Recitale
(1) Condițiile pentru introducerea pe piață și pentru punerea la dispoziție pe piață a detergenților și a agenților tensioactivi pentru detergenți au fost armonizate prin Regulamentul (CE) nr. 648/2004 al Parlamentului European și al Consiliului (3). Regulamentul respectiv stabilește cerințe referitoare la biodegradabilitatea agenților tensioactivi, restricții sau interdicții privind agenții tensioactivi din motive de biodegradabilitate, limitări ale conținutului de fosfați și de alți compuși ai fosforului în detergenții de larg consum pentru rufe și în detergenții de larg consum pentru mașini automate de spălat vase, informații pe care producătorii trebuie să le pună la dispoziția autorităților competente și a personalului medical din statele membre, precum și norme privind etichetarea detergenților, inclusiv în ceea ce privește substanțele odorante alergene.
(2) Evaluarea de către Comisie a Regulamentului (CE) nr. 648/2004 a concluzionat că regulamentul respectiv și-a atins în mare măsură obiectivele. Evaluarea respectivă a identificat însă și o serie de puncte slabe și de domenii în care sunt necesare îmbunătățiri suplimentare. În ultimii ani, cadrul de reglementare pentru substanțele chimice s-a schimbat radical, creând suprapuneri și lipsă de coerență în privința normelor aplicabile detergenților și mai ales în privința cerințelor de informare relevante. Este deci necesar să se asigure consecvența și să se elimine suprapunerile în privința cerințelor de informare.
(3) Unele noi evoluții de pe piață, în special dezvoltarea detergenților care conțin microorganisme și vânzarea de detergenți prin reumplere, ies integral sau parțial de sub incidența Regulamentului (CE) nr. 648/2004. În plus, numărul de produse oferite spre vânzare prin internet este în creștere, iar astfel de vânzări online ridică probleme specifice de aplicare a legii în situațiile în care nu există nici un producător stabilit în Uniune, nici un importator. Pe de altă parte, digitalizarea oferă ocazii de simplificare, de reducere a sarcinii și de creștere a ușurinței de utilizare, precum și a inteligibilității informațiilor privind siguranța și utilizarea, de care nu se beneficiază în prezent. Este deci necesar să se țină seama de noile produse și practici și să se intensifice eforturile de digitalizare în concordanță cu obiectivele generale ale Uniunii, în special în ceea ce privește durabilitatea, tranziția verde și tranziția digitală. În plus, vânzările prin reumplere ar trebui să fie încurajate ca măsură concretă de prevenire a generării de deșeuri necesară pentru îndeplinirea obiectivelor în materie de reutilizare și de reumplere, în concordanță cu Pactul verde european prezentat în Comunicarea Comisiei din 11 decembrie 2019 și cu noul Plan de acțiune privind economia circulară pentru o Europă mai curată și mai competitivă, prezentat în Comunicarea Comisiei din 11 martie 2020. Pentru a continua tranziția Uniunii către o economie circulară, ar trebui să fie încurajate și promovate refolosirea și reumplerea ambalajelor. Operatorii economici ar trebui, de asemenea, să facă eforturi pentru a pune detergenții la dispoziție pe piață pentru consumatori în alte forme de vânzare sustenabile, de exemplu în ambalaje reciclabile care să le permită consumatorilor să reumple ambalajele respective la domiciliu, garantând în același timp siguranța consumatorilor.
(4) Verificarea adecvării celei mai relevante legislații din domeniul substanțelor chimice, care nu a inclus Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului (4), a scos în evidență complexitatea cadrului de reglementare al Uniunii pentru substanțele chimice și a atribuit complexitatea respectivă numărului mare de acte legislative interconectate consacrate anumitor produse și anumitor sectoare. Verificarea adecvării a subliniat că autoritățile de supraveghere a pieței semnalează probleme de asigurare a respectării legislației în ceea ce privește produsele care intră în Uniune din țări terțe prin intermediul vânzărilor online. Aceasta a subliniat, de asemenea, că pot fi aduse simplificări în ceea ce privește comunicarea de informații prin etichete către utilizatorii de produse și a constatat că, în prezent, nu se profită de utilizarea instrumentelor inovatoare pentru comunicarea informațiilor despre produs. Prin urmare, este necesară simplificarea normelor actuale pentru a reduce sarcina pentru operatorii economici, pentru a îmbunătăți înțelegerea consumatorilor și pentru a facilita supravegherea pieței. În consecință, Regulamentul (CE) nr. 648/2004 ar trebui să fie înlocuit.
(5) Decizia nr. 768/2008/CE a Parlamentului European și a Consiliului (5) stabilește principii comune și dispoziții de referință concepute pentru a fi aplicate întregii legislații sectoriale cu scopul de a oferi o bază coerentă revizuirii legislației respective. Noul cadru juridic pentru detergenți și agenții tensioactivi ar trebui să fie aliniat, în măsura posibilului, la aceste principii comune și dispoziții de referință.
(6) Pentru a asigura securitatea juridică și condiții de concurență echitabile pentru operatorii economici, definiția actuală a detergentului ar trebui să fie extinsă în așa fel încât să includă detergenții nou-dezvoltați care conțin microorganisme adăugate în mod intenționat. Definiția respectivă ar trebui să cuprindă și produsele care sprijină procesul de curățare când sunt utilizate împreună cu un detergent de rufe sau cu un detergent pentru mașini automate de spălat vase, precum și produsele care modifică mirosul materialelor textile, având în vedere rolul auxiliar pe care îl au produsele respective în îndeplinirea funcției de curățare. Referirile la suprafețe includ suprafața fructelor și legumelor.
(7) În condițiile în care agenții tensioactivi sunt principalele ingrediente ale detergenților, cerințele de biodegradabilitate actuale ar trebui să fie menținute. Deoarece agenții tensioactivi sunt vânduți în principal în cadrul tranzacțiilor între întreprinderi pentru a fi utilizați la fabricarea detergenților, nu este nevoie să fie supuși acelorași cerințe ca și detergenții. Ar trebui deci să fie stabilite norme minime pentru agenții tensioactivi, și anume norme privind informațiile de etichetare și obligația producătorilor de a întocmi o documentație tehnică. Pentru a evita crearea unei sarcini administrative inutile, producătorul ar trebui să fie obligat să creeze un pașaport digital al produsului și să comunice fișa tehnică privind ingredientele pentru răspunsul în situații de urgență privind sănătatea numai în cazul în care agenții tensioactivi sunt puși la dispoziție pe piață pentru consumatori sau alți utilizatori finali în mod direct. În plus, dispozițiile privind vânzările prin reumplere ar trebui să se aplice și agenților tensioactivi destinați utilizatorilor finali.
(8) Pactul verde european a stabilit obiectivul de a proteja mai bine sănătatea umană și mediul, ca parte a unei abordări ambițioase care urmărește combaterea poluării din toate sursele și tranziția către un mediu fără substanțe toxice. Ca parte a respectivei abordări, prezentul regulament ar trebui să completeze normele stabilite în instrumentele legislative existente.
(9) În condițiile în care Uniunea dispune deja de unul dintre cele mai cuprinzătoare și mai protectoare cadre de reglementare privind substanțele chimice, sprijinit de cea mai avansată bază de cunoștințe la nivel mondial, prezentul regulament nu afectează aplicarea dreptului existent al Uniunii referitor la aspecte legate de protecția sănătății umane, a siguranței și a mediului care nu intră sub incidența sa. Prezentul regulament ar trebui, în special, să se aplice fără a aduce atingere Regulamentelor (CE) nr. 1907/2006, (CE) nr. 1272/2008 (6) și (UE) nr. 528/2012 (7) ale Parlamentului European și ale Consiliului.
(10) Agenții tensioactivi sunt agenți de suprafață care ajută la descompunerea interfeței dintre apă și uleiuri sau murdărie. Aceștia reprezintă unul dintre principalele ingrediente ale detergenților. Agenții tensioactivi pot însă reprezenta un risc pentru mediu, deoarece sunt evacuați în sistemele de canalizare sau direct în apele de suprafață. Pentru a preveni orice efecte adverse pe care agenții tensioactivi le-ar putea avea asupra mediului, este necesar să se stabilească cerințe care să garanteze că agenții tensioactivi sunt complet biodegradabili indiferent dacă sunt introduși pe piață ca atare și dacă sunt destinați utilizării în detergenți sau sunt conținuți în detergenți.
(11) Există unele substanțe folosite în detergenți, diferite de agenții tensioactivi, care pot rămâne în apele uzate după ce sunt folosite și care, dacă nu sunt eliminate de operatorii stațiilor de epurare a apelor uzate prin procese costisitoare, persistă și se acumulează în mediu. Pentru a facilita inovarea și a aborda riscurile potențiale pentru sănătatea umană și pentru mediu, precum și pentru a sprijini obiectivele Directivei (UE) 2024/3019 a Parlamentului European și a Consiliului (8), ar trebui să fie stabilite obiective ambițioase pentru introducerea de criterii de biodegradabilitate și de metode de testare corespunzătoare pentru alte ingrediente ale detergenților, acordând prioritate ingredientelor cu un impact potențial mai mare asupra mediului. Într-o primă etapă, Comisia ar trebui să elaboreze criterii de biodegradabilitate pentru filme polimerice hidrosolubile utilizate la fabricarea detergenților sub formă de capsule și pentru toți polimerii din astfel de folii, iar într-o a doua etapă ar trebui să elaboreze astfel de criterii pentru alte substanțe organice utilizate în concentrații mari în detergenți, reprezentând cel puțin 10 % din produs. Pentru a asigura un tratament egal al produselor, indiferent dacă sunt sub formă lichidă sau solidă și pentru a evita diluarea, procentajul respectiv ar trebui să fie calculat din masa totală a substanțelor, inclusiv diverși solvenți, fără a lua în calcul conținutul de apă. Comisia ar trebui, de asemenea, să stabilească metode de testare adecvate pentru a asigura punerea în aplicare uniformă și supravegherea efectivă a pieței în întreaga Uniune. În plus, din motive de claritate și previzibilitate juridică, ar trebui să fie stabilite termene realiste pentru ca producătorii să adapteze formulele produselor lor în vederea îndeplinirii criteriilor de biodegradabilitate care urmează să fie elaborate de Comisie fie pentru filme, fie pentru polimerii conținuți de filme și pentru substanțe organice în concentrații mari. Pentru a asigura flexibilitatea normelor în cazuri justificate în mod corespunzător, Comisia ar trebui să fie împuternicită să introducă derogări de la cerințele de biodegradabilitate pentru a se asigura că eficiența, disponibilitatea și accesibilitatea ca preț a detergenților nu sunt afectate. În sfârșit, pentru a asigura un grad ridicat de protecție a mediului, Comisia ar trebui să evalueze și fezabilitatea introducerii de criterii de biodegradabilitate pentru substanțele organice prezente în concentrații mai mici sau a reducerii pragului minim. O astfel de abordare cuprinzătoare și etapizată a biodegradabilității ar trebui să asigure un progres constant către produse biodegradabile, cu termene realiste. Pentru a le da producătorilor timp să adapteze formulele produselor, ar trebui să fie oferite perioade de tranziție suficiente, iar criteriile de testare ar trebui să fie stabilite cu suficient timp înainte.
(12) Fosforul este un alt ingredient esențial utilizat în detergenți. Fosforul și compușii săi cauzează însă daune ecosistemelor și mediilor acvatice, deoarece contribuie la eutrofizare. Se preconizează că se vor înregistra progrese semnificative în recuperarea fosforului din apele uzate urbane odată cu aplicarea Directivei (UE) 2024/3019. Este însă important să se continue tratarea problemei la sursă prin limitarea conținutului de fosfor din tipurile de detergenți care sunt utilizați în volumele cele mai mari. Prin urmare, pentru a continua asigurarea unui grad ridicat de protecție a mediului și pentru a reduce contribuția detergenților la eutrofizare, este necesar să se păstreze limite armonizate privind conținutul de fosfați și de compuși ai fosforului în detergenții de larg consum pentru rufe și în detergenții de larg consum pentru mașini automate de spălat vase. Având în vedere consecințele semnificative pe care le poate avea eutrofizarea, Comisia ar trebui să evalueze fezabilitatea reducerii în continuare a acestor limite și a introducerii de noi limite pentru alte categorii de produse și, dacă este cazul, să adopte o propunere de modificare a acestor elemente esențiale ale prezentului regulament.
(13) În ultimii ani au fost dezvoltate noi produse de curățare care conțin microorganisme vii ca substanțe active. Microorganismele au o biologie proprie și un răspuns propriu la mediul înconjurător. Datorită capacității lor de proliferare, există o diferență clară între detergenții convenționali și cei microbieni. Prin urmare, pericolele aferente și riscurile care pot apărea nu sunt neapărat de aceeași natură cu cele prezentate de substanțele chimice, în special în ceea ce privește capacitatea microorganismelor de a supraviețui și de a se înmulți în medii diferite și de a produce o gamă de metaboliți și toxine diferite cu o potențială semnificație toxicologică.
(14) Întrucât nu fac obiectul înregistrării în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 sau cu un alt act legislativ al Uniunii care impune producătorilor să demonstreze că utilizarea preconizată este sigură, microorganismele ar trebui să fie eligibile pentru a fi utilizate în detergenți numai în măsura în care au fost identificate clar și în care sunt susținute de date care demonstrează că utilizarea lor este sigură. Prin urmare, ar trebui să fie stabilite norme armonizate care să reglementeze siguranța utilizării microorganismelor în detergenți. Pentru a asigura un grad ridicat de protecție a sănătății umane și a mediului și condiții de concurență echitabile pentru operatorii economici, Comisia ar trebui să stabilească o metodologie de evaluare a riscurilor pentru detergenții care conțin microorganisme. O astfel de metodologie ar trebui să fie cât mai cuprinzătoare posibil și să acopere toate riscurile cunoscute, inclusiv pentru anumite categorii de produse, cum ar fi cele pulverizabile sau cele care urmează să fie utilizate pe suprafețe care intră în contact cu produsele alimentare.
(15) În conformitate cu Directiva 2010/63/UE a Parlamentului European și a Consiliului (9), este necesar să se înlocuiască, să se reducă sau să se perfecționeze testele pe animale, în vederea eliminării treptate a utilizării animalelor pentru teste cât de curând posibil. Introducerea pe piață a detergenților și a agenților tensioactivi care au fost testați pe animale pentru a îndeplini cerințele prezentului regulament ar trebui deci să fie universal interzisă, permițându-se însă utilizarea datelor istorice. Comisia ar trebui să stabilească o derogare, după caz, pentru a asigura un grad ridicat de protecție a sănătății umane și a mediului și ar trebui să comunice orice astfel de decizie de acordare a unei derogări statelor membre și operatorilor economici relevanți.
(16) Pentru a asigura un grad ridicat de protecție a interesului public și a garanta o concurență loială pe piața internă, operatorii economici ar trebui să fie responsabili pentru conformitatea detergenților și a agenților tensioactivi cu prezentul regulament, în funcție de rolurile pe care le au în lanțul de aprovizionare. Pentru a proteja sănătatea și siguranța consumatorilor și mediul, importatorii ar trebui să testeze prin eșantionare ori de câte ori este cazul detergenții și agenții tensioactivi pe care i-au pus la dispoziție pe piață.
(17) Toți operatorii economici care intervin în lanțul de aprovizionare și de distribuție ar trebui să ia măsuri adecvate și eficace pentru a se asigura că pun la dispoziție pe piața Uniunii numai detergenți și agenți tensioactivi care sunt în conformitate cu prezentul regulament. Este deci necesar să se stabilească o repartizare clară și proporțională a obligațiilor care să corespundă rolului deținut de fiecare operator economic în lanțul de aprovizionare și de distribuție.
(18) Pentru a permite operatorilor economici să demonstreze că detergenții și agenții tensioactivi puși la dispoziție pe piață sunt în conformitate cu prezentul regulament și autorităților competente să verifice acest fapt, este necesar să se prevadă o procedură de evaluare a conformității. Decizia nr. 768/2008/CE stabilește module pentru procedurile de evaluare a conformității, de la cea mai puțin strictă până la cea mai strictă, proporțional cu nivelul de risc implicat și cu nivelul de siguranță necesar. Pentru a asigura coerența intersectorială și a evita variante ad-hoc, decizia respectivă specifică procedurile de evaluare a conformității care pot fi alese dintre aceste module.
(19) Producătorii, care cunosc în detaliu procesul de proiectare și de producție, sunt cei mai în măsură să asigure conformitatea detergentului sau a agentului tensioactiv cu prezentul regulament. Prin urmare, producătorii ar trebui să fie singurii responsabili de efectuarea procedurii de evaluare a conformității pentru detergenți și agenții tensioactivi. Modulul A prevăzut în anexa II la Decizia nr. 768/2008/CE ar trebui să se aplice pentru evaluarea conformității detergenților și a agenților tensioactivi. Producătorii ar trebui, de asemenea, să întocmească o documentație tehnică care să demonstreze conformitatea detergentului sau a agentului tensioactiv cu normele și metodele de testare relevante.
(20) Având în vedere că detergenții și agenții tensioactivi pot avea un termen de valabilitate lung și pentru a asigura coerența cu cerințele de păstrare a documentației în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1272/2008 care sunt aplicabile majorității detergenților, producătorii ar trebui să păstreze documentația tehnică, pașaportul digital al produsului și, după caz, eticheta digitală o perioadă de 10 ani de la data la care detergentul sau agentul tensioactiv care face obiectul documentației tehnice, al pașaportului digital al produsului sau al etichetei digitale respective a fost introdus pe piață.
(21) Pentru a facilita respectarea de către producători a obligațiilor care le revin în temeiul prezentului regulament, producătorilor stabiliți în Uniune ar trebui să li se permită să numească un reprezentant autorizat care să îndeplinească sarcini specifice în numele lor. O astfel de numire ar trebui să fie valabilă numai dacă este acceptată în scris de reprezentantul autorizat. În plus, pentru a asigura o repartizare clară și proporțională a responsabilităților între producător și reprezentantul autorizat, este necesar să se stabilească lista sarcinilor pe care producătorii ar trebui să le încredințeze reprezentantului autorizat, precum și lista sarcinilor care nu pot fi delegate. În plus, pentru a asigura aplicabilitatea și eficacitatea cerințelor de supraveghere a pieței și pentru a garanta că pe piața Uniunii sunt introduși numai detergenți și agenți tensioactivi conformi, ar trebui să existe permanent o entitate stabilită în Uniune responsabilă cu asigurarea legăturii cu autoritățile de supraveghere a pieței și a conformității cu prezentul regulament. Producătorii stabiliți în afara Uniunii ar trebui să numească în acest scop un reprezentant autorizat stabilit în Uniune în ceea ce privește detergenții și agenții tensioactivi pe care îi introduc pe piața Uniunii prin vânzare la distanță, inclusiv prin intermediul piețelor online. Prezentul regulament ar trebui să stabilească, ca urmare, o listă de sarcini suplimentare pe care acești producători trebuie să le încredințeze reprezentanților autorizați. Lista respectivă ar trebui să includă obligația de a depune toate eforturile pentru a verifica dacă informațiile și documentația transmise de producător demonstrează conformitatea cu prezentul regulament. O astfel de obligație ar trebui să fie înțeleasă ca fiind o verificare bazată pe documente, întrucât reprezentantul autorizat nu ar trebui să fie obligat să efectueze investigații detaliate sau analize exhaustive ale conformității. Aceasta ar asigura o protecție adecvată a sănătății umane și a mediului, respectând în același timp rolul și calitățile specifice ale reprezentanților autorizați, în conformitate cu principiul proporționalității.
(22) Pentru a facilita comunicarea între operatorii economici, autoritățile de supraveghere a pieței și consumatori, operatorii economici ar trebui să își indice și țină la zi detaliile de contact, precum un număr de telefon, pe lângă adresa poștală și adresa de e-mail sau alte canale de comunicare.
(23) Pentru a proteja funcționarea pieței interne și a garanta atingerea obiectivului de a asigura un grad ridicat de protecție a sănătății umane și a mediului, este necesar să se stabilească că și detergenții și agenții tensioactivi din țările terțe care intră pe piața Uniunii, inclusiv prin vânzare online, sunt în conformitate cu prezentul regulament. Este necesar mai ales să se asigure că producătorii au aplicat proceduri adecvate de evaluare a conformității în ceea ce privește produsele respective. De asemenea, este necesar să se stabilească norme pentru ca importatorii să se asigure că detergenții și agenții tensioactivi pe care îi introduc pe piață respectă cerințele respective. Importatorii și reprezentanții autorizați ar trebui să se asigure că documentația întocmită de producători este pusă la dispoziția autorităților naționale competente în vederea inspecției. Ar trebui să se dispună ca importatorii și, după caz, reprezentanții autorizați să se asigure că a fost creat un pașaport digital al produsului pentru detergenți și agenții tensioactivi destinați utilizatorilor finali.
(24) Întrucât joacă un rol esențial în garantarea conformității detergenților și a agenților tensioactivi importați pe piața Uniunii, atunci când introduc un detergent sau un agent tensioactiv pe piață, importatorii ar trebui să își indice pe eticheta produsului numele, denumirea comercială înregistrată sau marca înregistrată, precum și adresa poștală și cea electronică și numărul de telefon.
(25) Întrucât distribuitorii pun la dispoziție pe piață un detergent sau un agent tensioactiv după ce acesta a fost introdus pe piață de către producător sau importator, aceștia ar trebui să acționeze cu diligența necesară în ceea ce privește cerințele aplicabile. De asemenea, distribuitorii ar trebui să se asigure că modul în care manipulează detergentul sau agentul tensioactiv nu afectează conformitatea acestuia cu prezentul regulament.
(26) Întrucât distribuitorii, importatorii și, după caz, reprezentanții autorizați sunt aproape de piață și au un rol important în asigurarea conformității produsului, aceștia ar trebui să fie implicați în sarcinile de supraveghere a pieței desfășurate de autoritățile naționale competente și ar trebui să fie pregătiți să participe activ, transmițând autorităților respective toate informațiile necesare referitoare la detergentul sau agentul tensioactiv vizat.
(27) Importatorii și distribuitorii care fie introduc pe piață un detergent sau un agent tensioactiv sub numele sau marca lor înregistrată, fie modifică un detergent sau un agent tensioactiv într-un mod care ar putea afecta conformitatea cu prezentul regulament, ar trebui să fie considerați producători și, în consecință, ar trebui să își asume obligațiile care revin producătorilor. În mod similar, importatorii și distribuitorii care pun la dispoziție pe piață pentru utilizatorii finali un agent tensioactiv care nu a fost produs pentru a fi furnizat utilizatorilor finali, ci producătorilor de detergenți, ar trebui să își asume rolul de producător și, printre altele, să creeze un pașaport digital al produsului. În alte cazuri, operatorii economici care se limitează la a ambala sau a reambala un detergent sau un agent tensioactiv deja introdus pe piață de alți operatori economici ar trebui să poată face dovada faptului că conformitatea cu prezentul regulament nu a fost afectată prin indicarea identității lor pe ambalaj și prin păstrarea unei copii a informațiilor de etichetare originale. Activitățile de ambalare și reambalare ar trebui să fie înțelese ca furnizând produse utilizatorilor finali în ambalaje individuale și nu ar trebui să vizeze vânzările prin reumplere.
(28) Întrucât detergenții de uz industrial și instituțional sunt utilizați de personal specializat în afara sferei casnice, aceștia sunt supuși altor cerințe decât detergenții de larg consum. Pentru a evita riscurile pentru sănătatea consumatorilor sau pentru mediu și pentru a facilita activitățile de supraveghere a pieței, detergenții de uz industrial și instituțional ar trebui să fie identificați în mod clar după etichetă.
(29) Pentru a asigura un grad ridicat de protecție a sănătății umane, având în vedere disponibilitatea largă a detergenților și a agenților tensioactivi destinați utilizatorilor finali și riscul ridicat de otrăvire accidentală, în special în rândul copiilor, organismele desemnate de statele membre în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1272/2008 care sprijină răspunsul în situații de urgență privind sănătatea ar trebui să aibă acces la informații calitative și cantitative privind compoziția detergenților și a agenților tensioactivi destinați utilizatorilor finali, chiar dacă nu sunt necesare în temeiul regulamentului respectiv. Prin urmare, înainte ca astfel de produse să fie introduse pe piață, producătorii și, după caz, importatorul sau reprezentantul autorizat al acestora ar trebui să furnizeze o fișă tehnică privind ingredientele pentru detergenți și pentru agenții tensioactivi destinați utilizatorilor finali care sunt amestecuri ce nu sunt periculoase pentru sănătatea umană. În plus, și distribuitorii care pun la dispoziție pe piață produsele în alte state membre decât cele în care produsele sunt deja disponibile ar trebui să furnizeze fișa tehnică privind ingredientele. Pentru a optimiza comunicarea informațiilor, obligațiile prevăzute în prezentul regulament ar trebui să se bazeze pe sistemul legat de răspunsul în situații de urgență privind sănătatea deja instituit în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1272/2008, deoarece acesta este deja cunoscut de mulți operatori economici și de multe centre de informare toxicologică. Comisia ar trebui să fie împuternicită să stabilească cerințele tehnice pentru îndeplinirea obligației de a comunica fișa tehnică privind ingredientele.
(30) Etichetele comunică utilizatorilor informații importante privind utilizarea și siguranța, de exemplu prezența în detergenți și în agenții tensioactivi a sensibilizanților pentru piele sau pentru căile respiratorii, cum ar fi substanțele odorante, conservanții sau enzimele alergene. Prin furnizarea de informații privind conținutul acestor substanțe pe etichetele detergenților și ale agenților tensioactivi, utilizatorii cu alergii sau predispoziții alergice au posibilitatea să facă alegeri în cunoștință de cauză, reducându-se astfel reacțiile potențiale legate de utilizarea detergenților și a agenților tensioactivi. Prin urmare, este necesar să se stabilească cerințe de etichetare pentru detergenți și agenții tensioactivi.
(31) Dat fiind faptul că etichetarea detergenților și a agenților tensioactivi ar putea intra sub incidența mai multor acte legislative ale Uniunii, este necesar ca informațiile de pe etichetele detergenților și ale agenților tensioactivi să fie raționalizate, astfel încât, dacă diferite acte legislative ale Uniunii impun informații similare pe etichetele detergenților și ale agenților tensioactivi, aceste informații să fie furnizate o singură dată, în conformitate cu normele mai stricte. Respectiva raționalizare ar îmbunătăți, pe de o parte, lizibilitatea și inteligibilitatea etichetelor de către utilizatorii finali și, pe de altă parte, ar reduce sarcina administrativă a producătorilor.
(32) Substanțele odorante sunt compuși organici cu mirosuri caracteristice, de obicei plăcute, care sunt utilizate pe scară largă în detergenți, precum și în multe alte produse, cum ar fi parfumurile și alte produse cosmetice parfumate. Aceste substanțe ar putea provoca o reacție alergică la contact, în special la persoanele sensibilizate, chiar și atunci când sunt prezente în concentrații reduse. Prin urmare, este important să se furnizeze informații cu privire la prezența alergenilor individuali în detergenți, astfel încât persoanele sensibilizate să poată evita contactul cu substanța la care sunt alergice. În consecință, ar trebui să fie stabilite cerințe specifice de etichetare care să se aplice numai dacă substanțele odorante alergene nu urmează să fie etichetate în modul prevăzut în Regulamentul (CE) nr. 1272/2008. Acest lucru nu doar că ar preveni crearea unei sarcini administrative inutile pentru operatorii economici, ci ar garanta și că consumatorii sau alți utilizatori finali primesc respectivele informații prezentate în mod clar, oferind astfel un grad ridicat de protecție a sănătății umane pentru persoanele sensibilizate.
(33) Sunt necesare cerințe suplimentare de etichetare pentru anumite substanțe, cum ar fi conservanții, pentru a asigura un grad ridicat de protecție a sănătății umane. Prin urmare, sub incidența cerințelor de etichetare pentru conservanți ar trebui să intre nu numai conservanții adăugați în mod intenționat de producător în detergent, ci și cei care rezultă din amestecurile care îl compun și care sunt adesea denumiți „conservanți de transfer”.
(34) Informațiile privind cantitatea corectă de detergenți pe care consumatorii trebuie să o utilizeze atunci când desfășoară activități de curățare, și anume informațiile privind dozarea, ar trebui să fie incluse pe eticheta detergenților de larg consum pentru rufe, a detergenților de larg consum pentru mașini automate de spălat vase și a detergenților de larg consum pentru suprafețe pentru a preveni potențiala utilizare în exces a detergenților, reducând astfel cantitatea totală de detergenți și agenți tensioactivi care intră în mediu.
(35) Etichetarea digitală ar putea îmbunătăți comunicarea informațiilor de etichetare, atât prin evitarea supraaglomerării etichetelor fizice, cât și oferind utilizatorilor posibilitatea de a se baza pe diferite posibilități de citire disponibile numai pentru formatele digitale, cum ar fi caractere mai mari, căutare automată, difuzoare sau traducerea în alte limbi. Prin urmare, etichetarea digitală ar putea mări lizibilitatea, ușurința utilizării și inteligibilitatea etichetelor pentru consumatori, inclusiv pentru consumatorii vulnerabili și cu deficiențe de vedere. Furnizarea de etichete digitale ar putea avea ca rezultat și o gestionare mai eficientă a obligațiilor de etichetare de către operatorii economici, facilitând actualizarea informațiilor de etichetare, reducând costurile de etichetare și permițând furnizarea de informații mai relevante către utilizatori. În consecință, operatorilor economici ar trebui să li se permită să furnizeze anumite informații de etichetare pentru detergenți numai prin intermediul etichetei digitale, sub rezerva anumitor condiții menite să asigure un grad ridicat de protecție a utilizatorilor.
(36) Pentru a evita impunerea unei sarcini administrative inutile pentru operatorii economici și întrucât eticheta digitală este doar complementară celei fizice, operatorii economici ar trebui să fie în măsură să decidă dacă utilizează etichete digitale sau furnizează toate informațiile doar pe o etichetă fizică. Alegerea de a furniza o etichetă digitală ar trebui să aparțină producătorilor și importatorilor, care sunt responsabili pentru furnizarea unui set exact de informații de etichetare.
(37) Etichetarea digitală ar putea crea, de asemenea, dificultăți pentru categoriile de populație vulnerabile, care nu au competențe digitale sau au competențe digitale insuficiente, și ar putea accentua decalajul digital. Din acest motiv, informațiile specifice care trebuie să fie furnizate numai pe o etichetă digitală ar trebui să reflecte nivelul actual de pregătire digitală și situația concretă a utilizatorilor de detergenți, precum și gradul de pregătire a infrastructurii fără fir și a altor infrastructuri tehnologice necesare pentru a permite accesul nerestricționat la informații. În plus, toate informațiile de etichetare referitoare la protecția sănătății și a mediului, precum și instrucțiunile minime de utilizare a detergenților ar trebui să rămână pe eticheta fizică, pentru a permite consumatorilor și altor utilizatori finali să facă alegeri în cunoștință de cauză înainte de a cumpăra detergentul și pentru a asigura manipularea acestuia în condiții de siguranță.
(38) Pentru detergenții și agenții tensioactivi vânduți utilizatorilor finali prin reumplere, ar trebui să fie posibil ca un volum mai mare de informații să fie furnizate numai în format digital, pentru a asigura nu numai beneficiile oferite de digitalizare, ci și beneficiile mari pentru mediu pe care le oferă practica vânzării prin reumplere din punctul de vedere al reducerii cantității de ambalaje și deșeuri de ambalaje. Totuși, utilizatorii finali ar trebui să primească în formă fizică cel puțin instrucțiuni simplificate de dozare pentru detergenții de larg consum pentru rufe și informații privind substanțele odorante și conservanții alergeni, pentru a evita riscul de reacții alergice.
(39) Pentru a asigura condiții de concurență echitabile în rândul operatorilor economici care pun la dispoziție detergenți pe piață și pentru a proteja consumatorii și alți utilizatori finali, ar trebui să fie stabilite cerințe generale privind etichetarea digitală. De exemplu, operatorii economici ar trebui să asigure un acces liber și ușor la etichetele digitale și să garanteze că informațiile obligatorii de etichetare necesare în temeiul prezentului regulament sunt separate de alte informații.
(40) Având în vedere dezvoltarea actuală a competențelor digitale, operatorii economici ar trebui, de asemenea, să furnizeze informațiile de etichetare prin mijloace alternative consumatorilor și altor utilizatori finali care nu pot accesa eticheta digitală. Obligația respectivă ar trebui să fie impusă ca măsură de siguranță pentru a reduce orice riscuri potențiale cauzate de indisponibilitatea informațiilor de etichetare, în special în ceea ce privește detergenții vânduți prin reumplere, situație în care informații suplimentare pot fi furnizate doar pe o etichetă digitală.
(41) Deoarece detergenții și agenții tensioactivi au aceeași utilizare și prezintă aceleași riscuri, indiferent de formatul în care sunt puși la dispoziție pe piață, operatorii economici care pun la dispoziție pe piață astfel produse prin reumplere ar trebui să se asigure că respectivele produse respectă aceleași cerințe ca produsele în ambalaje individuale. În plus, consumatorii ar trebui să primească informațiile de etichetare necesare atunci când optează pentru detergenți vânduți prin reumplere și ar trebui să fie stabilite cerințe minime de siguranță pentru stațiile de reumplere. Prin urmare, vânzarea de detergenți prin reumplere ar trebui să fie reglementată explicit de prezentul regulament pentru a asigura un grad ridicat de protecție a sănătății umane și a mediului și condiții de concurență echitabile pentru operatorii economici.
(42) Pentru a ține pasul cu evoluțiile tehnologice și cu noile mijloace de vânzare, asigurând în același timp o bună informare a consumatorilor și activități eficiente de supraveghere a pieței, informațiile de etichetare a detergenților și a agenților tensioactivi ar trebui să fie indicate în cazul vânzărilor la distanță, inclusiv prin intermediul piețelor online.
(43) Asigurarea trasabilității unui detergent sau a unui agent tensioactiv pe tot parcursul lanțului de aprovizionare contribuie la simplificarea și la eficientizarea supravegherii pieței. Un sistem de trasabilitate eficient facilitează sarcina autorităților de supraveghere a pieței de a identifica operatorii economici care pun la dispoziție pe piață detergenți sau agenți tensioactivi neconformi.
(44) Producătorii ar trebui să creeze un pașaport digital al produsului pentru a furniza informații cu privire la conformitatea cu prezentul regulament a detergenților și a agenților tensioactivi destinați utilizatorilor finali. Prezentul regulament stabilește conținutul minim al pașaportului digital al produsului, începând cu declarația de conformitate UE, însă în viitor ar putea fi avută în vedere includerea de informații suplimentare, cum ar fi documentația tehnică. Pentru a facilita verificările detergenților sau ale agenților tensioactivi destinați utilizatorii finali de către autoritățile de supraveghere a pieței și pentru a permite actorilor din lanțul de aprovizionare, consumatorilor și altor utilizatori finali, precum și altor părți interesate relevante cum ar fi organizațiile societății civile și cercetătorii, să acceseze informații necesare precum ingredientele, informațiile din pașaportul digital al produsului ar trebui să fie furnizate în format digital și într-un mod direct accesibil și ușor de utilizat prin intermediul unui suport de date. Suportul de date ar trebui să fie clar vizibil pentru utilizatorul final înainte de orice achiziție, inclusiv în cazul în care detergentul sau agentul tensioactiv destinat utilizatorilor finali este pus la dispoziție printr-un anunț publicitar online. Autoritățile de supraveghere a pieței, autoritățile vamale, operatorii economici, consumatorii și alți utilizatori finali ar trebui, prin urmare, să aibă acces imediat prin intermediul suportului de date la informațiile relevante pentru ei și în baza drepturilor lor de acces.
(45) Pentru a evita impunerea de costuri disproporționate asupra întreprinderilor în raport cu beneficiile mai generale, pașaportul digital al produsului ar trebui să fie adaptat la modelul unui detergent sau al unui agent tensioactiv destinat utilizatorilor finali. Detergenții sau agenții tensioactivi destinați utilizatorilor finali ar trebui să fie considerați ca aparținând aceluiași model atât timp cât nu există modificări ale formulei sau ale producției care să conducă la modificări ale etichetei produselor.
(46) Pentru a evita suprapunerea investițiilor în digitalizare de către toți actorii implicați, inclusiv de către producători, autorități de supraveghere a pieței și autorități vamale, atunci când fiecare act legislativ al Uniunii impune un pașaport digital al produsului pentru detergenți sau agenți tensioactivi, ar trebui să fie disponibil un unic pașaport digital al produsului care să conțină informațiile necesare în temeiul prezentului regulament și al altor acte legislative ale Uniunii. În plus, pașaportul digital al produsului prevăzut în prezentul regulament ar trebui să fie pe deplin interoperabil cu orice pașaport digital al produsului impus de alte acte legislative ale Uniunii.
(47) În special, Regulamentul (UE) 2024/1781 al Parlamentului European și al Consiliului (10) prevede, de asemenea, cerințe și specificații tehnice pentru un pașaport digital al produsului, instituirea de către Comisie a unui registru al pașapoartelor digitale ale produselor (denumit în continuare „registrul”) în care sunt stocate informații privind pașapoartele digitale ale produselor și interconectarea registrului cu Sistemul de schimb de certificate în cadrul ghișeului unic al UE pentru vămi prevăzut de Regulamentul (UE) 2022/2399 al Parlamentului European și al Consiliului (11). Pe termen mediu, regulamentul respectiv ar putea include în domeniul său de aplicare detergenții sau agenții tensioactivi, impunând astfel ca pentru aceștia să se pună la dispoziție un pașaport digital al produsului.
(48) Prin urmare, pașaportul digital al produsului pentru detergenți și agenți tensioactivi destinați utilizatorilor finali creat în temeiul prezentului regulament ar trebui să respecte aceleași cerințe și elemente tehnice precum cele prevăzute în Regulamentul (UE) 2024/1781, inclusiv aspectele sale tehnice, semantice și organizaționale ale comunicării de la un capăt la altul și ale schimbului de date.
(49) Este esențial să se clarifice atât pentru producători, cât și pentru utilizatori că, prin crearea pașaportului digital al produsului pentru un detergent sau agent tensioactiv destinat utilizatorilor finali, producătorul declară că produsul este conform cu toate cerințele aplicabile și că producătorul își asumă întreaga responsabilitate pentru conformitatea respectivă.
(50) În cazul în care informațiile sunt furnizate numai în format digital, este necesar să se precizeze că astfel de informații ar trebui să fie furnizate prin intermediul unui singur suport de date, însă să fie furnizate separat și să poată fi distinse clar de alte informații. Acest lucru ar facilita activitatea autorităților de supraveghere a pieței și ar oferi, de asemenea, claritate consumatorilor sau altor utilizatori finali în legătură cu diferitele informații care le sunt disponibile în format digital.
(51) Capitolul VII din Regulamentul (UE) 2019/1020 al Parlamentului European și al Consiliului (12), care stabilește normele aplicabile controalelor privind produsele care intră pe piața Uniunii, se aplică detergenților și agenților tensioactivi. Autoritățile responsabile de aceste controale, care sunt în aproape toate statele membre autoritățile vamale, trebuie să le efectueze pe baza analizei de risc menționate la articolele 46 și 47 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (13), a actelor legislative de punere în aplicare a acestuia și a orientărilor corespunzătoare. Prin urmare, prezentul regulament nu ar trebui să modifice în niciun fel capitolul VII din Regulamentul (UE) 2019/1020 sau modul în care autoritățile responsabile de controlul produselor care intră pe piața Uniunii se organizează și își desfășoară activitățile.
(52) Pe lângă cadrul pentru controale instituit prin capitolul VII din Regulamentul (UE) 2019/1020, autoritățile vamale ar trebui să poată verifica automat dacă există un pașaport digital al produsului pentru detergenții și agenții tensioactivi importați care fac obiectul prezentului regulament, pentru a consolida controalele la frontierele externe ale Uniunii și pentru a preveni intrarea detergenților și a agenților tensioactivi neconformi pe piața Uniunii.
(53) În cazul în care detergenții și agenții tensioactivi destinați utilizatorilor finali provenind din țări terțe sunt plasați sub regimul vamal de punere în liberă circulație, operatorul economic ar trebui să pună la dispoziția autorităților vamale referința unui pașaport digital al produsului pentru detergenții și agenții tensioactivi respectivi. O astfel de referință ar trebui să corespundă unui identificator unic de înregistrare comunicat operatorului economic de către registru. Autoritățile vamale ar trebui să verifice cel puțin dacă identificatorul unic de înregistrare și codul mărfurilor relevant pentru detergentul sau agentul tensioactiv destinat utilizatorilor finali furnizat sau pus la dispoziția lor corespund cu datele stocate în registru. Acest lucru ar permite autorităților vamale să verifice dacă există un pașaport digital al produsului pentru detergenții sau agenții tensioactivi importați. Pentru a efectua această verificare automată, ar trebui să fie utilizată interconectarea dintre registru și Sistemul de schimb de certificate în cadrul ghișeului unic al UE pentru vămi.
(54) Datele incluse în pașaportul digital al produsului sunt menite să permită autorităților vamale să amelioreze și să faciliteze gestionarea riscurilor, precum și o mai bună direcționare a controalelor la frontieră. Prin urmare, autoritățile vamale ar trebui să fie în măsură să extragă și să utilizeze datele incluse în pașaportul digital al produsului și în registrul aferent pentru îndeplinirea sarcinilor care le revin în temeiul legislației Uniunii, inclusiv pentru gestionarea riscurilor în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 952/2013.
(55) Verificarea automată de către autoritățile vamale a referinței pașaportului digital al produsului pentru detergenții și agenții tensioactivi care intră pe piața Uniunii nu ar trebui să înlocuiască sau să modifice responsabilitățile autorităților de supraveghere a pieței, ci să completeze cadrul general de control al produselor care intră pe piața Uniunii. În conformitate cu Regulamentul (UE) 2019/1020, autoritățile de supraveghere a pieței ar trebui să efectueze verificări ale datelor conținute în pașapoartele digitale ale produselor, verificări ale produselor de pe piață și, în cazul suspendării punerii în liberă circulație de către autoritățile desemnate pentru controalele la frontierele externe ale Uniunii, să determine conformitatea și riscurile grave pe care le prezintă produsele în temeiul capitolului VII din Regulamentul (UE) 2019/1020.
(56) Supravegherea pieței este un instrument esențial pentru aplicarea corespunzătoare și uniformă a legislației Uniunii. Regulamentul (UE) 2019/1020 stabilește cadrul pentru supravegherea pieței produselor care fac obiectul măsurilor de armonizare din dreptul Uniunii. Prin urmare, statele membre ar trebui să organizeze și să efectueze supravegherea pieței detergenților și agenților tensioactivi în conformitate cu regulamentul respectiv.
(57) Regulamentul (CE) nr. 648/2004 prevede o procedură de salvgardare care permite Comisiei să examineze justificarea unei măsuri luate de către un stat membru în ceea ce privește detergenții și agenții tensioactivi considerați ca reprezentând un risc. Pentru a spori transparența, este necesar să se îmbunătățească procedura de salvgardare anterioară pentru a-i spori eficiența și a utiliza competența tehnică disponibilă în statele membre. Sistemul anterior ar trebui să fie înlocuit cu o procedură prin care părțile interesate să fie informate cu privire la măsurile preconizate în legătură cu detergenții și agenții tensioactivi care prezintă un risc pentru sănătate sau pentru mediu. Acest sistem ar trebui să permită autorităților de supraveghere a pieței ca, în cooperare cu operatorii economici relevanți, să acționeze din timp cu privire la detergenții și agenții tensioactivi respectivi. Comisia, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, aplicând procedura de examinare prevăzută în Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (14), ar trebui să stabilească dacă o măsură provizorie în ceea ce privește un detergent sau un agent tensioactiv care prezintă un risc este justificată. Respectiva procedură de salvgardare specifică se aplică fără a aduce atingere controalelor de rutină efectuate de autoritățile de supraveghere a pieței în conformitate cu Regulamentul (UE) 2019/1020.
(58) Experiența dobândită în ceea ce privește aplicarea Regulamentului (CE) nr. 648/2004 a arătat că detergenții și agenții tensioactivi care erau conformi cu cerințele aplicabile au prezentat totuși, în cazuri concrete, un risc pentru sănătate sau pentru mediu. Ar trebui să se prevadă dispoziții pentru a se asigura că autoritățile de supraveghere a pieței iau măsuri împotriva oricărui detergent sau agent tensioactiv care prezintă un risc pentru sănătate sau pentru mediu, chiar dacă produsul respectă cerințele legale. Comisia ar trebui, prin acte de punere în aplicare și prin aplicarea procedurii de examinare prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 182/2011, să determine dacă este sau nu justificată o măsură provizorie privind detergenții sau agenții tensioactivi conformi despre care un stat membru consideră că prezintă un risc pentru sănătatea și siguranța persoanelor sau pentru mediu.
(59) Pentru a ține seama de progresele tehnice și științifice sau de noi dovezi științifice, precum și de nivelul de pregătire digitală, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ar trebui să fie delegată Comisiei în ceea ce privește: modificarea anexelor la prezentul regulament în vederea adaptării lor la progresul tehnic; continuarea completării cerințelor generale privind etichetarea digitală; modificarea informațiilor de etichetare care pot fi furnizate numai în format digital; modificarea limitei de substanțe odorante alergene atunci când sunt stabilite limite de concentrație individuale bazate pe riscuri pentru substanțele odorante alergene în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1223/2009 al Parlamentului European și al Consiliului (15) sau adăugarea de noi substanțe odorante alergene; modificarea cerințelor de biodegradabilitate existente pentru a introduce cerințe de biodegradabilitate pentru substanțe și amestecuri din detergenți, inclusiv din capsule de detergenți, altele decât agenții tensioactivi, atunci când noi dovezi științifice impun acest lucru, sau permiterea derogării de la aceste criterii în cazuri justificate în mod corespunzător. Comisia ar trebui, de asemenea, să fie împuternicită să modifice, prin acte delegate, informațiile specifice care trebuie să fie incluse în pașaportul digital al produsului, precum și informațiile care trebuie să fie incluse în registru. În plus, pentru a facilita activitatea autorităților vamale în ceea ce privește detergenții și agenții tensioactivi și cerințele stabilite în prezentul regulament, Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte acte delegate de modificare a anexei la prezentul regulament care conține lista de coduri ale mărfurilor, astfel cum se prevede în anexa I la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului (16), precum și descrierea detergenților și a agenților tensioactivi. Atunci când adoptă actele delegate în temeiul prezentului regulament, este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare (17). Mai precis, pentru a asigura o participare egală la elaborarea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestora au în mod sistematic acces la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu elaborarea actelor delegate.
(60) În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, Comisiei ar trebui să i se confere competențe de executare pentru a stabili cerințele tehnice detaliate pentru pașaportul digital al produsului pentru detergenți și agenți tensioactivi. Respectivele competențe ar trebui să fie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011.
(61) Având în vedere necesitatea de a asigura un grad ridicat de protecție a sănătății umane și a mediului, precum și necesitatea de a lua în considerare noile evoluții întemeiate pe fapte științifice, Comisia ar trebui să transmită Parlamentului European și Consiliului un raport privind aplicarea prezentului regulament. Comisia ar trebui să evalueze, printre altele, dacă prezentul regulament își atinge obiectivele, ținând seama de impactul asupra întreprinderilor mici și mijlocii. În ceea ce privește fosforul, raportul ar trebui să conțină o evaluare a fezabilității reducerii suplimentare a limitelor pentru acesta în vederea eliminării treptate a utilizării sale în viitor, dacă este posibil. În ceea ce privește substanțele cele mai nocive, Comisia ar trebui, ținând seama de realizările în temeiul altor acte legislative relevante ale Uniunii, să evalueze necesitatea de a include în prezentul regulament dispoziții privind prezența acestor substanțe în detergenți și agenți tensioactivi, pentru a asigura îndeplinirea obiectivelor stabilite în Pactul verde european în ceea ce privește abordarea generică a gestionării riscurilor pentru substanțele cele mai nocive din produsele de consum și în vederea eventualei eliminări treptate a utilizării unor astfel de substanțe, dacă este cazul. În plus, în ceea ce privește substanțele active biocide, Comisia ar trebui să evalueze necesitatea de a introduce norme mai stricte pentru a evita eludarea procedurii de aprobare stabilite prin Regulamentul (UE) nr. 528/2012. Pentru a asigura un grad ridicat de protecție a sănătății umane și a mediului, pentru a stimula inovarea și a impulsiona competitivitatea, Comisia ar trebui să evalueze cerințele de siguranță pentru detergenții care conțin microorganisme. Pentru a facilita tranziția către o economie pe deplin circulară, Comisia ar trebui să evalueze introducerea de obiective privind materiile prime regenerabile și conținutul reciclat în ceea ce privește detergenții.
(62) Prezentul regulament introduce posibilitatea de a furniza parțial informațiile de etichetare obligatorii numai pe etichete digitale în anumite situații și impune crearea unui pașaport digital al produsului pentru detergenți și agenții tensioactivi. Prin urmare, este necesar să se acorde o perioadă suficientă operatorilor economici pentru a se conforma obligațiilor care le revin în temeiul prezentului regulament, statelor membre pentru a înființa infrastructurile administrative necesare pentru aplicarea acestuia și Comisiei pentru a pregăti punerea în aplicare a cerințelor tehnice ale pașaportului digital al produsului. În consecință, aplicarea prezentului regulament ar trebui să fie amânată pentru la o dată până la care aceste pregătiri pot fi în mod rezonabil finalizate.
(63) Pentru a asigura securitatea juridică și a preveni producerea de deșeuri, operatorii economici trebuie să poată vinde stocurile care se află fie în lanțul de distribuție, fie în depozit la data aplicării prezentului regulament. Prin urmare, este necesar să se prevadă dispoziții tranzitorii care să permită punerea la dispoziție pe piață a detergenților și a agenților tensioactivi care au fost deja introduși pe piață în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 648/2004 înainte de data respectivă fără a fi necesar ca produsele respective să fie în conformitate cu prezentul regulament. Prin urmare, distribuitorii ar trebui să poată furniza detergenții și agenții tensioactivi respectivi, și anume stocurile care se află deja în lanțul de distribuție, înainte de data aplicării prezentului regulament.
(64) Pentru a asigura în continuare securitatea juridică și a preveni producerea de deșeuri, este important ca operatorii economici să poată vinde, pentru o perioadă limitată după data aplicării prezentului regulament, stocuri care nu se află încă în lanțul de distribuție. În acest scop, ar trebui să se adopte și dispoziții tranzitorii care să permită introducerea pe piață a detergenților și a agenților tensioactivi care nu se află încă în lanțul de distribuție la data aplicării prezentului regulament, fără a fi necesar ca produsele respective să fie în conformitate cu prezentul regulament, cu condiția ca acestea să fie conforme cu Regulamentul (CE) nr. 648/2004. Prin urmare, producătorii și importatorii ar trebui să poată introduce pe piață detergenții și agenții tensioactivi respectivi, și anume stocurile care nu se află încă în lanțul de distribuție, după data aplicării prezentului regulament. Având în vedere obiectivul perioadei de tranziție respective, această posibilitate ar trebui să fie strict limitată în timp la un an de la data respectivă și, mai ales, nu ar trebui să fie posibil să se pună la dispoziție pe piață un astfel de stoc după respectiva perioadă de un an.
(65) Întrucât obiectivele prezentului regulament, și anume garantarea funcționării pieței interne și totodată a faptului că detergenții și agenții tensioactivi de pe piață îndeplinesc cerințele care oferă un grad ridicat de protecție a sănătății și a mediului, nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre, dar, având în vedere amploarea și efectele lor, acestea pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivelor respective,