. Acesta se axează pe absența experiențelor negative pentru animal și cuprinde, totodată, experiențe pozitive. Prin urmare, prezentul regulament ar trebui să se bazeze pe conceptul celor „cinci domenii”.

(14) Regulamentul (UE) 2016/429 reglementează bolile transmisibile ale animalelor în vederea evitării răspândirii lor în Uniune. Așadar, Regulamentul (UE) 2016/429 nu vizează direct bunăstarea animalelor. Cu toate acestea, răspândirea bolilor are în mod clar un efect asupra sănătății animalelor, care este unul dintre cele cinci domenii. Deși prezentul regulament nu abordează bolile enumerate în Regulamentul (UE) 2016/429, acesta se referă la bunăstarea animalelor. Acesta abordează starea de sănătate a câinilor și a pisicilor, astfel cum este influențată de bolile netransmisibile, inclusiv leziuni, de exemplu traume, și de mușcăturile asupra animalelor sau a oamenilor cauzate de atacuri, sau de bolile nelistate, cum ar fi cele cauzate de paraziți, de exemplu Giardia și Leishmania, infecțiile bacteriene cu Leptospira și infecțiile pielii precum dermatofiția și scabia (râia sarcoptică). În plus, câinii și pisicile pot purta agenți precum bacterii rezistente care ar putea cauza infecții la oameni. Întrucât cerința privind trasabilitatea are două scopuri, combaterea practicilor frauduloase și a comerțului ilegal, precum și protejarea sănătății publice, este oportun să se extindă cerința privind trasabilitatea la toți proprietarii de câini și pisici, inclusiv la operatori, la persoanele care introduc câini și pisici pe piață și la proprietarii de animale de companie.

(15) Regulamentul (UE) 2016/429 impune identificarea câinilor și a pisicilor prin intermediul unui transponder, dar numai dacă aceștia fac obiectul circulației între statele membre sau intră în Uniune. Identificarea impusă de regulamentul respectiv nu este pe deplin armonizată, deoarece nu include standarde precise privind transponderele. În plus, regulamentul respectiv nu impune statelor membre să țină baze de date cu câini și pisici. Prin urmare, normele din prezentul regulament sunt menite să le completeze pe cele din Regulamentul (UE) 2016/429 și nu le dublează și nici nu se suprapun cu acestea.

(16) Prezentul regulament se concentrează pe două elemente. Acesta reglementează cerințele privind bunăstarea atunci când se cresc sau se dețin câini și pisici care urmează să fie introduși pe piață. Respectivele cerințe privind bunăstarea ar trebui să se adreseze operatorilor de unități de reproducție, de unități de vânzare și de adăposturi, precum și operatorilor care plasează câini sau pisici în case de îngrijire temporară și sunt responsabili pentru ei în casele de îngrijire temporară respective. Persoanele care nu sunt considerate operatori nu ar trebui să facă obiectul respectivelor cerințe. În plus, prezentul regulament stabilește cerințe privind trasabilitatea câinilor și a pisicilor. Toate persoanele care dețin un câine sau o pisică, inclusiv operatorii, proprietarii de animale de companie și alte persoane fizice sau juridice, ar trebui să aibă obligația de a-și identifica câinii și pisicile și de a le înregistra în baze de date naționale interoperabile instituite în acest scop. Operatorii sau alte persoane fizice sau juridice care introduc câini și pisici pe piață ar trebui să aibă obligația de a furniza astfel de informații despre câinii sau pisicile respective la introducerea lor pe piață.

(17) Dezvoltarea și utilizarea instrumentelor digitale în domeniul sănătății și bunăstării animalelor oferă numeroase beneficii, cum ar fi o mai bună eficiență operațională, o colectare a datelor mai accesibilă și mai fiabilă, o trasabilitate consolidată și o mai bună supraveghere reglementară. Prezentul regulament include mai multe soluții digitale concepute pentru a consolida trasabilitatea câinilor și a pisicilor în întreaga Uniune. Obiectivul respectivelor măsuri este de a facilita agregarea și transmiterea datelor relevante către autoritățile competente, asigurând astfel aplicarea consecventă a prezentului regulament. Măsurile vor ajuta, de asemenea, autoritățile să colecteze noi informații și să coordoneze și să combată frauda într-un mod mai eficace. În plus, acestea vor sprijini cumpărătorii interesați să ia decizii în cunoștință de cauză în momentul dobândirii unui câine sau a unei pisici.

(18) Introducerea pe piață a câinilor și pisicilor, în scopul obținerii de profit sau în mod gratuit, are un impact asupra pieței interne. Prin urmare, pentru a preveni frauda, ar trebui să fie asigurată trasabilitatea câinilor și a pisicilor care sunt comercializați pe piața Uniunii, iar deținerea de câini și pisici în unități de reproducție, unități de vânzare, adăposturi și case de îngrijire temporară ar trebui să facă obiectul unor norme detaliate.

(19) Pentru a asigura buna funcționare a pieței câinilor și pisicilor și pentru a contribui la dezvoltarea rațională a sectorului animalelor de companie în ansamblu, prezentul regulament ar trebui să stabilească norme privind creșterea, deținerea și introducerea pe piața Uniunii a câinilor și pisicilor. Respectivele activități sunt asociate cu oferirea regulată de bunuri și servicii pe piață, contra cost sau gratuit. Intenția de a obține profit și statutul juridic sau economic al operatorului nu sunt determinante. Ceea ce contează este contextul profesional sau comercial în care se desfășoară astfel de activități. Situația este diferită în cazul serviciilor militare, de poliției sau vamale care cresc sau dețin câini pentru uzul propriu oficial, deoarece activitățile respective nu sunt efectuate în vederea introducerii lor pe piață. În cazul proprietarilor de animale de companie care, ocazional, la intervale neregulate, donează un câine sau o pisică fără a face publicitate online, nu ar trebui să se considere că introduc animalele respective pe piață. Aceasta ar trebui să însemne, de exemplu, că donarea a până la o serie de pui într-un interval de 24 de luni între membrii familiei sau vecini nu este înțeleasă ca introducere pe piață în sensul prezentului regulament.

(20) Deținerea de câini și pisici în numele proprietarilor, cum ar fi deținerea animalelor de companie în regim de pensiune, este o activitate pe termen scurt și locală și nu are un impact semnificativ asupra pieței. Întrucât astfel de activități nu implică introducerea pe piață, nu este necesar să fie reglementate în prezentul regulament. În mod similar, centrele de ecarisaj nu dețin câini sau pisici în vederea introducerii lor pe piață. Spre deosebire de adăposturi, acestea oferă o adăpostire de urgență atunci când a fost găsit un câine sau o pisică pierdută și păstrează animalul respectiv pentru o perioadă scurtă pentru a-i permite proprietarului să îl recupereze.

(21) Directiva 2010/63/UE a Parlamentului European și a Consiliului (5) reglementează deținerea, creșterea și aprovizionarea cu animale deținute în scopuri științifice, inclusiv câini și pisici. Regulamentul (UE) 2019/6 al Parlamentului European și al Consiliului (6) reglementează studiile clinice pentru produsele medicinale veterinare care implică utilizarea animalelor, inclusiv a câinilor și a pisicilor. Câinii și pisicile care sunt destinați unor scopuri științifice sau utilizați în aceste scopuri, precum și câinii și pisicile care sunt utilizați în studiile clinice necesare pentru autorizarea introducerii pe piață a produselor medicinale veterinare ar trebui, prin urmare, să fie excluși din domeniul de aplicare al prezentului regulament. Pisicile fără stăpân care se deplasează liber în cadrul și în jurul fermelor au adesea un rol util, controlând populațiile de rozătoare din fermă. Fermierii care oferă alimente și refugiu unor astfel de pisici în scopul combaterii dăunătorilor ar trebui, de asemenea, să fie excluși din domeniul de aplicare al prezentului regulament, cu condiția să nu fie operatori și să nu introducă pisicile respective pe piață.

(22) Ca urmare a punerii în aplicare a prezentului regulament, un număr mare de câini și pisici vor face pentru prima dată obiectul unor norme detaliate privind bunăstarea, ceea ce le va permite să beneficieze de condiții de viață mai bune. Cu toate acestea, în unele cazuri, acest lucru ar putea genera costuri semnificative pentru operatori. Riscul potențial de probleme legate de bunăstarea animalelor se amplifică odată cu multiplicarea numărului de câini sau pisici care sunt crescuți sau deținuți într-o unitate. Așadar, este oportun, din motive de proporționalitate, să se țină seama de acest lucru, făcând distincție între unități de dimensiuni diferite. Indiferent de numărul de pui crescuți sau de numărul de câini sau pisici deținute, toate unitățile ar trebui să facă obiectul principiilor generale de bunăstare, precum și al anumitor cerințe specifice de bunăstare. Numai unitățile care dețin sau introduc pe piață un anumit număr de câini sau pisici ar trebui să facă obiectul unor cerințe de bunăstare mai cuprinzătoare și mai detaliate. Abordarea ia în considerare sarcina financiară care rezultă din respectarea cerințelor mai cuprinzătoare și mai detaliate în materie de bunăstare, cum ar fi investițiile structurale costisitoare.

(23) Prezentul regulament ar trebui să stabilească pragurile pentru ca unitățile de reproducție, adăposturile și casele de îngrijire temporară să facă obiectul unor cerințe detaliate privind bunăstarea animalelor. Chiar dacă activitățile de reproducție au loc în gospodării, astfel cum se întâmplă adesea în cazul diferiților crescători comerciali, odată ce respectivele praguri sunt atinse, ar trebui să se aplice toate cerințele privind bunăstarea animalelor în temeiul prezentului regulament. Având în vedere caracterul exclusiv comercial al unităților de vânzare, nu este necesar să se stabilească praguri și, prin urmare, cerințele prezentului regulament ar trebui să se aplice tuturor unităților de vânzare, indiferent de numărul de câini sau pisici deținute.

(24) În prezent, anumite tipuri de unități de vânzare nu dispun de condiții materiale adecvate pentru a asigura bunăstarea câinilor și pisicilor pe care le dețin. Acesta este cazul unor magazine de animale de companie, unde câinii sau pisicile se țin în containere cu laturi transparente și spațiu limitat și, în cazul câinilor, fără acces adecvat la o zonă exterioară. Câinii și pisicile din astfel de unități sunt expuși publicului larg, ceea ce creează un mediu stresant pentru animale și amplifică în același timp riscul de cumpărare impulsivă de către anumiți consumatori potențiali. Prezentul regulament urmărește să îmbunătățească protecția câinilor și a pisicilor care sunt deținuți în unitățile de vânzare, prin ridicarea standardelor de bunăstare aplicabile lor, în special prin interzicerea deținerii câinilor și a pisicilor în containere, prin impunerea accesului la o zonă exterioară pentru câini și prin introducerea unor standarde minime de spațiu și a unor obligații care să permită socializarea câinilor și pisicilor cu animalele din aceeași specie și cu oamenii. Obiectivul este de a se asigura că, odată ce se aplică cerințele, toate unitățile de vânzare dispun de structuri și practici care asigură nivelul ridicat necesar de bunăstare a animalelor.

(25) Deși unele dintre unitățile de reproducție sunt conduse de crescători autorizați cu un standard bun de gestionare a animalelor, un număr semnificativ de câini și pisici care sunt introduși pe piața Uniunii provin de la crescători de animale de pe piața gri și de la crescători care nu respectă standardele și nu asigură un nivel suficient de bunăstare a animalelor pentru câinii și pisicile pe care le cresc. Acest lucru creează o concurență neloială pentru crescătorii care aplică standarde ridicate de bunăstare a animalelor. Prin urmare, este necesar să se stabilească norme detaliate privind bunăstarea animalelor pentru operatorii tuturor unităților de reproducție.

(26) Pe piața Uniunii, diferite tipuri de operatori desfășoară diverse tipuri de activități în ceea ce privește introducerea pe piață a câinilor și a pisicilor. Pe lângă crescătorii comerciali, există anumite unități de vânzare în care, de regulă, câinii și pisicile care sunt născuți și crescuți în alte unități sunt reuniți și deținuți în scopul vânzării sau al colectării. În unele cazuri, protecția acestor câini și pisici este sub nivelul optim și, în prezent, unor astfel de unități nu li se aplică standarde comune de bunăstare a animalelor. Având în vedere că unitățile de vânzare sunt operatori comerciali care introduc câini și pisici pe piață, este necesar să li se aplice cerințele prezentului regulament.

(27) Operatorii de adăposturi sunt întreprinderi private sau publice sau organizații non-profit care colectează și dețin câini și pisici care sunt nedoriți sau fără stăpân sau câini și pisici care au avut anterior un proprietar și care au fost pierduți, confiscați sau abandonați. Uneori, reproducerea necontrolată sau reproducția excesivă duce la proliferarea câinilor și a pisicilor fără stăpân care ajung în adăposturi. În funcție de proveniență, respectivii câini și pisici ar putea fi de rasă pură sau de rase mixte și ar putea include pui de câini sau pisici care s-au reprodus în adăpost. Adăposturile pot deține un număr mare de câini și pisici și le-ar putea vinde sau oferi spre adopție sau pentru a fi relocate, uneori gratuit sau cu plata costurilor rezonabile suportate.

(28) În pofida diferențelor în ceea ce privește activitățile desfășurate de unitățile de reproducție și unitățile de vânzare, pe de o parte, și de adăposturile și casele de îngrijire temporară, pe de altă parte, toate acestea introduc câini și pisici pe piața Uniunii. Există o anumită suprapunere, în special la nivelul cererii. Atunci când caută un câine sau o pisică, consumatorii aleg între cumpărarea unui animal de la un crescător (fie direct, fie prin intermediul unei unități de vânzare) sau adoptarea unui animal dintr-un adăpost sau dintr-o casă de îngrijire temporară. Un factor important în alegerea unui câine sau a unei pisici îl reprezintă orice probleme comportamentale sau de altă natură pe care câinele sau pisica le prezintă din cauză că a fost deținută în condiții precare de bunăstare, care ar putea reduce gradul său de adecvare pentru a fi deținută ca animal de companie, indiferent dacă a fost deținută într-o unitate de reproducție sau unitate de vânzare sau într-un adăpost sau o casă de îngrijire temporară. În plus, având în vedere că actele de comerț sunt realizate și de intermediari și în cea mai mare parte online, s-ar putea ca, înainte de a dobândi un câine sau o pisică, consumatorii să nu știe dacă animalul provine dintr-un adăpost, de la un crescător, de la o unitate de vânzare sau de la o casă de îngrijire temporară. Furnizarea unor astfel de informații i-ar putea ajuta pe consumatori să facă alegeri în cunoștință de cauză și responsabile. Există dovezi că numărul de câini și pisici care sunt introduși pe piața Uniunii de adăposturi este semnificativ, ceea ce este valabil în special pentru pisici. Există, de asemenea, dovezi că, în unele state membre, câinii și pisicile din adăposturi sunt transferați proprietarilor de animale de companie din alte state membre, ceea ce este valabil în special pentru câini. Pentru a asigura realizarea obiectivelor prezentului regulament, și anume de a asigura buna funcționare a pieței câinilor și pisicilor, precum și dezvoltarea rațională a sectorului, asigurând în același timp un nivel ridicat de bunăstare a animalelor, este necesar să se aplice anumite cerințe ale prezentului regulament adăposturilor care dețin un anumit număr minim de câini sau pisici, indiferent dacă introduc aceste animale pe piața Uniunii în schimbul unei plăți, gratuit sau cu rambursarea unor costuri rezonabile. Totuși, din motive de proporționalitate și având în vedere că activitățile adăposturilor și ale caselor de îngrijire temporară diferă de cele ale altor operatori și îndeplinesc o funcție de interes public, anumite cerințe ale prezentului regulament, inclusiv standardele minime de spațiu specifice, nu ar trebui să se aplice adăposturilor și caselor de îngrijire temporară.

(29) Statele membre au observat utilizarea din ce în ce mai frecventă a caselor de îngrijire temporară de către operatorii responsabili pentru câinii sau pisicile nedorite, abandonate, fără stăpân, pierdute sau confiscate. Având în vedere că numărul de câini și pisici deținuți în case de îngrijire temporară ar putea avea un impact asupra pieței câinilor și pisicilor, casele de îngrijire temporară ar trebui să intre sub incidența prezentului regulament. Operatorii care plasează câini sau pisici în case de îngrijire temporară ar trebui să aibă responsabilitatea de a se asigura că respectivele case respectă cerințele prezentului regulament. Acest lucru ar putea fi realizat, printre altele, prin încheierea unei relații contractuale între operator și familia de îngrijire temporară.

(30) Întrucât, prin natura lor, casele de îngrijire temporară sunt gospodării cu o capacitate limitată de a adăposti câini și pisici, operatorii nu ar trebui să plaseze un număr mare de câini și pisici în nicio casă de îngrijire temporară. În consecință, este oportun să se stabilească numărul maxim de câini și pisici care pot fi îngrijiți temporar într-o singură casă. Acesta este, totodată, motivul pentru care casele de îngrijire temporară ar trebui să fie supuse numai principiilor și cerințelor generale de bunăstare și doar unora dintre cerințele specifice de bunăstare.

(31) Întrucât Regulamentul (UE) 2017/625 se aplică controalelor oficiale efectuate pentru verificarea conformității cu normele din domeniul cerințelor privind bunăstarea animalelor, care includ cerințe privind bunăstarea câinilor și a pisicilor, cum ar fi cele prevăzute în prezentul regulament, este oportun să se utilizeze definiția autorităților competente din Regulamentul (UE) 2017/625 în prezentul regulament pentru a asigura coerența cu aplicarea normelor privind controalele oficiale referitoare la bunăstarea animalelor.

(32) Deoarece prezentul regulament este un exemplu de act legislativ al Uniunii în domeniul cerințelor privind bunăstarea animalelor menționate la articolul 1 alineatul (2) litera (f) din Regulamentul (UE) 2017/625, cerințele Regulamentului (UE) 2017/625 se aplică pe lângă cele prevăzute în prezentul regulament. În special, statele membre au obligații în temeiul Regulamentului (UE) 2017/625, inclusiv obligației de a prezenta un raport anual privind controalele oficiale pe care le-au efectuat în anul precedent. Respectiva obligație ar trebui să vizeze controalele oficiale efectuate pentru verificarea conformității cu normele privind bunăstarea animalelor și trasabilitatea în ceea ce privește câinii și pisicile. Modelul de formular tip care trebuie să fie utilizat de statele membre pentru o astfel de raportare, prevăzut în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/723 al Comisiei (7), ar trebui să fie actualizat pentru a ține seama de prezentul regulament.

(33) Abordarea de tip „O singură sănătate” ar putea fi un ghid util pentru operatori atunci când pun în aplicare cerințele de bunăstare prevăzute în prezentul regulament. Regulamentul (UE) 2019/6 conține un set cuprinzător de cerințe menite să asigure utilizarea prudentă a antimicrobienelor la animale. Pentru a aborda riscurile de rezistență la antimicrobiene, asigurând totodată standarde ridicate de sănătate și bunăstare a animalelor, cerințele respective se aplică și câinilor și pisicilor care sunt deținuți în unități de reproducție, unități de vânzare și adăposturi. Este esențial ca medicii veterinari să țină seama de respectivele elemente în timpul vizitelor lor consultative privind bunăstarea.

(34) Există dovezi că pe teritoriul Uniunii au loc activități, uneori cu un element transfrontalier, prin care câinii și pisicile sunt supuși la suferințe fizice și psihice care, în unele cazuri, pot provoca moartea. Luptele cu câini reprezintă un exemplu notabil. Prezentul regulament ar trebui să interzică operatorilor să se implice în orice activitate care implică suferința câinilor și pisicilor aflați în îngrijirea lor.

(35) Pentru a asigura aplicarea corespunzătoare a prezentului regulament, este esențial ca autoritățile competente să fie în măsură să identifice unitățile care fac obiectul controalelor lor oficiale. Prin urmare, este necesar ca operatorii care dețin câini sau pisici în unități să își notifice activitățile autorităților competente și ca autoritățile competente respective să țină un registru actualizat al unor astfel de unități. Pentru a reduce la minimum sarcina administrativă a operatorilor, autoritățile competente ar trebui să utilizeze în acest scop informațiile sau datele din registrul relevant al unităților în temeiul Regulamentului (UE) 2016/429.

(36) Un personal bine instruit și calificat este esențial pentru îmbunătățirea condițiilor de bunăstare a animalelor în unități. Personalul respectiv trebuie să cunoască modelele comportamentale de bază și nevoile speciilor în cauză. Pentru a evita provocarea de suferință fizică și psihică câinilor și pisicilor, îngrijitorii de animale ar trebui să aibă cunoștințele și competențele în domeniul bunăstării animalelor relevante pentru sarcinile lor și pentru câinii sau pisicile pe care le manipulează. Pentru câini și pisici, manipularea eficace a animalelor implică tehnici precum condiționarea operantă și consolidarea pozitivă, care promovează un mediu fără stres. Competențele în domeniul bunăstării animalelor ar trebui să fie dobândite prin educație, formare sau experiență profesională. Întrucât adăposturile sunt adesea dependente de munca voluntarilor și întrucât stagiarii beneficiază adesea de formare practică în respectivele unități, voluntarilor și stagiarilor din adăposturi nu ar trebui să li se solicite să aibă educație formală, formare sau experiență profesională, cu condiția să fie supravegheați de un îngrijitor de animale competent.

(37) În plus, pentru a asigura bunăstarea câinilor și a pisicilor într-o unitate, cel puțin unul dintre îngrijitorii săi ar trebui să beneficieze de formare în ceea ce privește cerințele prezentului regulament și, după caz, cerințele naționale suplimentare și să cunoască recomandările științifice și tehnice actualizate. Operatorul ar trebui să se asigure că îngrijitorul care a urmat formarea transmite cunoștințele dobândite celorlalți îngrijitori din unitate. Comisia ar trebui să adopte acte de punere în aplicare pentru a stabili cerințele minime pentru o astfel de formare. Comisia are posibilitatea de a înființa un centru de referință al Uniunii Europene pentru bunăstarea câinilor și a pisicilor în temeiul articolului 95 din Regulamentul (UE) 2017/625 în scopul furnizării de consiliere tehnică și științifică autorităților competente în contextul controalelor lor oficiale pentru a asigura respectarea prezentului regulament. Un astfel de centru de referință al Uniunii Europene pentru bunăstarea câinilor și a pisicilor ar putea publica, după coordonarea cu Comisia, recomandări și exemple de materiale de formare, în conformitate cu cerințele minime prevăzute în actele de punere în aplicare și ținând seama de cele mai recente cunoștințe științifice și tehnice.

(38) Autoritățile competente responsabile cu asigurarea disponibilității cursurilor de formare și a calității lor suficiente ar putea colabora cu alte autorități relevante, asociații veterinare și instituții de învățământ pentru a dezvolta programe de formare de înaltă calitate, bazate pe știință.

(39) Având în vedere faptul că bunăstarea animalelor include sănătatea animalelor, medicii veterinari sunt cei mai în măsură să ofere consiliere operatorilor în vederea îmbunătățirii situației bunăstării animalelor în unități. Prin urmare, unitățile care dețin un număr de câini și pisici peste un anumit prag ar trebui să facă obiectul unei vizite privind bunăstarea animalelor din partea unui medic veterinar în primul an de aplicare a prezentului regulament sau în primul an de la notificarea unei noi unități.

(40) Din motive de bunăstare, vieții câinilor și pisicilor ar trebui să i se pună capăt întotdeauna într-un mod care să cauzeze câinelui sau pisicii în cauză un nivel minim de durere și stres. Medicii veterinari sunt educați să evalueze starea animalului și să efectueze eutanasierea, dacă este necesar. Operatorii ar trebui să încerce să consulte un medic veterinar, iar medicul veterinar ar trebui, în principiu, să efectueze eutanasierea câinelui sau a pisicii cu acordul prealabil al operatorului. În caz de urgență sau de accident, atunci când asistența veterinară nu este accesibilă, statele membre ar trebui să aibă opțiunea de a permite ca vieții câinelui sau pisicii să i se pună capăt de către o persoană competentă instruită, cu condiția ca metoda utilizată să fie instantanee.

(41) Anumite strategii de ameliorare duc la probleme în materie de bunăstare pentru câini și pisici. Prin selectarea anumitor trăsături genetice din motive estetice sau din alte motive legate de comercializare, pot fi create și transmise generațiilor viitoare și trăsături nedorite din perspectiva bunăstării animalelor. Prin urmare, operatorii ar trebui să ia măsuri pentru a se asigura că strategiile lor de ameliorare nu conduc la astfel de consecințe negative asupra bunăstării câinilor și a pisicilor. În special, strategiile de ameliorare motivate de obiective de comercializare pot duce la dezvoltarea unor „trăsături conformaționale excesive” pentru anumite tipuri de câini și pisici. Întrucât trăsăturile conformaționale excesive pot duce la probleme de sănătate semnificative pentru câinii și pisicile în cauză, crescătorii ar trebui să excludă câinii și pisicile care prezintă astfel de trăsături din programele de ameliorare.

(42) Spectacolele, expozițiile și concursurile de frumusețe au un impact asupra oportunităților de piață și asupra prețurilor câinilor și pisicilor. Mutilările și anumite strategii de ameliorare care au ca rezultat câini sau pisici cu trăsături conformaționale excesive pot fi avantajoase pentru crescătorii care concurează în spectacole, expoziții și concursuri de frumusețe. Organizarea și participarea la astfel de spectacole, expoziții și concursuri pot fi determinate de alți factori decât bunăstarea animalelor, cum ar fi standardele estetice, și pot avea scopul de a face publicitate anumitor rase și caracteristici fizice. Pentru a se asigura că crescătorii acordă prioritate bunăstării câinilor și pisicilor pe care le produc și nu dezvoltă trăsături conformaționale excesive în cazul acestora și nici nu efectuează mutilări pentru a atinge standarde estetice nesănătoase, operatorii unităților de reproducție și ai unităților de vânzare și organizatorii unor astfel de spectacole, expoziții și concursuri nu ar trebui să utilizeze sau să includă în astfel de spectacole, expoziții sau concursuri câini sau pisici cu trăsături conformaționale excesive sau câini și pisici care au fost mutilați.

(43) Potrivit dovezilor științifice, consangvinizarea are un impact negativ semnificativ asupra bunăstării animalelor. Consangvinizarea câinilor și a pisicilor prin împerecherea între părinți și descendenți, între frați, între frați vitregi sau între bunici și nepoți ar trebui să fie interzisă, deoarece acest lucru crește incidența tulburărilor moștenite și compromite buna funcționare a sistemului imunitar, ambele având un impact negativ asupra bunăstării câinilor și pisicilor. Totuși, consangvinizarea ar putea fi necesară pentru conservarea raselor locale cu o rezervă genetică limitată. Așadar, autoritatea competentă ar trebui să aibă posibilitatea de a o autoriza în astfel de cazuri.

(44) Hibridizarea cu specii sălbatice nu ar trebui să fie încurajată, deoarece hibrizii nu sunt la fel de domesticiți ca câinii și pisicile. Având în vedere dificultatea semnificativă de a răspunde nevoilor comportamentale specifice ale unor astfel de hibrizi și disconfortul sau suferința cauzată acestora, reproducția pentru a produce astfel de hibrizi ar trebui să fie interzisă.

(45) Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) a furnizat asistență tehnică și științifică cu privire la mai multe aspecte legate de adăpostire, sănătate și proceduri dureroase relevante pentru câinii și pisicile care sunt deținuți în unități de reproducție. Prezentul regulament ia în considerare recomandările EFSA privind tipul spațiului de adăpostire și exerciții fizice, temperatura și lumina în spațiile de adăpostire, precum și sănătatea și intervențiile chirurgicale dureroase.

(46) Dovezile științifice subliniază importanța hrănirii, a adăpării, a adăpostirii, a îngrijirilor de sănătate, a abordării nevoilor comportamentale și a prevenirii practicilor dureroase pentru bunăstarea câinilor și a pisicilor. Prin urmare, este esențial ca aspectele respective aferente deținerii de câini și pisici să fie reglementate în detaliu.

(47) Există dovezi științifice clare potrivit cărora câinii și pisicile trebuie să dispună de spațiu suficient unde să își manifeste comportamentul natural și să aibă interacțiuni sociale normale. Acest lucru nu este posibil în cazul în care animalele sunt ținute izolate, în special atunci când sunt ținute în containere. Așadar, ținerea câinilor și a pisicilor în containere ar trebui să fie interzisă, cu excepția cazului când acest lucru este necesar pentru transportul animalelor sau pentru izolarea temporară, pe termen scurt, a câinilor și a pisicilor individuale, pe durata participării acestora la spectacole, expoziții și concursuri, pentru căței sau pisoi cu o capacitate redusă de termoreglare și pentru căței sau pisoi care sunt împreună cu mamele lor, cu condiția ca stresul să fie redus la minimum, suferința cauzată de temperaturile extreme să fie evitată, iar animalul să poată sta în picioare, să se poată întoarce și să se poată întinde într-o poziție naturală.

(48) Câinilor și pisicilor ar trebui să li se ofere un loc de odihnă anume, cu posibilitatea de a se retrage, de a se odihni și de a se simți în siguranță. Locul de odihnă ar trebui să fie curat și uscat și ar trebui, de exemplu, să fie acoperit cu materiale moi, cum ar fi un covor, o pătură sau alte materiale adecvate pentru a asigura confort și un bun sprijin pentru corp. Locul de odihnă ar trebui să fie suficient de mare pentru a le permite să stea în picioare, să se întoarcă și să se întindă într-o poziție naturală. Toți câinii sau pisicile care împart același spațiu ar trebui să se poată odihni în același timp.

(49) Împerecherea, în cadrul căreia masculii și femelele interacționează în mod natural, este influențată de mai mulți factori, inclusiv de ciclurile hormonale, de comportament și de moment. Prin urmare, limitarea fizică a mișcării câinilor sau pisicilor în timpul împerecherii este contrară comportamentului lor natural și are, astfel, un impact negativ asupra bunăstării lor. Operatorii nu ar trebui să imobilizeze fizic câinii sau pisicile în timpul împerecherii. În schimb, operatorii ar trebui să încerce să găsească alte mijloace pentru a influența o împerechere reușită, cum ar fi optimizarea calendarului pentru împerechere.

(50) Operatorul, acționând pe baza recomandărilor medicului veterinar și ținând seama de situația specială a unui câine sau a unei pisici, poate alege ca reproducerea să fie controlată prin mijloace chirurgicale sau nechirurgicale. Pentru a evita durerea, orice sterilizare chirurgicală ar trebui să fie efectuată de un medic veterinar sau, în cazul masculilor de pisică, dacă statul membru permite acest lucru, de un asistent veterinar autorizat, utilizând anestezia și analgezia prelungită.

(51) Ar trebui să fie interzisă priponirea pentru perioade lungi, deoarece poate ridica probleme semnificative în ceea ce privește bunăstarea animalelor. Aceasta poate fi asociată cu o prevalență crescută a tulburărilor locomotorii și cu incapacitatea de a se întinde sau de a se odihni confortabil și de a se comporta normal.

(52) Este extrem de importantă asigurarea unui spațiu suficient pentru câini și pisici pentru a-și manifesta comportamentele înnăscute. Din același motiv, containerele ar trebui să fie utilizate numai în circumstanțe excepționale, cum ar fi necesitatea de a plasa un câine sau o pisică agresivă în izolare pe termen scurt sau transportul câinilor și al pisicilor la un medic veterinar. Pentru a facilita ritmurile circadiene naturale ale câinilor și pisicilor, adăpostirea lor ar trebui, de asemenea, să ofere acces la lumina naturală, deși aceasta poate fi completată, dacă este necesar, de iluminatul artificial. Pentru a le sprijini mai bine dezvoltarea, cățeii de la vârsta de cinci săptămâni pot fi introduși într-o zonă exterioară sigură pentru anumite perioade, ținând seama de nevoile lor individuale și de condițiile meteorologice. Pentru a răspunde nevoii lor de activitate fizică, de socializare și de manifestare a altor comportamente înnăscute, câinilor cu vârsta de peste opt săptămâni ar trebui să li se asigure accesul în aer liber. Astfel de câini ar trebui, pentru o perioadă combinată minimă de o oră, să aibă acces zilnic în condiții de siguranță în aer liber sau să fie plimbați.

(53) Pentru a preveni compromiterea bunăstării lor și, în special, pentru a preveni complicațiile în timpul gestației, câinii de sex feminin și pisicile de sex feminin nu ar trebui să se împerecheze înainte de a ajunge la maturitate. Pentru a le permite să se recupereze fizic în urma gestației și a lactației, femelelor de câine și de pisică ar trebui să li se permită să se reproducă din nou numai după o perioadă suficientă. Totuși, pentru a preveni anumite afecțiuni patologice legate de reproducere la femelele de câine și de pisică, cum ar fi piometrul, ar trebui să fie permise până la trei gestații într-o perioadă de doi ani, urmate de o perioadă adecvată de recuperare, care ar trebui să fie de cel puțin un an pentru femelele de câine și de pisică care au născut trei serii de pui, inclusiv căței sau pisoi născuți morți, într-o perioadă de doi ani. Reproducerea ar trebui să înceteze la femelele de câine și de pisică ajunse la o vârstă înaintată, precum și la femelele de câine și de pisică cărora li s-au făcut două operații cezariene, deoarece nu se poate exclude că o gestație suplimentară va avea un efect negativ asupra bunăstării lor.

(54) Modificarea practicilor privind ciclul de reproducere impusă de prezentul regulament ar putea, în unele cazuri, să aibă un impact negativ asupra veniturilor crescătorilor de câini și de pisici din cauza scăderii numărului de pui produși pe an. Prin urmare, este necesar să se acorde crescătorilor timp suplimentar pentru a-și adapta modelele de afaceri.

(55) Este esențial ca câinii și pisicile să nu reprezinte nicio amenințare la adresa siguranței umane. Pentru a reduce riscul de agresiune față de oameni, câinii și pisicile care s-au născut sau sunt deținuți în unități ar trebui să beneficieze de socializare corespunzătoare cu membri ai aceleiași specii, cu oameni și, dacă este posibil, cu alte animale. Acestea ar trebui să fie deținute într-un mediu stimulant și neamenințător, echipat cu elemente de îmbogățire, de exemplu cu jucării, care să le ofere posibilitatea de a se juca și de a-și manifesta alte comportamente înnăscute. Separarea câinilor și a pisicilor de mamele lor nu ar trebui să aibă loc la o vârstă prea fragedă, deoarece acest lucru poate cauza animalelor respective un stres sever legat de separare și probleme comportamentale asociate. Așadar, ar trebui să fie interzisă, cu excepția cazului când există motive medicale pentru separare.

(56) Procedurile care au scopul de a modifica aspectul sau de a preveni anumite comportamente ale câinilor și ale pisicilor, cum ar fi cuparea urechilor, codotomia, îndepărtarea ghearelor și rezecția corzilor sau a pliurilor vocale, au un impact negativ grav asupra bunăstării lor. Respectivele proceduri provoacă durere și împiedică câinii și pisicile să își manifeste comportamente înnăscute. De aceea, astfel de proceduri ar trebui să fie permise numai dacă sunt efectuate de un medic veterinar și numai atunci când sunt necesare din motive medicale. Intervenții profilactice ar trebui să nu fie permise decât atunci când medicul veterinar identifică o indicație medicală care justifică o astfel de intervenție.

(57) Câinii utilizați în cadrul serviciilor militare, de poliție și vamale joacă un rol central în securitatea națională. Pentru a răspunde nevoilor specifice ale serviciilor militare, de poliție și vamale și ale operatorilor care cresc și dresează câini pentru respectivelor autorități, statelor membre ar trebui să li se permită să acorde derogări în ceea ce privește practicile dureroase de manipulare și priponirea, deoarece astfel de practici și priponirea ar putea fi necesare în timpul dresării unor astfel de câini. În pofida acestor derogări, este important ca personalul care dresează câini pentru serviciile militare, de poliție și vamale în unități să beneficieze de formare regulată privind competențele adecvate, astfel încât să aplice metode adecvate de manipulare și de dresare și să reducă la minimum durerea câinilor aflați în îngrijirea lor.

(58) Câinii de pază a șeptelului sunt crescuți pentru a supraveghea animalele și a le proteja de prădători în medii agricole sau pastorale. Astfel de câini petrec adesea perioade îndelungate în aer liber, în absența oamenilor. Din cauza modului în care sunt utilizate și a efectului său determinant asupra condițiilor lor de viață, hrănirea și inspectarea periodică a unor astfel de animale este uneori dificilă. Adesea, este dificil să se respecte cerințele prezentului regulament care urmăresc să asigure satisfacerea nevoilor de adăpostire și socializare ale unor astfel de animale. În plus, câinii care sunt utilizați pentru a dirija mișcarea unei turme sunt câini ciobănești și însoțesc persoana responsabilă. Pentru astfel de câini sunt necesare derogări de la anumite cerințe ale prezentului regulament privind adăpostirea și socializarea în perioada în care are loc transhumanța sezonieră a turmelor.

(59) Condițiile din unitățile de reproducție sunt deosebit de importante pentru a se asigura că câinii și pisicile sunt crescuți, ținuți și tratați în mod corespunzător înainte de a fi introduși pe piață, în special din cauza consecințelor pe care le pot avea condițiile precare de bunăstare a animalelor asupra câinilor și a pisicilor la o vârstă fragedă. Prin urmare, este important ca unitățile de reproducție pentru câini și pisici care au o capacitate de producție semnificativă să fie autorizate de autoritățile competente și să facă obiectul unei inspecții prealabile la fața locului înainte de a fi autorizate. O astfel de inspecție prealabilă de către medicii veterinari oficiali sau, dacă sarcina oficială de control a fost delegată, de către alți profesioniști și autorizarea ulterioară a respectivelor unități reprezintă o modalitate eficace de a se asigura că unitățile respectă cerințele prezentului regulament. Totuși, având în vedere că astfel de inspecții ar trebui să se concentreze asupra unităților care prezintă un risc mai ridicat din punctul de vedere al respectării normelor privind bunăstarea animalelor și având în vedere disponibilitatea limitată a medicilor veterinari oficiali în statele membre, nu ar fi proporțional să se solicite inspecția prealabilă la fața locului și autorizarea tuturor unităților. De asemenea, este important ca o listă a respectivelor unități autorizate să fie pusă la dispoziția publicului pentru a permite potențialilor dobânditori să verifice statutul unităților de reproducție, sprijinind astfel controlul public al acestor unități și sensibilizând cetățenii. Întrucât unitățile de reproducție au nevoie de timp pentru a pune în aplicare cerințele privind spațiile de adăpostire, iar autoritățile competente au nevoie de timp pentru a efectua inspecții la fața locului ale unităților de reproducție existente, obligația unităților de reproducție de a obține o autorizare ar trebui să înceapă să se aplice de la aceeași dată ca și cerințele privind spațiile de adăpostire.

(60) Unii operatori care introduc câini sau pisici pe piață încurajează potențialii clienți să cumpere cu orice preț, utilizând argumente emoționale, fără a menționa potențialului proprietar consecințele deținerii unui câine sau a unei pisici. Alți operatori insistă asupra responsabilităților care decurg din deținerea animalelor de companie și acest lucru are, desigur, efectul potențial de a limita capacitatea lor de a introduce câini sau pisici pe piața Uniunii. Diferența dintre aceste două atitudini tinde să ofere un avantaj operatorilor mai puțin responsabili, ceea ce duce la denaturări ale concurenței, în pofida importanței pentru bunăstarea animalelor și ordinea publică a informării clienților despre responsabilitățile lor atunci când dobândesc un câine sau o pisică. De aceea, este justificat să se solicite ca toți operatorii care introduc câini sau pisici pe piața Uniunii să informeze viitorii proprietari despre responsabilitățile lor. În plus, dacă introducerea pe piață a unui câine sau a unei pisici de către un operator este facilitată de un anunț publicitar online, acesta ar trebui să fie însoțit de un avertisment adecvat care să transmită mesajul privind proprietatea responsabilă într-un mod eficace. Este important să se promoveze proprietatea responsabilă asupra animalelor de companie pentru buna funcționare a pieței și protecția consumatorilor și să se evite abandonarea câinilor și a pisicilor deoarece proprietarii de animale de companie nu cunoșteau înainte de dobândirea animalului responsabilitățile pe care le implică proprietatea asupra animalelor de companie. Prin urmare, obligația de a afișa un avertisment privind proprietatea responsabilă în anunțurile publicitare online referitoare la vânzare, donare sau orice altă formă de transfer de proprietate ar trebui să se aplice și persoanelor fizice sau juridice, altele decât operatorii. Obligația de a afișa avertismentul privind proprietatea responsabilă se aplică persoanelor care introduc câini și pisici pe piață în sensul prezentului regulament. Aceasta nu este menită să afecteze libertatea presei și libertatea de exprimare și nici normele naționale existente privind responsabilitatea editorială care nu sunt armonizate la nivelul Uniunii.

(61) Traficul ilegal și practicile frauduloase legate de introducerea pe piața Uniunii a câinilor și pisicilor sunt facilitate de incapacitatea de a urmări aceste animale. Această lipsă de trasabilitate este rezultatul unor cerințe de identificare incomplete și al lipsei unor cerințe de înregistrare pentru astfel de animale. În plus, practicile frauduloase sunt facilitate atunci când sistemele de identificare și înregistrare a câinilor și pisicilor nu sunt armonizate sau nu pot fi operate cu ușurință deoarece infrastructura tehnică nu este interoperabilă. Atât planul de control coordonat al UE privind vânzările online de câini și pisici din 2018, cât și acțiunea UE de asigurare a respectării legislației privind comerțul ilegal cu pisici și câini desfășurată în perioada 2022-2023 au evidențiat practici frauduloase larg răspândite în ceea ce privește introducerea pe piață a câinilor și pisicilor în Uniune, precum și probleme asociate de bunăstare a animalelor. De aceea, este esențial să se armonizeze standardele privind mijloacele de identificare și înregistrare a câinilor și pisicilor. Stabilirea unei obligații ample de identificare și înregistrare a câinilor și pisicilor evită lacunele din sistemul de trasabilitate care, în caz contrar, ar risca să fie exploatate de autorii fraudelor. Persoanele fizice sau juridice care introduc câini sau pisici pe piața Uniunii ar trebui să furnizeze dovezi ale identificării și înregistrării într-una dintre bazele de date instituite de statele membre în acest scop. Fiecare modificare ulterioară a dreptului de proprietate sau a responsabilității pentru un anume câine sau pisică ar trebui să fie înregistrată într-una dintre bazele de date. Având în vedere rolul central al câinilor utilizați în cadrul serviciilor militare, de poliție și vamale pentru securitatea națională, statelor membre ar trebui să li se permită să acorde derogări privind înregistrarea acestor câini pentru a preveni identificarea serviciilor respective.

(62) Persoanele fizice sau juridice care introduc câini sau pisici pe piața Uniunii ar trebui să ofere dovezi privind identificarea, indicând un document care face trimitere la codul transponderului implantat câinelui sau pisicii, precum și dovezi ale înregistrării animalului respectiv într-o bază de date oficială. Astfel, informațiile esențiale despre animal vor fi transmise noului proprietar și se va asigura trasabilitatea acestuia.

(63) Întrucât majoritatea câinilor și pisicilor sunt oferiți în prezent spre vânzare sau donare prin intermediul anunțurilor publicitare online, Comisia ar trebui să asigure dezvoltarea unui sistem accesibil publicului și gratuit care să permită dobânditorilor să verifice autenticitatea identificării, înregistrării și dreptului de proprietate asupra câinelui sau pisicii care face obiectul publicității. În acest scop, persoana fizică sau juridică care face publicitate online pentru câine sau pisică ar trebui să aibă obligația de a utiliza sistemul de verificare și de a afișa tokenul generat de sistemul respectiv în materialul publicitar. Această măsură vizează o mai bună combatere a fraudei prin îmbunătățirea trasabilității câinilor și a pisicilor introduse pe piața Uniunii până la originea lor, permițând controale mai bune din partea autorităților competente și, în cele din urmă, îmbunătățind bunăstarea respectivelor animale. Furnizorii de platforme online ar trebui să dea dovadă de diligență atunci când acționează ca intermediari în introducerea câinilor și a pisicilor pe piața Uniunii. Prin urmare, fără a aduce atingere Regulamentului (UE) 2022/2065 al Parlamentului European și al Consiliului (8), platformele online care permit publicitatea privind câinii și pisicile pentru introducerea acestora pe piață ar trebui să aibă obligația de a-și proiecta și organiza interfața online într-un mod care să permită persoanelor fizice sau juridice care fac publicitate câinilor și pisicilor să afișeze tokenul relevant și să informeze dobânditorii cu privire la sistemul de verificare. Acest lucru nu ar trebui să echivaleze nici cu o obligație a platformelor online de a monitoriza în general anunțurile publicitare oferite prin intermediul platformei lor, nici cu o obligație generală de stabilire a faptelor care să vizeze evaluarea exactității identificării și înregistrării înainte de publicarea ofertei.

(64) Întrucât nivelul de sensibilizare a îngrijitorilor de animale cu privire la bunăstarea animalelor are un impact direct asupra bunăstării câinilor și pisicilor aflați în îngrijirea lor, statele membre ar trebui să se asigure că este disponibilă o formare suficientă, în ceea ce privește atât cantitatea, cât și calitatea, pentru a permite îngrijitorilor de animale să îndeplinească cerințele de formare prevăzute în prezentul regulament.

(65) Pentru a asigura trasabilitatea câinilor și pisicilor, aceștia ar trebui să fie identificați individual cu un identificator unic sub forma unui transponder, și, în plus, identificarea lor ar trebui să fie înregistrată într-o bază de date. Prin urmare, statele membre ar trebui să fie responsabile de crearea și menținerea de baze de date cu câinii și pisicile de pe teritoriile lor pentru a asigura trasabilitatea respectivelor animale. De asemenea, este necesar să se asigure interoperabilitatea respectivelor baze de date. Acest lucru va facilita găsirea de informații privind câinii și pisicile în întreaga Uniune și va permite autorităților competente să efectueze controale oficiale pentru a asigura respectarea normelor privind bunăstarea animalelor. Pentru a facilita interoperabilitatea respectivelor bazele de date naționale, Comisia ar trebui să creeze o bază de date cu indici.

(66) Pentru a evalua progresele înregistrate în ceea ce privește condițiile de bunăstare a animalelor în care sunt ținuți câinii și pisicile în unități și trasabilitatea acestora, este necesar ca statele membre să colecteze, să raporteze și să analizeze indicatori-cheie de politică. Respectivii indicatori-cheie de politică ar trebui să fie armonizați în temeiul prezentului regulament pentru a asigura comparabilitatea acestora la nivelul Uniunii, și să permită o monitorizare la nivelul Uniunii a progreselor înregistrate în atingerea obiectivelor de politică ale prezentului regulament.

(67) Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului (9) stabilește norme privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii și privind libera circulație a acestor date. Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului (10) se aplică prelucrării datelor cu caracter personal efectuate de statele membre în cursul procedurilor relevante. Rolurile Comisiei și ale statelor membre în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal în cazurile care intră sub incidența prezentului regulament ar trebui să fie definite clar pentru a asigura un nivel ridicat de protecție a datelor.

(68) În sensul prezentului regulament, numele persoanelor fizice și datele de contact aferente ar trebui să apară în documentele prelucrate de Comisie și de statele membre în cursul punerii în aplicare a prezentului regulament, și anume notificarea și autorizarea unităților, înregistrarea câinilor și a pisicilor, verificarea înregistrării câinilor și a pisicilor și importurile de câini și de pisici. Prelucrarea datelor cu caracter personal este justificată de interesul public de a asigura respectarea cerințelor privind bunăstarea câinilor și a pisicilor, inclusiv efectuarea controalelor oficiale, de a asigura trasabilitatea, precum și de a preveni eludarea respectivelor cerințe privind bunăstarea și de a combate comerțul ilegal cu câini și pisici atât între statele membre, cât și în cazul importurilor din țări terțe.

(69) Perioada de păstrare a datelor cu caracter personal în registrul unităților și în lista unităților de reproducție autorizate ar trebui să fie de 10 ani de la data încetării activității unității, deoarece autoritățile competente trebuie să aibă acces la istoricul activităților unui operator în ceea ce privește reproducția, deținerea și introducerea pe piața Uniunii a câinilor și a pisicilor și să știe dacă în trecut nu s-au respectat normele privind bunăstarea animalelor atunci când primesc o nouă notificare de activitate sau cerere de autorizare.

(70) Perioada de păstrare a datelor cu caracter personal ale proprietarilor actuali și anteriori de câini sau pisici în bazele de date naționale și în baza de date cu indici ar trebui să fie de cinci ani de la înregistrarea decesului câinelui sau pisicii în bazele de date respective sau de 25 de ani de la data primei înregistrări a câinelui sau pisicii în bazele de date respective. Respectiva perioadă de păstrare este concepută pentru a acoperi speranța de viață a câinilor și a pisicilor, pentru a asigura existența unui sistem solid de trasabilitate pentru toți câinii și pisicile comercializați în Uniune și pentru a furniza date, inclusiv după decesul unui anumit câine sau al unei anumite pisici, pentru controalele oficiale ale normelor privind bunăstarea cum ar fi rate anormal de ridicate ale mortalității, care necesită analiza datelor.

(71) Perioada de păstrare a datelor privind proprietarii și persoanele autorizate care intră în Uniune cu câini sau pisici aflate în circulație necomercială, notificate în prealabil într-o bază de date a Uniunii privind animalele de companie care călătoresc, ar trebui să fie de cinci ani de la notificarea prealabilă de către proprietar, pentru a permite autorităților competente să efectueze analiza datelor, să identifice circulația suspectă și să instituie controale oficiale bazate pe riscuri în scopul de a viza potențialii autori ai fraudelor.

(72) Perioada de păstrare a datelor în sistemul de verificare al Uniunii referitoare la persoanele fizice sau juridice care fac publicitate unui câine sau unei pisici în scopul introducerii sale pe piață și al utilizării sistemului de verificare pentru a genera tokenul necesar ar trebui să fie de 18 luni de la generarea tokenului, pentru a permite sistemului să confirme autenticitatea identificării, a înregistrării și a dreptului de proprietate asupra câinelui sau pisicii promovate unui dobânditor care utilizează sistemul respectiv în timpul maxim preconizat de publicare a anunțului publicitar online.

(73) Este posibil ca câinii și pisicile importați în Uniune să fi fost crescuți sau ținuți în țări terțe în condiții care dăunează bunăstării lor. Acest lucru provoacă preocupări de ordin moral și totodată prezintă riscuri pentru siguranță, sănătatea animală și sănătatea publică în Uniune. Cetățenii Uniunii consideră că un nivel ridicat de bunăstare a câinilor și pisicilor este o chestiune de responsabilitate morală, după cum o ilustrează rezultatele Eurobarometrului din 2023 privind bunăstarea animalelor, precum și corespondența voluminoasă și numeroasele petiții primite de Parlamentul European cu privire la această chestiune, multiplele întrebări parlamentare adresate și Rezoluția Parlamentului European din 12 februarie 2020 referitoare la protejarea pieței interne a UE și a drepturilor consumatorilor împotriva efectelor negative ale comerțului ilegal cu animale de companie, precum și interzicerea de către Uniune a introducerii pe piață și a importului de blănuri de câine și de pisică și de produse care conțin astfel de blănuri. În plus, problemele legate de viața sau sănătatea animalelor reprezintă o parte din problemele legate de bunăstarea animalelor. De exemplu, epuizarea, cașexia și predispoziția la boli infecțioase pot rezulta din utilizarea excesiv de intensivă a câinilor de sex feminin sau a pisicilor de sex feminin pentru reproducere, care nu respectă nevoile de bunăstare ale acestor animale. În cele din urmă, condițiile precare de bunăstare pot conduce la riscuri pentru sănătatea publică, inclusiv la sporirea incidenței de agenți zoonotici, cum ar fi dermatofiția sau paraziții interni, precum și la un risc sporit indirect de dezvoltare a rezistenței la antimicrobiene din cauza necesității utilizării unor volume mari de antimicrobiene în unitatea de origine. Câinii și pisicile crescuți în condiții precare de bunăstare pot prezenta, de asemenea, un risc pentru siguranța publică, deoarece există posibilitatea să dezvolte un comportament agresiv. Având în vedere aceste preocupări de ordin moral și riscurile pentru siguranță, sănătatea animală și sănătatea publică și pentru a realiza obiectivele prezentului regulament, este important ca operatorii implicați în importul de câini și pisici din țări terțe să respecte norme privind bunăstarea animalelor care sunt identice sau echivalente cu cele prevăzute în prezentul regulament și să ofere aceleași garanții în ceea ce privește trasabilitatea animalelor. Având în vedere că acest lucru va necesita schimbări din partea operatorilor din țări terțe implicați în exporturile de câini și pisici către Uniune, este necesar să se prevadă o perioadă de tranziție cu aceeași durată cu cea aplicabilă operatorilor din Uniune.

(74) Pentru a asigura aplicarea corespunzătoare a normelor de import, Comisia ar trebui să întocmească o listă a țărilor terțe autorizate să introducă câini și pisici pe piața Uniunii, pe baza evaluării sale a fiabilității controalelor oficiale în țările terțe respective pentru a asigura respectarea normelor privind bunăstarea animalelor în temeiul prezentului regulament sau recunoscute de Uniune ca norme echivalente, astfel cum sunt aplicate în unitățile de pe teritoriul lor care exportă sau intenționează să exporte câini și pisici pe piața Uniunii. În plus, pentru a asigura trasabilitatea și a facilita controalele la posturile de control la frontieră ale Uniunii, ar trebui să fie stabilită o listă a unităților în care se reproduc și se dețin câini și pisici din aceste țări terțe și care sunt autorizate să exporte aceste animale în Uniune. Urmând o abordare bazată pe riscuri, Comisia ar trebui să efectueze audituri ale fiabilității sistemelor de control oficial ale țărilor terțe autorizate în temeiul prezentului regulament, precum și ale acelor țări terțe care solicită autorizarea în temeiul prezentului regulament. Respectarea normelor relevante din prezentul regulament sau a normelor recunoscute de Uniune ca fiind echivalente ar trebui să fie atestată în certificatul de sănătate relevant utilizat pentru astfel de exporturi. În acest scop, Comisia ar trebui să depună eforturi pentru a modifica modelul relevant de certificat oficial, pentru a include atestarea aferentă privind bunăstarea animalelor.

(75) Pentru a spori protecția consumatorilor și a asigura trasabilitatea adecvată a câinilor și pisicilor importați în Uniune, este oportun ca prezentul regulament să impună obligația ca animalele să fie identificate înainte de intrarea lor în Uniune și ca importatorii acestora să asigure înregistrarea animalelor în una dintre bazele de date ale statelor membre. Acest lucru va asigura o imagine de ansamblu mai bună asupra circulației animalelor în cauză. În plus, acțiunea coordonată a UE privind comerțul ilegal cu câini și pisici desfășurată în 2022 și 2023 a demonstrat că una dintre practicile frauduloase obișnuite legate de comerțul cu câini și pisici constă în importul în Uniune de câini și pisici destinați comerțului, susținând că circulația respectivă este o circulație necomercială, astfel cum este definită de normele de sănătate animală ale Uniunii, adică o circulație a câinilor și pisicilor care își însoțesc proprietarii sau o persoană autorizată de proprietar fără să existe intenția de a transfera dreptul de proprietate. Pentru a oferi statelor membre instrumente pentru efectuarea de controale bazate pe riscuri care vizează această practică frauduloasă, este esențial ca intrarea necomercială în Uniune a câinilor și pisicilor, indiferent de numărul animalelor, să fie notificată în prealabil printr-o bază de date specifică a Uniunii privind animalele de companie care călătoresc. Baza de date respectivă ar trebui să colecteze notificări pentru intrarea în Uniune a tuturor acestor animale, indiferent de punctul de intrare, pentru ca statele membre să aibă imaginea de ansamblu necesară și să sprijine detectarea circulației suspecte. Din acest motiv, este oportun să fie creată și întreținută de Comisie baza de date respectivă, astfel încât statele membre să aibă acces la toate informațiile disponibile pentru activitățile de control. Statele membre ar trebui să utilizeze informațiile colectate în baza de date și, după caz, să efectueze controale specifice ale circulației suspecte, inclusiv, dacă este necesar, controale la fața locului.

(76) Pentru a pune în aplicare în mod eficace prezentul regulament, statele membre sunt încurajate să desfășoare campanii de sensibilizare cu privire la obligațiile stabilite în prezentul regulament, inclusiv campanii destinate persoanelor fizice sau juridice care dețin câini sau pisici și potențialilor dobânditori de câini sau pisici. Campaniile respective ar putea viza obligația de a identifica și înregistra câinii și pisicile în conformitate cu prezentul regulament, cerințele privind conținutul anunțurilor publicitare pentru vânzarea sau transferul dreptului de proprietate sau al responsabilității pentru câini sau pisici, precum și motivele pentru care sistemul verifică autenticitatea anunțurilor publicitare online, caracteristicile lor tehnice și modul lor de utilizare. Campaniile ar putea viza motivele avertismentului despre proprietate responsabilă și explica conceptul de proprietate responsabilă, inclusiv cu privire la importanța de a nu abandona câinii sau pisicile. Comisia ar trebui să faciliteze schimbul de bune practici cu privire la astfel de activități de sensibilizare. Mai multe state membre au instituit programe de castrare pentru câini și pisici pentru a limita reproducerea necontrolată a câinilor și pisicilor fără stăpân. Acestea desfășoară campanii de sensibilizare cu privire la astfel de programe. Programele de castrare ineficiente pot duce la o creștere a abandonului. În plus, dacă populațiile de animale fără stăpân sunt gestionate în mod necorespunzător, acest lucru poate duce la introducerea pe piață a unui număr mai mare de câini și pisici în Uniune. Campaniile naționale privind programele de castrare ar putea fi integrate în campania de sensibilizare cu privire la obligațiile prevăzute în prezentul regulament, cu scopul de a încuraja proprietatea responsabilă și de a reduce presiunea asupra pieței câinilor și pisicilor.

(77) Pentru a ține seama de progresele tehnice și de evoluțiile științifice, în special de avizele EFSA, și de impactul social, economic și de mediu al acestora, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui să fie delegată Comisiei în scopul completării prezentului regulament, prin stabilirea unor indicatori privind comportamentul și aspectul fizic al câinilor și pisicilor, specificând caracteristicile genotipurilor și trăsăturile conformaționale excesive care ar trebui să conducă la excluderea de la reproducere a unui câine sau a unei pisici, astfel încât strategiile de ameliorare să nu aibă ca rezultat efecte negative asupra sănătății sau a bunăstării câinilor și a pisicilor. În contextul spectacolelor, al expozițiilor și al concursurilor de frumusețe, după luarea în considerare atât a avizului științific al EFSA, cât și a circumstanțelor sociale și economice specifice sectorului, actele delegate respective ar trebui să reflecte o abordare progresivă și echilibrată, pentru a asigura o punere în aplicare proporțională și realizabilă din punct de vedere practic.

(78) Pentru a stabili criteriile minime care trebuie să fie evaluate în timpul vizitelor privind bunăstarea animalelor și a ține seama de progresele tehnice și de evoluțiile științifice, precum și de impactul social, economic și de mediu al acestora, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui să fie delegată Comisiei în ceea ce privește completarea articolului 10 din prezentul regulament și al modificării anexelor la acesta cu privire la cerințele pentru reproducția, deținerea și identificarea câinilor și a pisicilor, precum și indicatorii de monitorizare a obiectivelor de politică ale prezentului regulament. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare (11). În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

(79) Ar trebui să fie conferite competențe de executare Comisiei în vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a următoarelor: — armonizarea conținutului privind educația, formarea sau experiența profesională a îngrijitorilor de animale competenți; — informațiile care trebuie să fie furnizate de operatori și de persoanele fizice care introduc câini sau pisici pe piață și care fac publicitate privind respectivele animale ca dovadă a identificării și înregistrării câinilor și pisicilor, precum și anumite aspecte ale sistemului care efectuează controale automatizate ale autenticității identificării și înregistrării câinilor și pisicilor; — cerințele minime privind conținutul bazelor de date pentru înregistrarea câinilor și pisicilor și cerințele privind interoperabilitatea bazelor de date; — metodologia armonizată de măsurare a datelor care trebuie să fie colectate, prevăzute în anexa III la prezentul regulament și modelul pentru raportarea de către statele membre a datelor respective către Comisie; — informațiile care trebuie să fie notificate în prealabil de către proprietari în baza de date a Uniunii cu animalele de companie care călătoresc și procedura de notificare prealabilă a circulației care prezintă un risc de fraudă. Respectivele competențe ar trebui să fie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (12).

(80) Atitudinea cetățenilor variază de la un stat membru la altul în ceea ce privește bunăstarea câinilor și a pisicilor. Astfel, unele state membre au adoptat deja un set cuprinzător de norme privind bunăstarea unor astfel de animale. Întrucât prezentul regulament stabilește cerințe minime, este, prin urmare, oportun ca statelor membre să li se permită să mențină sau să adopte norme naționale mai stricte care vizează o protecție mai extinsă a câinilor și pisicilor decât cele prevăzute în prezentul regulament, cu condiția ca normele naționale respective să nu aducă atingere bunei funcționări a pieței interne.

(81) Statele membre ar trebui să notifice Comisiei orice norme naționale care sunt mai stricte decât cele prevăzute în prezentul regulament. Comisia ar trebui să aducă astfel de norme în atenția altor state membre. În cazul în care normele naționale intră în domeniul de aplicare al Directivei (UE) 2015/1535 a Parlamentului European și a Consiliului (13), acestea ar trebui să fie notificate Comisiei în conformitate cu directiva respectivă.

(82) Este esențial ca dreptul Uniunii să facă obiectul unei monitorizări și evaluări periodice, astfel încât, dacă este necesar, să poată fi actualizat pentru a continua să își atingă obiectivele. Prin urmare, prezentul regulament ar trebui să conțină obligația Comisiei de a efectua monitorizarea bunăstării câinilor și a pisicilor în Uniune și de a efectua o evaluare care să fie prezentată altor instituții ale Uniunii.

(83) Pentru a asigura aplicarea deplină a prezentului regulament, statele membre ar trebui să stabilească norme referitoare la sancțiunile pentru încălcarea prezentului regulament, care să vizeze toate obligațiile aplicabile operatorilor, inclusiv interdicția de a abandona câinii și pisicile, și să se asigure că acestea sunt puse în aplicare. Sancțiunile respective ar trebui să fie eficiente, proporționale și cu efect de descurajare. În special, în cazul unor încălcări grave sau repetate, statele membre ar trebui să stabilească sancțiuni care să aibă efect de descurajare din punct de vedere financiar, ținând seama de cifra de afaceri a operatorului, și care să includă posibilitatea de a interzice unui operator să își exercite activitatea.

(84) Având în vedere costurile de exploatare a unui adăpost și beneficiile publice ale activității respective, atunci când adăposturile respectă cerințele prevăzute în prezentul regulament pentru bunăstarea câinilor și pisicilor nedoriți, abandonați sau fără stăpân, statele membre sunt încurajate să ia în considerare luarea de măsuri pentru a se asigura că adăposturile și organizațiile responsabile de animalele respective sunt finanțate în mod corespunzător în conformitate cu dreptul intern.

(85) Întrucât obiectivele prezentului regulament, și anume stabilirea unor cerințe minime care să asigure buna funcționare a pieței interne, asigurând totodată un nivel ridicat de bunăstare a câinilor și a pisicilor și trasabilitatea respectivelor animale, nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre, dar, având în vedere efectele sale, acestea pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivelor respective.

(86) Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor a fost consultată în conformitate cu articolul 57 alineatul (1) litera (g) din Regulamentul (UE) 2018/1725 și a emis un aviz la 18 noiembrie 2024,

Articolul 1

Obiectul

CAPITOLUL I Obiect, domeniu de aplicare și definiții

Prezentul regulament stabilește cerințe minime pentru: (a) bunăstarea câinilor și a pisicilor crescute sau deținute în unități sau introduse pe piața Uniunii; (b) trasabilitatea câinilor și a pisicilor.

Articolul 2

Domeniul de aplicare material

CAPITOLUL I Obiect, domeniu de aplicare și definiții

(1) Prezentul regulament se aplică reproducției, deținerii, identificării, introducerii pe piață și intrării în Uniune a câinilor și pisicilor. (2) Prezentul regulament nu se aplică reproducției, deținerii, introducerii pe piață de câini sau pisici sau intrării în Uniune a câinilor și pisicilor destinați unor scopuri științifice sau utilizați în scopuri științifice sau pentru studii clinice necesare autorizațiilor de comercializare pentru produsele medicinale veterinare.

Articolul 3

Domeniul de aplicare personal

CAPITOLUL I Obiect, domeniu de aplicare și definiții

(1) Capitolul II se aplică tuturor operatorilor. (2) Capitolul III se aplică tuturor persoanelor fizice și juridice care dețin câini sau pisici în Uniune. (3) Capitolul V se aplică tuturor persoanelor fizice și juridice care introduc câini sau pisici în Uniune. (4) Prezentul regulament nu se aplică fermierilor care oferă refugiu în exploatația lor pisicilor fără stăpân care sunt utile pentru combaterea dăunătorilor, în cazul în care fermierii respectivi nu sunt operatori și nu introduc pisicile respective pe piață.

Articolul 4

Definiții

CAPITOLUL I Obiect, domeniu de aplicare și definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții: (a) „câine” înseamnă un animal care aparține speciei Canis lupus familiaris; (b) „pisică” înseamnă un animal care aparține speciei Felis silvestris catus; (c) „bunăstarea câinilor și a pisicilor” înseamnă starea fizică și psihică a unui câine sau a unei pisici, care primește o alimentație adecvată, este deținut într-un mediu adecvat, a cărui sănătate este întreținută, care manifestă un comportament adecvat și a cărui experiență mintală a vieții este, în general, pozitivă; (d) „hibrid” înseamnă orice descendent din prima până la a patra generație după încrucișarea dintre o specie sălbatică și un câine domestic sau o pisică domestică sau între astfel de hibrizi și specii sălbatice, câini domestici sau pisici domestice sau alți hibrizi; (e) „reproducție” înseamnă deținerea câinilor sau pisicilor în unități de reproducție în scopul reproducerii; (f) „deținere” înseamnă orice activitate în cursul căreia câinii sau pisicile sunt deținute, adăpostite ori manipulate fie într-o unitate, fie sub responsabilitatea unui operator, fie ambele; (g) „introducere pe piață” înseamnă vânzarea, oferirea spre vânzare, distribuția sau orice altă formă de transfer al dreptului de proprietate asupra câinilor și a pisicilor sau al responsabilității pentru acestea, fie contra cost, fie cu titlu gratuit, precum și publicitatea privind câinii și pisicile în aceste scopuri, cu excepția donațiilor ocazionale, la intervale neregulate, efectuate de persoane fizice, altele decât operatorii, fără publicitate online; (h) „publicitate” înseamnă orice formă de comunicare cu publicul sau cu o parte a acestuia, care are ca efect, direct sau indirect, promovarea unui câine sau a unei pisici, a uneia sau mai multor caracteristici fizice ale acestora ori a unei rase, în scopul de a suscita interes, de a stimula implicarea sau de a atrage vânzări; (i) „platformă online” înseamnă o platformă online, în sensul definiției de la articolul 3 litera (i) din Regulamentul (UE) 2022/2065, care acționează ca intermediar pentru introducerea pe piață a câinilor sau a pisicilor; (j) „femelă de câine” înseamnă un câine de sex feminin din momentul în care se împerechează sau este inseminată pentru prima dată până la înțărcarea ultimei sale serii de pui; (k) „femelă de pisică” înseamnă o pisică de sex feminin din momentul în care se împerechează sau este inseminată pentru prima dată până la înțărcarea ultimei sale serii de pui; (l) „câine de pază a șeptelului” înseamnă un câine în principal deținut sau dresat pentru a proteja animalele împotriva prădătorilor în medii agricole sau pastorale; (m) „câine de turmă” înseamnă un câine în principal deținut sau dresat pentru a dirija, deplasa sau controla în orice mod animalele în medii agricole sau pastorale, inclusiv ferme, zone de pășunat sau în timpul transhumanței; (n) „unitate” înseamnă o unitate de reproducție, o unitate de vânzare, un adăpost sau o casă de îngrijire temporară; (o) „unitate de reproducție” înseamnă orice spațiu sau structură, inclusiv gospodăriile, în care câinii sau pisicile sunt deținute pentru reproducere în vederea introducerii pe piață a descendenților lor; (p) „fermier” înseamnă un fermier în sensul definiției de la articolul 3 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/2115 al Parlamentului European și al Consiliului (14); (q) „unitate de vânzare” înseamnă orice spațiu sau structură în care câinii sau pisicile sunt deținute în vederea vânzării fără să se fi născut acolo, inclusiv magazinele pentru animale de companie sau gospodăriile, precum și orice spațiu sau structură pentru colectarea de animale vii în care câinii sau pisicile sunt adunate din mai multe unități; (r) „adăpost” înseamnă orice spațiu sau structură, inclusiv gospodăriile, în care câinii sau pisicile nedorite, abandonate, pierdute, confiscate sau anterior fără stăpân sunt deținute în scopul introducerii pe piață; (s) „casă de îngrijire temporară” înseamnă o gospodărie care deține câini sau pisici în numele unui operator responsabil de câini sau pisici nedorite, abandonate, pierdute, confiscate sau anterior fără stăpân; (t) „operator” înseamnă orice persoană fizică sau juridică care introduce pe piață câini sau pisici și care este responsabilă de o unitate de reproducție, de o unitate de vânzare sau de un adăpost și de câinii sau pisicile deținute acolo sau care plasează câinii sau pisicile într-o casă de îngrijire temporară și care este responsabil pentru câinii sau pisicile deținute acolo; (u) „autorități competente” înseamnă autoritățile competente în sensul definiției de la articolul 3 punctul 3 din Regulamentul (UE) 2017/625; (v) „strategie de ameliorare” înseamnă un set de acțiuni sistematice, inclusiv înregistrarea, selecția, ameliorarea câinilor sau a pisicilor de reproducție și de material germinativ provenit de la acestea și schimburile de câini și pisici de reproducție și de material germinativ provenit de la acestea, concepute și puse în aplicare cu scopul de a menține sau îmbunătăți caracteristicile fenotipice sau genotipice dorite ale populației de reproducție țintă; (w) „eutanasie” înseamnă acțiunea de a cauza moartea folosind o metodă care provoacă o pierdere rapidă și ireversibilă a cunoștinței cu un nivel minim de durere și stres, punând capăt vieții câinelui sau pisicii; (x) „mutilare” înseamnă o intervenție, inclusiv o intervenție chirurgicală efectuată în alte scopuri decât cele terapeutice sau de diagnostic, cu excepția castrării sau a implantării unui transponder, care provoacă vătămarea sau pierderea unei părți sensibile a corpului sau alterarea structurii osoase a unui câine sau a unei pisici; (y) „castrare” înseamnă procesul prin care câinii sau pisicile sunt împiedicate chirurgical și ireversibil să se reproducă; (z) „suferință” înseamnă o stare fizică sau psihică neplăcută, nedorită, care este rezultatul expunerii unui câine sau a unei pisici la stimuli nocivi sau al absenței continue unor stimuli pozitivi importanți; (aa) „spațiu de adăpostire” înseamnă clădiri sau un spațiu exterior delimitat în unitățile în care sunt deținuți câinii sau pisicile, temporar sau permanent; (bb) „canisă” înseamnă o structură fizică care conține una sau mai multe incinte pentru adăpostirea câinilor; (cc) „felisă” înseamnă o structură fizică care conține una sau mai multe incinte pentru adăpostirea pisicilor; (dd) „îngrijitor de animale” înseamnă o persoană care îngrijește câinii sau pisicile crescute sau deținute într-o unitate, inclusiv voluntari, stagiari și lucrători cu fracțiune de normă, sub responsabilitatea unui operator; (ee) „elemente de îmbogățire” înseamnă materiale sau structuri care sunt prezente în mediul unui câine sau al unei pisici, au un caracter ocupațional sau nutrițional și sunt capabile să suscite și să satisfacă curiozitatea sau apetitul unui câine sau al unei pisici sau să o motiveze fizic; (ff) „priponire” înseamnă legarea unui câine sau a unei pisici de un punct de ancorare sau obiect pentru a-l menține într-o zonă dorită sau pentru a-i limita mișcarea; (gg) „container” înseamnă orice fel de ladă, cutie, cușcă, recipient sau structură mobilă utilizată pentru izolarea câinilor sau a pisicilor; (hh) „proprietate responsabilă” înseamnă un ansamblu de comportamente ale proprietarului sau viitorului proprietar de câine sau pisică, compatibile cu angajamentul de a îndeplini diverse obligații menite să satisfacă nevoile de sănătate, comportamentale, de mediu și fizice ale câinelui sau ale pisicii și de a reduce la minim riscurile pe care câinele sau pisica le-ar putea prezenta pentru comunitate, alte animale sau mediu; (ii) „proprietar de animal de companie” înseamnă o persoană fizică sau juridică care deține în proprietate un câine sau o pisică ca animal de companie; (jj) „animal de companie” înseamnă un câine sau o pisică deținută în scop privat sau în scopul de a oferi companie oamenilor; (kk) „sistem de alertă rapidă” (iRASFF) înseamnă sistemul electronic de punere în aplicare a sistemului de alertă rapidă descris la articolul 50 din Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului (15) și, respectiv, procedurile de asistență administrativă și cooperare între statele membre descrise la articolele 102-108 din Regulamentul (UE) 2017/625; (ll) „rețea AAC” înseamnă rețeaua alcătuită din Comisie și organismele de legătură desemnate de statele membre în conformitate cu articolul 103 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2017/625 în scopul facilitării comunicării între autoritățile competente; (mm) „circulație necomercială” înseamnă circulație necomercială, în sensul definiției de la articolul 4 punctul 14 din Regulamentul (UE) 2016/429, atunci când animalul de companie în cauză este un câine sau o pisică.

Articolul 5

Derogări de la obligațiile prevăzute în prezentul capitol

CAPITOLUL II Obligațiile operatorilor de unități

(1) O unitate de reproducție în care se produc cel mult două serii de pui pe an calendaristic în vederea introducerii pe piață face numai obiectul obligațiilor prevăzute la articolul 6, articolul 7 alineatele (1), (3), (4) și (5), articolele 8, 9 și 11, articolul 14 alineatele (2), (3) și (4), articolul 15 alineatele (3), (4) și (8), articolul 16 alineatul (1) literele (b), (c) și (d), articolul 17 alineatele (2), (3), (5) și (7), articolul 18, articolul 19 alineatul (1) și la punctele 3 și 4.3 din anexa I. (2) Un adăpost, în care sunt deținuți în orice moment un total combinat de până la 15 câini sau pisici, sau orice casă de îngrijire temporară face numai obiectul obligațiilor prevăzute la articolul 6, articolul 7 alineatele (1), (2), (3) (4) și (5), articolul 9, articolul 11, articolul 14 alineatele (2), (3) și (4), articolul 15 alineatele (3), (4) și (8), articolul 16 alineatul (1) literele (a)(d), articolul 17 alineatele (2), (3), (5) și (7), articolul 18 și la punctul 4.3 din anexa I.

Articolul 6

Principii generale ale bunăstării

CAPITOLUL II Obligațiile operatorilor de unități

Operatorii aplică următoarele principii generale ale bunăstării în ceea ce privește câinii sau pisicile crescute sau deținute în unitatea lor: (a) câinilor și pisicilor li se asigură apă și hrană pentru animale de o calitate și într-o cantitate care să le permită o alimentație și o hidratare corespunzătoare; (b) câinii și pisicile sunt deținuți într-un mediu fizic adecvat și curățat în mod regulat, care este sigur și confortabil, în special în ceea ce privește spațiul, calitatea aerului, temperatura, lumina și protecția împotriva condițiilor climatice nefavorabile, și care este suficient de mare pentru a preveni supraaglomerarea și pentru a le permite ușurința deplasării; (c) câinii și pisicile sunt deținuți în siguranță, curați și sănătoși, iar bolile, vătămările și durerea, care apar în special din cauza gestionării, a practicilor de manipulare și a practicilor de reproducție, sunt evitate; (d) câinii și pisicile sunt deținuți într-un mediu care le permite să manifeste un comportament specific speciei și social nedăunător și să stabilească o relație pozitivă cu ființele umane; (e) câinii și pisicile sunt deținuți astfel încât să își optimizeze starea mintală prin prevenirea sau reducerea stimulilor negativi din punctul de vedere al duratei și al intensității, precum și prin maximizarea oportunităților de stimuli pozitivi din punctul de vedere al duratei și al intensității, prin prevenirea apariției comportamentelor anormale repetitive sau a altor comportamente care indică un nivel negativ de bunăstare a animalelor și luarea în considerare a nevoilor individuale ale animalului în domeniile menționate la punctele (a)(d).

Articolul 7

Obligații generale privind bunăstarea

CAPITOLUL II Obligațiile operatorilor de unități

(1) Operatorii răspund de bunăstarea câinilor și a pisicilor deținute în unități aflate sub responsabilitatea și controlul lor și de reducerea la minimum a oricăror riscuri pentru bunăstarea respectivelor animale. (2) În cazul caselor de îngrijire temporară, responsabilitatea îi revine operatorului în numele căruia sunt deținuți câinii sau pisicile. Astfel de operatori nu pot plasa într-o casă de îngrijire temporară, în orice moment, mai mult de un total combinat de cinci câini sau pisici sau o serie de pui cu sau fără mamă, furnizează familiei de îngrijire temporară informații adecvate cu privire la obligațiile în materie de bunăstare a animalelor, precum și la nevoile individuale ale câinilor sau pisicilor și se asigură că obligațiile relevante stabilite de prezentul regulament sunt respectate în casele de îngrijire temporară. Statul membru în care este situată casa de îngrijire temporară poate permite plasarea unui număr mai mare de câini, pisici sau pui în casa de îngrijire temporară, cu condiția ca respectiva casă de îngrijire temporară să dispună de suficient spațiu, inclusiv spațiu în aer liber, și ca numărul îngrijitorilor de animale din casa de îngrijire temporară să fie suficient de mare pentru a asigura bunăstarea câinilor sau a pisicilor. (3) Operatorii nu supun niciun câine sau pisică cruzimii, abuzului sau relelor tratamente, inclusiv prin obligarea lor să participe la activități care ar putea duce la cruzime, abuz sau rele tratamente împotriva câinilor sau pisicilor crescute sau deținute de operator. (4) Operatorii nu abandonează câinii sau pisicile crescute sau deținute de ei. (5) Înainte ca operatorii să își înceteze activitățile într-o unitate, aceștia se asigură că câinii sau pisicile deținute acolo sunt relocate, fie devenind proprietari ai câinelui sau ai pisicii, fie transferând responsabilitatea pentru câini și pisici sau dreptul de proprietate asupra acestora altor operatori sau dobânditori. (6) Operatorii se asigură că câinii și pisicile sunt manipulați de un număr suficient de mare de îngrijitori de animale pentru a răspunde nevoilor în materie de bunăstare ale câinilor sau pisicilor deținute în unitățile lor, iar îngrijitorii respectivi au competențele necesare în temeiul articolului 12. (7) Operatorii asigură bunăstarea câinilor sau a pisicilor de care răspund prin monitorizarea indicatorilor bazați pe animale privind comportamentul și aspectul fizic și prin luarea de măsuri pe baza rezultatelor acestei monitorizări. (8) Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 28 de completare a prezentului regulament prin stabilirea indicatorilor bazați pe animale privind comportamentul și aspectul fizic pe care operatorii trebuie să îi utilizeze pentru monitorizare, în conformitate cu alineatul (7) de la prezentul articol, precum și a metodelor prin care operatorii trebuie să îi măsoare.

Articolul 8

Obligații privind strategiile de ameliorare

CAPITOLUL II Obligațiile operatorilor de unități

(1) Operatorii unităților de reproducție se asigură că strategiile lor de ameliorare reduc la minimum riscul producerii de câini sau pisici cu genotipuri asociate cu efecte negative asupra sănătății și bunăstării respectivelor animalele. (2) Operatorii unităților de reproducție nu utilizează pentru reproducție câini sau pisici cu trăsături conformaționale excesive care conduc la un risc ridicat de efecte negative asupra bunăstării unor astfel de câini sau pisici sau a descendenților lor. Înainte de a selecta pentru reproducție un câine sau o pisică care ar putea avea o trăsătură conformațională excesivă, operatorul consultă un medic veterinar sau o persoană calificată independentă care acționează sub responsabilitatea unui medic veterinar. Medicul veterinar respectiv sau persoana calificată independentă evaluează dacă câinele sau pisica are o trăsătură conformațională excesivă. (3) Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 28 care completează prezentul regulament prin: (a) definirea caracteristicilor genotipurilor menționate la alineatul (1) de la prezentul articol care urmează să fie excluse de la reproducere, a metodelor de evaluare a acestora și a cerințelor privind ținerea evidențelor; (b) definirea trăsăturilor conformaționale excesive menționate la alineatul (2) de la prezentul articol care urmează să fie excluse de la reproducere, a metodelor de evaluare a acestora și a cerințelor de păstrare a evidențelor. Atunci când adoptă respectivele acte delegate, Comisia ține seama de avizul științific al Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA), precum și de orice impact social și economic al respectivelor acte delegate. Actele delegate privind trăsăturile conformaționale excesive se adoptă până la 30 iunie 2030. Actele delegate privind genotipurile se adoptă până la 30 iunie 2036. (4) Atunci când se gestionează reproducerea câinilor și a pisicilor, sunt interzise următoarele: (a) reproducerea între părinți și descendenți, între frați, între frați vitregi sau între bunici și nepoți, cu excepția cazului în care este autorizată de autoritatea competentă pe baza unei nevoi specifice de conservare a raselor locale cu o rezervă genetică limitată; (b) reproducerea în scopul producerii de hibrizi.

Articolul 9

Notificarea și înregistrarea unităților

CAPITOLUL II Obligațiile operatorilor de unități

(1) Operatorii notifică autorităților competente activitatea lor, furnizând cel puțin următoarele informații pentru fiecare dintre unitățile lor: (a) denumirea, adresa și datele de contact ale operatorului; (b) amplasarea unității; (c) tipul de unitate: unitate de reproducție, unitate de vânzare, adăpost sau casă de îngrijire temporară; (d) specia și, pentru unitățile de reproducție, rasele câinilor sau pisicilor deținute în unitate; (e) capacitatea unității exprimată ca număr maxim de câini și pisici care pot fi deținuți în unitate; (f) pentru unitățile de reproducție, numărul estimat de serii de pui care urmează să fie introduși pe piață pe an. (2) Operatorii notifică autorității competente: (a) orice schimbări în privința aspectelor menționate la alineatul (1); (b) după caz, data planificată a încetării activităților lor, cu cel puțin cinci zile lucrătoare înainte de data respectivă; (3) Statele membre utilizează informațiile prevăzute în conformitate cu articolul 84 din Regulamentul (UE) 2016/429. Operatorii nu au obligația de a notifica din nou informațiile depuse deja în conformitate cu articolul menționat. (4) Autoritatea competentă ține un registru al unităților. Autoritatea competentă poate utiliza în acest scop registrul creat în temeiul articolul 101 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (UE) 2016/429.

Articolul 10

Obligația de a obține autorizarea anumitor unități de reproducție

CAPITOLUL II Obligațiile operatorilor de unități

(1) Operatorii unităților de reproducție care fie produc sau intenționează să producă mai mult de cinci serii de pui pe an calendaristic fie dețin mai mult de un total combinat de cinci femele de câine sau femele de pisică în orice moment introduc pe piață câini sau pisici numai după autorizarea unității lor de reproducție de către autoritatea competentă. (2) Autoritatea competentă efectuează inspecții la fața locului pentru a verifica dacă unitatea de reproducție îndeplinește cerințele prezentului regulament. Statele membre pot permite ca astfel de inspecții să fie efectuate de la distanță, cu condiția ca mijloacele de comunicare la distanță utilizate să furnizeze dovezi suficiente pentru ca autoritatea competentă să efectueze inspecții fiabile. Autoritatea competentă acordă certificate de autorizare numai unităților de reproducție care îndeplinesc cerințele prezentului regulament. (3) Autoritatea competentă ține la zi o listă accesibilă publicului care conține următoarele informații pentru fiecare unitate de reproducție autorizată: (a) numele, datele de contact și, dacă este disponibil, URL-ul site-ului web al unității; (b) adresa unității; (c) numele operatorului; (d) speciile și, dacă este cazul, rasele legate de activitățile autorizate ale unității; (e) numărul de autorizare unic atribuit unității de către autoritatea competentă și data autorizării și a încetării activităților.

Articolul 11

Obligația de informare cu privire la proprietatea responsabilă

CAPITOLUL II Obligațiile operatorilor de unități

(1) Operatorii furnizează dobânditorului unui câine sau al unei pisici în scris informațiile necesare pentru a-i permite acestuia să asigure bunăstarea animalului, inclusiv informații privind proprietatea responsabilă și nevoile specifice ale animalului în ceea ce privește alimentația, îngrijirea, sănătatea și adăpostirea, precum și informații privind nevoile sale comportamentale și istoricul său medical. (2) Informațiile scrise privind istoricul medical al câinelui sau al pisicii menționate la alineatul (1) includ cel puțin: (a) situația vaccinării animalului; (b) orice afecțiuni medicale sau predispoziții la boli, inclusiv alergii, care sunt cunoscute de operator și orice rezultate ale testelor de diagnosticare pentru câine sau pisică care sunt disponibile operatorului. În cazul în care informațiile privind istoricul medical al câinelui sau al pisicii sunt prevăzute într-un document solicitat în temeiul Regulamentului (UE) 2016/429, operatorul transmite documentul respectiv dobânditorului.

Articolul 12

Competențele îngrijitorilor de animale în materie de bunăstare a animalelor

CAPITOLUL II Obligațiile operatorilor de unități

(1) Îngrijitorii de animale, alții decât voluntarii din adăposturi și stagiarii care acționează sub responsabilitatea unui îngrijitor de animale competent, au următoarele competențe în ceea ce privește câinii și pisicile pe care le manipulează: (a) înțelegerea comportamentului biologic și a nevoilor fiziologice și etologice ale animalelor; (b) capacitatea de a recunoaște expresiile animalelor, inclusiv orice semn de suferință, și de a identifica și de a lua măsurile adecvate de atenuare în astfel de cazuri; (c) capacitatea de a aplica bune practici de gestionare a animalelor, inclusiv condiționarea operantă și consolidarea pozitivă, de a utiliza și de a întreține echipamentele utilizate pentru câinii sau pisicile aflate în îngrijirea lor și de a reduce la minimum riscurile pentru bunăstarea câinilor sau a pisicilor respective, prevenind suferința lor; (d) cunoașterea obligațiilor îngrijitorilor care le revin în temeiul prezentului regulament. (2) Competențele menționate la alineatul (1) pot fi dobândite prin educație, formare sau experiență profesională. Atunci când se stabilește dacă un îngrijitor de animale are competențele respective, se iau în considerare numai educația, formarea sau experiența profesională documentată. (3) Operatorii se asigură că cel puțin un îngrijitor de animale, altul decât un voluntar sau un stagiar, din cadrul unității a finalizat cursurile de formare menționate la articolul 22. Operatorii se asigură că îngrijitorul de animale respectiv transmite cunoștințele sale celorlalți îngrijitori de animale din unitate. (4) Comisia adoptă acte de punere în aplicare de stabilire a cerințelor minime privind educația formală, formarea sau experiența profesională menționate la alineatul (2), necesare pentru a stabili dacă un îngrijitor de animale are competențele menționate la alineatul (1) și privind cursurile de formare menționate la alineatul (3). Actele de punere în aplicare privind cursurile de formare menționate la alineatul (3) se adoptă până la 31 august 2029. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 29.

Articolul 13

Vizite consultative privind bunăstarea

CAPITOLUL II Obligațiile operatorilor de unități

(1) Operatorii: (a) se asigură că unitățile de care răspund primesc o vizită din partea unui medic veterinar pentru a identifica și evalua orice factor de risc pentru bunăstarea câinilor sau a pisicilor și pentru a consilia operatorul cu privire la măsurile de abordare a acestor riscuri inițial până la 31 august 2029 sau un an de la notificarea unei noi unități și, ulterior, după caz, pe baza unei analize a riscurilor efectuate de autoritățile competente sau anual, în cazul în care statele membre prevăd acest lucru în dreptul lor intern; (b) păstrează evidențele constatărilor vizitei medicului veterinar menționate la litera (a) și ale acțiunilor subsecvente ale acestora timp de cel puțin patru ani de la data vizitei, și le pune la dispoziția autorităților competente, la cerere, precum și la dispoziția medicilor veterinari care realizează vizite consultative de monitorizare. (2) Până la 31 august 2028, Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 28, de completare a prezentului articol prin stabilirea criteriilor minime care urmează să fie evaluate de medicul veterinar în timpul vizitelor consultative privind bunăstarea animalelor.

Articolul 14

Hrănirea și adăparea

CAPITOLUL II Obligațiile operatorilor de unități

(1) Operatorii se asigură că câinii și pisicile sunt hrăniți în conformitate cu cerințele stabilite la punctul 1 din anexa I. (2) În plus, operatorii se asigură că câinii și pisicile sunt hrăniți și hidratați în mod adecvat prin furnizarea: (a) de apă curată și proaspătă, ad libitum; (b) de hrană pentru animale în cantitate și de calitate suficientă pentru a satisface nevoile fiziologice, nutriționale și metabolice ale câinilor și pisicilor, în cadrul unei diete adaptate vârstei, rasei, categoriei, nivelului de activitate, stării de sănătate și de reproducere a câinilor sau a pisicilor, cu obiectivul general de a obține și a menține o sănătate bună; (c) de hrană pentru animale fără substanțe care ar putea provoca suferință; (d) de hrană pentru animale astfel încât să se evite schimbările bruște și să se asigure buna funcționare a sistemului gastro-intestinal, în special în faza de înțărcare. (3) Operatorii se asigură că instalațiile de hrănire și de adăpare sunt păstrate curate și sunt construite și instalate astfel încât: (a) să asigure acces egal la cantități adecvate de hrană pentru animale și apă pentru toți câinii sau pisicile și să reducă la minimum concurența dintre aceștia; (b) să reducă la minimum scurgerile și să prevină contaminarea hranei pentru animale și a apei cu contaminanți fizici, chimici sau biologici nocivi; (c) să prevină rănirea, înecarea sau alte vătămări ale câinilor sau pisicilor; (d) să fie ușor de curățat și dezinfectat pentru a preveni răspândirea bolilor. (4) În cazul în care un medic veterinar le recomandă în scris să facă acest lucru, operatorii pot adapta frecvența de hrănire și adăpare pentru un anumit câine sau pisică. Operatorii păstrează o evidență a respectivei recomandări scrise pe întreaga durată a respectivelor măsuri.

Articolul 15

Spațiile de adăpostire

CAPITOLUL II Obligațiile operatorilor de unități

(1) Operatorii unităților de reproducție și ai unităților de vânzare se asigură că câinii și pisicile sunt adăpostiți în conformitate cu punctul 2 din anexa I. Operatorii de la adăposturi se asigură că câinii și pisicile sunt adăpostiți în conformitate cu punctul 2.2 din anexa I. (2) Operatorii se asigură că: (a) unitățile în care sunt deținuți câinii sau pisicile și echipamentele utilizate în acestea sunt adecvate pentru tipurile și numărul de câini sau pisici și fac posibil accesul necesar și inspecția amănunțită a tuturor câinilor sau pisicilor; (b) toate componentele de construcție ale unității, inclusiv pardoseala, acoperișul și elementele despărțitoare, precum și echipamentele utilizate pentru câini sau pisici, sunt construite și întreținute în mod corespunzător, pentru a se asigura că nu prezintă niciun risc pentru bunăstarea câinilor sau pisicilor; (c) toate componentele de construcție ale unității, inclusiv pardoseala și elementele despărțitoare, precum și echipamentele utilizate pentru câini sau pisici sunt menținute curate pentru a se asigura că nu prezintă niciun risc pentru bunăstarea câinilor sau pisicilor; (d) în unitățile de reproducție și unitățile de vânzare unde câinii sau pisicile sunt ținute în interior, cantitatea de praf, temperatura, umiditatea relativă a aerului și concentrațiile de gaze nu sunt dăunătoare pentru câini sau pisici, iar ventilația este suficientă pentru a evita supraîncălzirea; (e) câinii sau pisicile dispun de spațiu suficient pentru a se putea deplasa liber și pentru a manifesta comportamentul specific speciei în funcție de nevoile lor și au posibilitatea să se retragă și să se odihnească; (f) câinii sau pisicile au locuri de odihnă curate, confortabile și uscate, suficient de mari și de numeroase pentru a se asigura că toate animalele se pot întinde și se pot odihni într-o poziție naturală în același timp; (g) există structuri și măsuri adecvate pentru câinii sau pisicile ținute în aer liber pentru a le proteja împotriva condițiilor meteorologice adverse, inclusiv pentru a preveni stresul termic, arsurile solare și degerăturile. (3) Operatorii nu pot ține câinii sau pisicile în containere. Cu toate acestea, containerele pot fi utilizate pentru transport, pentru izolarea pe termen scurt a câinilor sau a pisicilor individuale, pe durata participării la spectacole, expoziții și concursuri, pentru puii de câine și de pisică care au o capacitate redusă de termoreglare și pentru pui împreună cu mamele lor, cu condiția ca pentru câinii și pisicile în cauză să se reducă la minimum stresul și să se evite suferința, precum și ca aceștia să poată sta în picioare, să se poată întoarce și să se poată întinde într-o poziție naturală. (4) Operatorii nu pot ține câini cu vârsta mai mare de opt săptămâni exclusiv în interior. Astfel de câini trebuie să aibă acces zilnic la o zonă exterioară sau să fie plimbați zilnic, pentru a permite exercițiile fizice, explorarea și socializarea. Durata minimă combinată a accesului zilnic la zona exterioară sau a plimbărilor este de o oră în total. Operatorul se poate abate de la aceste cerințe numai pe baza recomandării scrise a medicului veterinar. (5) Atunci când pisicile sunt ținute în felise, operatorii proiectează și construiesc incinte individuale pentru a permite pisicilor să se deplaseze liber și să își manifeste comportamentul natural. (6) Operatorii unităților de reproducție și ai unităților de vânzare se asigură că în spațiile interioare în care sunt ținuți câini și pisici este menținută o zonă neutră din punct de vedere termic adecvată, care ține seama de tipul de blană, vârsta, dimensiunea, rasa și sănătatea animalelor. (7) Operatorii unităților de reproducție și ai unităților de vânzare utilizează, dacă este necesar, sisteme de încălzire sau de răcire în incintele interioare ale unităților lor pentru a menține o bună calitate a aerului și o temperatură adecvată și pentru a elimina umiditatea excesivă. (8) Operatorii se asigură că câinii sau pisicile sunt expuse la lumină și că pot sta în întuneric pentru perioade suficiente și neîntrerupte pentru a menține un ritm circadian normal. În sensul primului paragraf, „lumină” înseamnă lumina naturală, completată, dacă este necesar, din cauza condițiilor climatice și a poziției geografice a unui stat membru, cu lumină artificială. (9) Alineatul (2) literele (a), (b), (c), (f) și (g) și alineatele (6), (7) și (8) nu se aplică pentru câinii de pază a șeptelului și câinii de turmă în perioadele în care astfel de câini sunt utilizați pentru pază sau păstorit în cadrul transhumanței sezoniere prin deplasare pe jos. Alineatul 2 litera (f) nu se aplică pentru câinii de pază a șeptelului în perioadele în care astfel de câini sunt utilizați în scopuri de dresaj.

Articolul 16

Sănătatea

CAPITOLUL II Obligațiile operatorilor de unități

(1) Operatorii se asigură că: (a) câinii sau pisicile de care răspund sunt inspectate de către îngrijitori de animale cel puțin o dată pe zi, iar câinii și pisicile vulnerabili, cum ar fi nou-născuții, câinii și pisicile bolnavi sau răniți, precum și femelele de câine și de pisică în perioadă perinatală sunt inspectați mai frecvent; (b) câinii sau pisicile care nu se află în stare bună sunt, dacă este necesar, transferate fără întârzieri nejustificate într-o zonă separată și, dacă este necesar, primesc tratament adecvat; (c) dacă recuperarea unui câine sau a unei pisici a cărei bunăstare este compromisă nu este realizabilă, iar câinele sau pisica suferă dureri sau suferințe severe, este consultat fără întârzieri nejustificate medicul veterinar pentru a decide dacă câinele sau pisica trebuie să fie eutanasiată pentru a-i pune capăt suferinței și, în caz afirmativ, pentru a efectua eutanasierea prin anestezie și analgezie; (d) sunt luate măsuri pentru prevenirea și controlul paraziților externi și interni și se fac vaccinări pentru prevenirea bolilor comune la care este probabil să fie expuși câinii sau pisicile; (e) elementele de îmbogățire utilizate nu prezintă riscuri semnificative de vătămare sau contaminare biologică sau chimică și niciun alt risc pentru sănătate. Litera (a) de la primul paragraf nu se aplică pentru câinii de pază a șeptelului ținuți în unități de reproducție în perioadele în care aceștia sunt utilizați în scopuri de pază sau de dresaj. Statele membre pot acorda derogări de la litera (c) de la primul paragraf în cazuri de urgență în care nu poate fi contactat fără întârziere un medic veterinar, cu condiția să fie instituite norme naționale pentru a se asigura că: (i) orice acțiune imediată care pune capăt vieții câinelui sau pisicii cu durere și suferință minime, utilizând o metodă care provoacă moartea instantanee, este întreprinsă de o persoană competentă și instruită; (ii) în scopul efectuării controlului oficial în temeiul Regulamentului (UE) 2017/625, operatorul păstrează o evidență a cazurilor de utilizare a acestei derogări. (2) Operatorii unităților de reproducție se asigură că: (a) se iau măsuri pentru a proteja sănătatea câinilor sau a pisicilor în conformitate cu punctul 3 din anexa I; (b) femelele de câine sau de pisică se reproduc numai dacă au ajuns la o vârstă minimă și la maturitate scheletică în conformitate cu punctul 3 din anexa I și numai dacă nu suferă de nicio boală diagnosticată și nu prezintă semne clinice de boli sau afecțiuni fizice care le-ar putea afecta gestația și bunăstarea; (c) gestațiile femelelor de câine sau de pisică respectă o frecvență maximă în conformitate cu punctul 3 din anexa I; (d) femelele de pisică aflate în perioada de lactație nu sunt împerecheate sau inseminate; (e) câinii și pisicile care nu mai sunt utilizați pentru reproducere, inclusiv ca urmare a dispozițiilor prezentului regulament, sunt păstrate, vândute, donate sau relocate, nu sunt ucise sau abandonate.

Articolul 17

Nevoi comportamentale

CAPITOLUL II Obligațiile operatorilor de unități

(1) Operatorii se asigură că se iau măsuri pentru a răspunde nevoilor comportamentale ale câinilor și ale pisicilor în conformitate cu punctul 4 din anexa I. (2) În plus, operatorii nu pot ține câinii sau pisicile în zone care le limitează deplasările naturale, cu excepția cazurilor în care se aplică articolul 15 alineatul (3) al doilea paragraf sau cu excepția efectuării următoarelor proceduri sau tratamente: (a) examinări fizice; (b) identificarea individuală a câinilor sau pisicilor sau citirea informațiilor de identificare; (c) prelevarea de probe și vaccinările; (d) proceduri în scopuri de toaletaj, igienă, sănătate sau reproducere, altele decât împerecherea; (e) tratamente medicale, inclusiv tratamente chirurgicale sau reabilitare prescrisă. (3) Se interzice priponirea pentru o perioadă mai mare de o oră, exceptând pe durata unui tratament medical sau pentru participarea la spectacole, expoziții și concursuri de câini sau pisici. (4) Statele membre pot acorda derogări de la alineatul (3) pentru câinii destinați utilizării în cadrul serviciilor militare, de poliție sau vamale care sunt ținuți în unități de reproducție sau în unități de vânzare. (5) Operatorii se asigură că câinii sau pisicile sunt ținute în condiții care să le permită să își manifeste comportamente sociale nedăunătoare, comportamente specifice speciei și posibilitatea de a resimți emoții pozitive. (6) Operatorii se asigură că câinii și pisicile pot socializa, în conformitate cu punctul 4 din anexa I. Operatorii unităților de reproducție trebuie să aibă o strategie documentată pentru o astfel de socializare. Prin derogare de la primul paragraf, cerințele privind socializarea nu se aplică pentru câinii de pază a șeptelului ținuți în unități de reproducție în perioadele în care astfel de câini sunt utilizați pentru pază sau dresaj sau pentru câinii de turmă în timpul transhumanței sezoniere. (7) Operatorii se asigură că elementele de îmbogățire sunt asigurate și accesibile pentru toți câinii și pisicile și creează un mediu stimulant pentru aceștia, care să le permită să se dezvolte și să manifeste un comportament specific speciei și să le reducă frustrarea.

Articolul 18

Practici dureroase

CAPITOLUL II Obligațiile operatorilor de unități

(1) Operatorii se asigură că mutilările, inclusiv cuparea urechilor, codotomia, îndepărtarea ghearelor sau alte tipuri de amputare parțială sau completă a degetelor și rezecția corzilor sau a pliurilor vocale nu sunt efectuate decât atunci când sunt justificate prin indicații medicale. Astfel de indicații medicale pot fi profilactice, cu unicul scop de a menține sau îmbunătăți sănătatea câinilor sau a pisicilor sau de a preveni rănirile. În astfel de cazuri, procedura se efectuează numai sub anestezie și cu analgezie prelungită și numai de către un medic veterinar. (2) Indicațiile medicale care justifică mutilarea și detaliile procedurii efectuate se documentează de un medic veterinar. Respectivul document este păstrat de către operator și însoțește câinele sau pisica atunci când animalul este transferat la altă unitate sau unui alt proprietar. Operatorul păstrează o copie a documentului în primii trei ani de la transferul respectiv. (3) Prin derogare de la alineatul (1), statele membre pot permite cuparea urechilor prin crestarea sau tăierea vârfului urechii la pisici pentru a marca pisicile fără stăpân, atunci când acestea sunt sterilizate în cadrul programelor de prindere, sterilizare și returnare. (4) Operatorii se asigură că castrarea se efectuează numai sub anestezie și cu analgezie prelungită și numai de către un medic veterinar. Cu toate acestea, statele membre pot permite ca castrarea masculilor de pisică să fie efectuată de un asistent medical veterinar autorizat. (5) Operatorii se asigură că nu au loc practici de manipulare care cauzează durere sau suferință, inclusiv: (a) legarea părților corpului, cu excepția cazului în care acest lucru este necesar din motive medicale și este limitat la perioada minimă necesară; (b) izbirea, lovirea, tragerea, aruncarea sau strângerea câinilor sau pisicilor; (c) aplicarea de curent electric câinilor sau pisicilor, cu excepția cazului în care practica este efectuată din motive medicale; (d) utilizarea botnițelor, cu excepția cazului în care acest lucru este necesar din motive medicale sau din motive de siguranță a animalelor sau a oamenilor, caz în care durata este limitată la minimul necesar, iar câinele sau pisica este supravegheată; (e) utilizarea de zgărzi de forță; (f) utilizarea de zgărzi strangulante fără oprire de siguranță; (g) ridicarea câinilor sau a pisicilor de membre, cap, urechi, coadă sau blană sau ridicarea câinilor sau a pisicilor adulte de piele. Statele membre pot acorda derogări de la primul paragraf pentru câinii destinați utilizării în cadrul serviciilor militare, de poliție sau vamale.

Articolul 19

Spectacole, expoziții și concursuri de frumusețe

CAPITOLUL II Obligațiile operatorilor de unități

(1) La spectacolele, expozițiile și concursurile de frumusețe pentru câini și pisici, operatorii de unități de reproducție și de unități de vânzare nu utilizează câini și pisici cu trăsături conformaționale excesive sau câini sau pisici care au fost mutilate într-un mod care le modifică caracteristicile fizice. (2) Atunci când organizează spectacole de frumusețe, expoziții și concursuri de câini și pisici, organizatorii exclud câinii și pisicile care au trăsături conformaționale excesive și câinii și pisicile care au fost mutilați într-un mod care le modifică caracteristicile fizice.

Articolul 20

Identificarea și înregistrarea câinilor și a pisicilor

CAPITOLUL III Identificarea și înregistrarea câinilor și a pisicilor și cerințele privind publicitatea online și introducerea pe piață

(1) Toți câinii și toate pisicile deținute în unități și introduse pe piață sau deținute de proprietari de animale de companie sau de orice alte persoane fizice sau juridice sunt identificate individual prin intermediul unui transponder injectabil unic care conține un microcip lizibil care respectă cerințele prevăzute în anexa II. (2) Operatorii se asigură că câinii și pisicile născuți în unitățile lor sunt identificați individual în termen de trei luni de la naștere și, în orice caz, înainte de data introducerii lor pe piață. Operatorii de unități de vânzare și de adăposturi și operatorii care plasează și răspund de câini și pisici în case de îngrijire temporară se asigură că câinii și pisicile care intră în unitățile lor sau care intră în responsabilitatea lor sunt identificați individual în termen de 30 de zile de la sosire și, în orice caz, înainte de data introducerii lor pe piață. Proprietarii de animale de companie și orice alte persoane fizice sau juridice, în afară de operatori, care dețin în proprietate câini sau pisici se asigură că fiecare câine sau pisică este identificată individual cel târziu atunci când împlinește vârsta de trei luni sau, în cazul în care câinele sau pisica este introdusă pe piață, înainte de data respectivei introduceri pe piață. Implantarea transponderului se efectuează de către un medic veterinar. Statele membre pot să autorizeze implantarea de transpondere de către alte persoane în afară de medicii veterinari, cu condiția să adopte norme naționale care să stabilească calificările minime pe care aceste persoane trebuie să le dețină. În cazul în care câinii și pisicile au fost identificați individual prin intermediul unui transponder injectabil care conține un microcip în conformitate cu dreptul Uniunii sau cu dreptul intern înainte de 31 august 2028, se consideră că aceștia îndeplinesc cerințele de la alineatul (1) și de la primul, al doilea, al treilea și al patrulea paragraf de la prezentul alineat, cu condiția ca microcipul să fie încă lizibil. (3) În termen de două zile lucrătoare de la identificare, câinii și pisicile se înregistrează de către un medic veterinar într-o bază de date națională menționată la articolul 23. Statele membre pot permite înregistrarea și de către alte persoane decât medicii veterinari, cu condiția ca statele membre să dispună de măsuri prin care să se asigure exactitatea informațiilor introduse de persoanele respective în baza de date. Pentru câinii și pisicile deținuți în unități, înregistrarea se efectuează în numele operatorului unității responsabil pentru câine sau pisică. Pentru câinii și pisicile deținuți de orice alte persoane fizice sau persoane juridice, înregistrarea se face în numele persoanelor respective. Statele membre pot acorda derogări de la primul paragraf de la prezentul alineat pentru câinii destinați utilizării în cadrul serviciilor militare, de poliție sau vamale. (4) În cazul în care câinii sau pisicile sunt introduse pe piață sau sunt donate în mod ocazional, la intervale neregulate, de către persoane fizice fără a se utiliza publicitatea online, persoana fizică sau juridică care transferă proprietatea sau responsabilitatea pentru câine sau pisică se asigură că schimbarea proprietății sau a responsabilității pentru câine sau pisică este înregistrată în baza de date menționată la articolul 23, în termen de două săptămâni de la data transferului respectiv, în conformitate cu condițiile stabilite de statul membru responsabil de baza de date respectivă. (5) În cazul decesului unui câine sau al unei pisici, proprietarul de animal de companie sau persoana fizică sau juridică care deține câinele sau pisica se asigură că decesul este înregistrat în baza de date menționată la articolul 23, în conformitate cu condițiile stabilite de statul membru responsabil de baza de date respectivă. (6) În cazul în care un transponder este sau devine ilizibil, operatorul sau persoana fizică sau juridică care răspunde de câine sau pisică se asigură că se injectează un transponder nou și că înregistrarea în baza de date este actualizată cu numărul de identificare al respectivului transponder nou. (7) Cerințele de identificare și înregistrare de la prezentul articol se aplică după cum urmează: (a) pentru operatorii și persoanele fizice sau juridice care introduc câini și pisici pe piață: începând cu 31 august 2030; (b) pentru proprietarii de animale de companie și alte persoane fizice sau juridice în afară de operatori și care nu introduc câini pe piață: începând cu 31 august 2036; (c) pentru proprietarii de animale de companie și alte persoane fizice sau juridice în afară de operatori și care nu introduc pisici pe piață: începând cu 31 august 2041.

Articolul 21

Cerințe privind publicitatea online și introducerea pe piață

CAPITOLUL III Identificarea și înregistrarea câinilor și a pisicilor și cerințele privind publicitatea online și introducerea pe piață

(1) Atunci când operatorii fac publicitate online pentru un câine sau o pisică în vederea introducerii sale pe piața Uniunii, aceștia se asigură că în publicitate este inclus cu caractere aldine clar vizibile următorul avertisment: „Un animal nu este o jucărie. Dacă îți iei un animal, această decizie îți va schimba viața. Ai datoria să asiguri sănătatea și bunăstarea animalului și să nu îl abandonezi.” (2) Atunci când persoanele fizice sau juridice, altele decât operatorii, fac publicitate online pentru un câine sau o pisică în vederea introducerii sale pe piața Uniunii, acestea se asigură că în publicitate este inclus un avertisment privind proprietatea responsabilă, utilizând fie propozițiile de la alineatul (1), fie o formulare diferită cu același înțeles. (3) La introducerea pe piața din Uniune a unui câine sau a unei pisici, persoana fizică sau juridică care plasează pe piață câinele sau pisica pune la dispoziția dobânditorului următoarele: (a) dovada identificării și a înregistrării câinelui sau pisicii în conformitate cu articolul 20; (b) următoarele informații privind câinele sau pisica: (i) specia; (ii) sexul; (iii) data și țara nașterii; și (iv) rasa, dacă este cazul. În cazul în care o persoană fizică sau juridică face publicitate online pentru un câine sau o pisică în vederea introducerii sale pe piața Uniunii, persoana respectivă utilizează sistemul menționat la alineatul (5) pentru a genera un token unic de verificare. Persoana include tokenul respectiv în publicitate, împreună cu un link către sistemul menționat la alineatul (5). Sistemul menționat la alineatul (5) permite dobânditorilor să verifice autenticitatea identificării, înregistrării și proprietății asupra câinilor sau pisicilor pentru care se face publicitate online. (4) În concordanță cu articolul 31 din Regulamentul (UE) 2022/2065, furnizorii de platforme online se asigură că interfața lor online este concepută și organizată astfel încât să înlesnească respectarea de către operatori sau alte persoane fizice sau juridice care introduc pe piață câini sau pisici a obligațiilor care le revin în temeiul alineatelor (1), (2) și (3) de la prezentul articol și informează dobânditorii, în mod vizibil, cu privire la posibilitatea de a verifica autenticitatea identificării, înregistrării și proprietății asupra câinelui sau pisicii în sistemul de verificare online menționat la alineatul (5) de la prezentul articol accesat prin intermediul unui link web. Persoana fizică sau juridică care introduce pe piață câini sau pisici este singura care răspunde pentru exactitatea informațiilor furnizate prin intermediul interfeței platformei online. Nicio dispoziție a prezentului alineat nu se interpretează ca impunând o obligație generală de monitorizare furnizorului platformei online în sensul articolului 8 din Regulamentul (UE) 2022/2065. (5) Comisia se asigură că este pus la dispoziția publicului online în mod gratuit un sistem de verificare online care efectuează verificări automatizate ale autenticității identificării, înregistrării și proprietății asupra câinilor sau pisicilor pentru care se face publicitate online, utilizând baza de date menționată la articolul 23 din prezentul regulament, și care generează tokenul unic de verificare menționat la alineatul (3) al doilea paragraf de la prezentul articol. Comisia poate încredința dezvoltarea, întreținerea și exploatarea acestui sistem unei entități independente. Entitatea independentă respectivă este aleasă pentru sarcina respectivă în urma unui proces public de selecție, în temeiul dispozițiilor relevante de la titlul VII din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509 al Parlamentului European și al Consiliului (16). Sistemul asigură următoarele: (a) verificarea fiabilă a autenticității identificării, înregistrării și proprietății asupra câinelui sau a pisicii, utilizând bazele de date naționale menționate la articolul 23 din prezentul regulament; (b) respectarea protecției datelor în conformitate cu Regulamentele (UE) 2016/679 și (UE) 2018/1725. (6) Comisia adoptă acte de punere în aplicare care stabilesc: (a) informațiile care trebuie să fie furnizate de persoanele fizice și juridice care introduc pe piață câini sau pisici ca dovadă a identificării și înregistrării câinilor și pisicilor în conformitate cu alineatul (3) litera (a); (b) informațiile care trebuie să fie furnizate de persoanele fizice și juridice care fac publicitate câinilor sau pisicilor în sistemul de verificare menționat la alineatul (5) cu scopul de a demonstra autenticitatea identificării, înregistrării și proprietății asupra câinelui sau pisicii pentru care se face publicitate; (c) următoarele caracteristici ale sistemului prevăzut la alineatul (5): (i) funcțiile esențiale ale sistemului; (ii) cerințele tehnice, electronice și criptografice pentru sistem; (iii) etapele procedurale care trebuie să fie urmate și informațiile care trebuie să fie furnizate de către persoana fizică sau juridică care introduce câinele sau pisica pe piață, precum și etapele și informațiile solicitate dobânditorului de animale, pentru ca sistemul de verificare online să funcționeze. Actele de punere în aplicare menționate la litera (a) se adoptă până la 31 august 2028 și actul de punere în aplicare menționat la literele (b) și (c) se adoptă până la 31 august 2029. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 29.

Articolul 22

Formare

CAPITOLUL IV Autoritățile competente

(1) În sensul articolului 12, autoritățile competente sunt responsabile: (a) de a asigura disponibilitatea cursurilor de formare pentru îngrijitorii de animale; (b) de a aproba conținutul cursurilor de formare menționate la litera (a), în conformitate cu cerințele minime prevăzute în actele de punere în aplicare menționate la articolul 12 alineatul (4); (c) de a certifica îngrijitorii de animale care au finalizat cu succes cursurile de formare menționate la litera (a). Autoritățile competente pot delega sarcina menționată la litera (c) de la primul paragraf furnizorilor de cursuri de formare. (2) Centrul de referință al Uniunii Europene pentru bunăstarea animalelor desemnat în conformitate cu articolul 95 din Regulamentul (UE) 2017/625 poate elabora modele de materiale de formare și recomandări pentru autoritățile competente sau pentru alți furnizori de cursuri de formare.

Articolul 23

Baze de date cu câini și pisici

CAPITOLUL IV Autoritățile competente

(1) Statele membre sunt responsabile de crearea și întreținerea bazelor de date pentru înregistrarea câinilor și pisicilor identificați în conformitate cu articolul 20 alineatele (1) și (2), cu articolul 26 alineatul (3) și alineatul (4) al doilea paragraf. (2) În acest scop, statele membre pot utiliza baze de date păstrate de un alt stat membru, pe baza unor acorduri corespunzătoare între statele membre respective. (3) Statele membre se asigură că bazele lor de date menționate la alineatul (1) respectă cerințele prevăzute în actul de punere în aplicare menționat la alineatul (4) al doilea paragraf litera (b), pentru a le asigura interoperabilitatea. (4) Comisia creează și întreține o bază de date cu indici care conține setul minim de câmpuri prevăzute în actele de punere în aplicare menționate la al doilea paragraf litera (b) de la prezentul alineat. Comisia poate încredința dezvoltarea, întreținerea și exploatarea respectivei baze de date cu indici unei entități independente, în urma unui proces de selecție public, în temeiul dispozițiilor relevante din titlul VII al Regulamentului (UE, Euratom) 2024/2509. Comisia adoptă acte de punere în aplicare prin care se stabilesc norme detaliate în ceea ce privește: (a) conținutul minim al bazelor de date menționate la alineatul (1); (b) interoperabilitatea dintre bazele de date ale statelor membre și baza de date cu indici, inclusiv setul minim de câmpuri care trebuie să fie transmise către baza de date cu indici și intervalele de transmitere; (c) funcționalitatea acestora de a furniza dovada identificării și a înregistrării unui câine sau a unei pisici, astfel cum se menționează la articolul 21 alineatul (3) litera (a); (d) registrul în care statele membre își vor declara bazele de date, precum și parametrii necesari pentru conectarea respectivelor baze de date în conformitate cu normele stabilite la litera (b); (e) interconectarea dintre bazele de date ale statelor membre menționate la alineatul (1) de la prezentul articol, baza de date a Uniunii privind animalele de companie care călătoresc menționată la articolul 26 alineatul (4) și Sistemul de gestionare a informațiilor pentru controalele oficiale (IMSOC), dacă este cazul. Comisia adoptă actele de punere în aplicare menționate la al doilea paragraf literele (a) și (c) până la 31 august 2028. Comisia adoptă actele de punere în aplicare menționate la al doilea paragraf literele (b), (d) și (e) până la 31 august 2029. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 29.

Articolul 24

Colectarea datelor privind bunăstarea animalelor și raportarea

CAPITOLUL IV Autoritățile competente

(1) Autoritățile competente colectează, analizează și publică datele privind bunăstarea animalelor prevăzute în anexa III. (2) Autoritățile competente întocmesc și transmit Comisiei un raport în format electronic privind datele referitoare la bunăstarea animalelor menționate în anexa III, până la data de 31 august, o dată la trei ani. Primul astfel de raport se întocmește și se transmite Comisiei până la 31 august 2032. Fiecare raport conține un rezumat al datelor colectate în cursul ultimilor trei ani. (3) Comisia poate adopta acte de punere în aplicare prin care să stabilească o metodologie armonizată pentru colectarea datelor privind bunăstarea animalelor menționate în anexa III și să stabilească un model pentru raportul menționat la alineatul (2) de la prezentul articol. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 29.

Articolul 25

Protecția datelor

CAPITOLUL IV Autoritățile competente

(1) Autoritățile competente ale statelor membre sunt operatori în sensul Regulamentului (UE) 2016/679 în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal colectate în temeiul articolelor 9 și 10 din prezentul regulament, precum și în temeiul articolului 23 alineatul (1) din prezentul regulament, atunci când sunt utilizate în scopuri de control oficial. Comisia este operator în sensul Regulamentului (UE) 2018/1725 în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal colectate în temeiul articolului 21 alineatul (5), al articolului 23 alineatele (1) și (4) și al articolului 26 alineatul (4) al treilea paragraf din prezentul regulament, atunci când datele respective sunt utilizate în scopul respectării articolului 108 din Regulamentul (UE) 2017/625 și a obligațiilor de raportare în temeiul prezentului regulament. Se interzice tuturor persoanelor care au acces la datele cu caracter personal menționate la primul și al doilea paragraf să divulge orice date cu caracter personal de care au luat cunoștință în exercitarea atribuțiilor lor sau în alt mod ca urmare a exercitării atribuțiilor. Statele membre și Comisia iau toate măsurile corespunzătoare pentru a asigura respectarea interdicției respective. Datele cu caracter personal colectate în temeiul primului și al celui de al doilea paragraf se utilizează exclusiv în următoarele scopuri: (a) controalele oficiale efectuate de autoritățile competente ale statelor membre cu privire la respectarea cerințelor în materie de bunăstare și trasabilitate prevăzute în prezentul regulament și cu privire la respectarea Regulamentului (UE) 2016/429, inclusiv detectarea practicilor frauduloase; și (b) respectarea de către Comisie a obligațiilor care îi revin în temeiul articolului 108 din Regulamentul (UE) 2017/625 și a obligațiilor de raportare ale Comisiei în temeiul prezentului regulament. (2) Datele cu caracter personal menționate la alineatul (1) de la prezentul articol se păstrează pentru următoarele perioade: (a) în cazul articolelor 9 și 10, 10 ani de la data încetării activității unității; (b) în cazul articolului 21 alineatul (5), 18 luni de la generarea tokenului menționat la articolul 21 alineatul (3) al doilea paragraf; (c) în cazul articolului 23 alineatele (1) și (4), 25 de ani de la prima înregistrare a câinelui sau a pisicii în baza de date menționată la articolul respectiv sau cinci ani de la înregistrarea decesului câinelui sau a pisicii în baza de date respectivă; (d) în cazul articolului 26 alineatul (4) al treilea paragraf, cinci ani de la data notificării prealabile.

Articolul 26

Intrarea câinilor și a pisicilor în Uniune

CAPITOLUL V Intrarea câinilor și a pisicilor în Uniune

(1) Câinii și pisicile pot fi introduși în Uniune în scopul introducerii pe piața Uniunii numai dacă sunt îndeplinite următoarele condiții: (a) au fost crescute și deținute în conformitate cu oricare dintre următoarele cerințe: (i) cerințele prevăzute în capitolul II din prezentul regulament; (ii) cerințe recunoscute de Uniune, în conformitate cu articolul 129 din Regulamentul (UE) 2017/625, ca fiind echivalente cu cele prevăzute în capitolul II din prezentul regulament; sau (iii) după caz, cerințele cuprinse într-un acord specific dintre Uniune și țara exportatoare. (b) provin dintr-o țară terță sau dintr-un teritoriu terț și dintr-o unitate incluse pe listă în conformitate cu articolele 126 și 127 din Regulamentul (UE) 2017/625. (2) Certificatul oficial menționat la articolul 126 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul (UE) 2017/625 care însoțește câinii și pisicile care intră în Uniune din țări terțe și din teritorii terțe în scopul introducerii pe piața Uniunii conține o atestare care certifică conformitatea cu alineatul (1) de la prezentul articol. (3) Câinii și pisicile aduși în Uniune în scopul introducerii pe piața Uniunii sunt identificate înainte de intrarea lor în Uniune de către un medic veterinar prin intermediul unui transponder injectabil conținând un microcip lizibil care respectă cerințele prevăzute în anexa II. Operatorul responsabil de importul de câini sau pisici în Uniune se asigură că acestea sunt înregistrate într-o bază de date națională menționată la articolul 23 alineatul (1) de către un medic veterinar, în termen de cinci zile lucrătoare de la aducerea lor în Uniune. Statele membre pot permite înregistrarea și de către alte persoane decât medicii veterinari, cu condiția să existe măsuri prin care să se asigure exactitatea informațiilor introduse de către persoanele respective în baza de date. (4) Circulația necomercială a unui câine sau a unei pisici dintr-o țară terță sau dintr-un teritoriu terț către Uniune se notifică în prealabil de către proprietarul său în baza de date a Uniunii privind animalele de companie care călătoresc, cu cel puțin cinci zile lucrătoare înainte ca câinele sau pisica să treacă frontiera Uniunii, cu excepția următoarelor cazuri: (a) câinele sau pisica este introdusă în Uniune direct din țări terțe sau din teritorii care îndeplinesc condițiile prevăzute la articolul 17 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul delegat (UE) 2026/131 al Comisiei (17); și (b) câinele sau pisica este înregistrată într-o bază de date a unui stat membru menționată la articolul 23 alineatul (1) din prezentul regulament. În cazul în care câinele sau pisica rămâne în Uniune mai mult de șase luni, proprietarul se asigură că acesta este înregistrat în baza de date a statului membru de reședință menționată la articolul 23 alineatul (1) de către un medic veterinar, în termen de cinci zile lucrătoare de la expirarea celei de a șasea luni de la intrarea sa în Uniune. Statele membre pot permite înregistrarea și de către alte persoane decât medicii veterinari, cu condiția să existe măsuri prin care să se asigure exactitatea informațiilor introduse de către persoanele respective în baza de date. Comisia creează și întreține baza de date a Uniunii privind animalele de companie care călătoresc menționată la primul paragraf de la prezentul alineat. Comisia poate încredința dezvoltarea, întreținerea și exploatarea respectivei baze de date unei entități independente, în urma unui proces de selecție public, în temeiul dispozițiilor relevante de la titlul VII din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509. Accesul la respectiva bază de date este limitat la autoritățile competente ale statelor membre și Comisie. Comisia se asigură că baza de date declanșează notificări iRASFF pentru deplasările notificate în prealabil care prezintă risc de fraudă. Statul membru care primește notificarea ia măsurile corespunzătoare pentru a îi da curs acesteia în conformitate cu articolul 105 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2017/625. Până la 31 august 2034, Comisia adoptă acte de punere în aplicare care stabilesc norme detaliate privind următoarele: (i) informațiile care trebuie să fie notificate în prealabil de către proprietari în conformitate cu alineatul (4) de la prezentul articol în baza de date a Uniunii privind animalele de companie care călătoresc, ținând seama de cerințele privind protecția datelor cu caracter personal prevăzute în Regulamentele (UE) 2018/1725 și (UE) 2016/679; (ii) procedura prin care trebuie să fie stabilit riscul de fraudă, care trebuie să țină seama de activitățile desfășurate de rețeaua ACA. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 29.

Articolul 27

Modificarea anexelor

CAPITOLUL VI Dispoziții procedurale

Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 28 de modificare a anexelor la prezentul regulament pentru a ține seama de progresele științifice și tehnice, inclusiv, atunci când este cazul, de avizele științifice ale EFSA, în ceea ce privește: (a) numărul adecvat de îngrijitori de animale din unitățile de reproducție și unitățile de vânzare; (b) cerințele privind adăparea și hrănirea și procesul de înțărcare; (c) intervalele de temperatură; (d) cerințele privind iluminarea; (e) nivelurile de amoniac și monoxid de carbon; (f) proiectarea caniselor și feliselor; (g) adăpostirea în grupuri; (h) spațiul disponibil pentru diferite categorii de câini și pisici; (i) frecvența gestațiilor; (j) vârsta minimă și maximă pentru reproducție a femelelor de câine și de pisică; (k) socializarea, furnizarea de elemente de îmbogățire și de alte măsuri pentru satisfacerea nevoilor comportamentale ale câinilor și ale pisicilor; (l) cerințele pentru transponderele utilizate pentru identificarea individuală a câinilor și a pisicilor; (m) datele care trebuie să fie colectate pentru monitorizarea și evaluarea politicilor. Orice cerință adăugată în anexe se bazează pe dovezi științifice sau tehnice actualizate, în special dovezi privind condițiile specifice necesare pentru a asigura bunăstarea câinilor și a pisicilor care intră în domeniul de aplicare al prezentului regulament. După caz, actele delegate respective țin seama de impactul social, economic și de mediu și prevăd perioade de tranziție suficiente pentru a permite operatorilor în cauză să se adapteze la noile cerințe.

Articolul 28

Exercitarea delegării

CAPITOLUL VI Dispoziții procedurale

(1) Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol. (2) Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 7 alineatul (8), la articolul 8 alineatul (3), la articolul 13 alineatul (2) și la articolul 27 se conferă Comisiei pe o perioadă nedeterminată de la 30 august 2026. (3) Delegarea de competențe menționată la articolul 7 alineatul (8), la articolul 8 alineatul (3), la articolul 13 alineatul (2) și la articolul 27 poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare. (4) Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia consultă experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare. (5) De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului. (6) Un act delegat adoptat în temeiul articolului 7 alineatul (8), al articolului 8 alineatul (3), al articolului 13 alineatul (2) sau al articolului 27 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Respectivul termen se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 29

Procedura comitetului

CAPITOLUL VI Dispoziții procedurale

(1) Comisia este asistată de Comitetul permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale, instituit în temeiul articolului 58 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 178/2002. Respectivul comitet reprezintă un comitet în înțelesul Regulamentului (UE) nr. 182/2011. (2) În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011. În cazul în care comitetul nu emite un aviz, Comisia nu adoptă proiectul de act de punere în aplicare și se aplică articolul 5 alineatul (4) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

Articolul 30

Norme naționale mai stricte

CAPITOLUL VII Norme naționale mai stricte și dispoziții finale

(1) Prezentul regulament nu împiedică statele membre să mențină sau să adopte norme naționale mai stricte care vizează o protecție mai extinsă a bunăstării câinilor și a pisicilor deținute în unități și o mai bună trasabilitate a câinilor și pisicilor, cu condiția ca normele respective să nu fie incompatibile cu prezentul regulament și să nu aducă atingere bunei funcționări a pieței interne. (2) Până la 31 august 2028, statele membre informează Comisia cu privire la existența oricăror norme naționale mai stricte pe care intenționează să le păstreze în conformitate cu alineatul (1) de la prezentul articol. Ulterior, statele membre informează Comisia cu privire la normele naționale mai stricte înainte de adoptarea acestora, cu excepția cazului în care statele membre au notificat deja proiectul de norme naționale ca proiect de reglementare tehnică în temeiul articolului 5 din Directiva (UE) 2015/1535. Comisia le supune atenției celorlalte state membre. (3) Statul membru care are norme naționale mai stricte menționate la alineatul (1) nu poate interzice și nu poate împiedica introducerea pe piață pe teritoriul său a câinilor și a pisicilor deținute în alt stat membru pe motiv că animalele în cauză nu au fost deținute în conformitate cu normele sale naționale mai stricte.

Articolul 31

Raportare și evaluare

CAPITOLUL VII Norme naționale mai stricte și dispoziții finale

(1) Pe baza rapoartelor primite în conformitate cu articolul 24 și a oricăror informații suplimentare relevante, Comisia publică, până la 31 august 2033 și, ulterior, o dată la trei ani, un raport de monitorizare privind bunăstarea câinilor și a pisicilor introduse pe piață în Uniune. (2) Până la 31 august 2040, Comisia efectuează o evaluare a prezentului regulament și prezintă un raport privind principalele constatări Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor. În cadrul respectivei evaluări și al raportului, Comisia evaluează în special: (a) măsura în care prezentul regulament a contribuit la asigurarea unui nivel ridicat de bunăstare pentru câini și pisici, la îmbunătățirea trasabilității lor și la reducerea comerțului ilegal cu aceste animale; (b) impactul pe care prezentul regulament l-a avut asupra operatorilor de unități de reproducție, de unități de vânzare și de adăposturi, precum și asupra operatorilor care plasează câini și pisici în case de îngrijire temporară, ținând seama, printre altele, de sarcina administrativă și de costurile de asigurare a respectării a normelor. (3) În scopul raportării menționate la alineatul (2), statele membre furnizează Comisiei informațiile necesare pentru elaborarea raportului său.

Articolul 32

Sancțiuni

CAPITOLUL VII Norme naționale mai stricte și dispoziții finale

Statele membre adoptă normele privind sancțiunile care se aplică în cazul nerespectării prezentului regulament, inclusiv cele care rezultă din abandonarea câinilor și pisicilor de către operatori, și iau toate măsurile necesare pentru a asigura aplicarea acestora. Sancțiunile prevăzute trebuie să fie efective, proporționale și cu efect de descurajare. Statele membre notifică normele și măsurile respective Comisiei și îi comunică acesteia, fără întârziere, orice modificare ulterioară a acestora.

Articolul 33

Intrarea în vigoare și aplicarea

CAPITOLUL VII Norme naționale mai stricte și dispoziții finale

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Se aplică de la 31 august 2028. Cu toate acestea, (a) articolul 16 se aplică de la 31 august 2029. (b) articolul 21 alineatul (3) și articolul 23 alineatul (1) se aplică de la 31 august 2030; (c) articolul 8 alineatul (1) se aplică începând cu 1 iulie 2036, iar articolul 8 alineatul (2) se aplică de la 1 iulie 2030; (d) articolul 15, articolul 21 alineatul (3) al doilea paragraf și alineatele (4) și (5), articolul 22 alineatul (1) literele (a), (b) și (c), articolul 23 alineatele (3) și (4) și articolul 26 alineatele (1), (2) și (3) se aplică de la 31 august 2031; (e) articolul 12 alineatele (2) și (3) se aplică de la 31 august 2033; (f) articolul 10 se aplică de la 31 august 2034; și (g) articolul 26 alineatul (4) se aplică de la 31 august 2036.

Disponibil în Regra PRO

Încearcă gratuit toate instrumentele, 30 de zile

Creează-ți cont și deblochează , împreună cu toate funcțiile profesionale pentru cercetare juridică.

  • Versiunile istorice ale actelor
  • Fișa actului și legături legislative
  • Căutare rapidă în fiecare act
  • Workspace juridic într-un singur loc

Ai acces gratuit timp de 30 de zile, ca să vezi cum se potrivește Regra în activitatea ta.