Recitale
(1) Tratatul de instituire a Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului a expirat la 23 iulie 2002, în conformitate cu articolul său 97. Toate activele și pasivele Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului (CECO) au fost transferate Comunității Europene la 24 iulie 2002.
(2) În conformitate cu Protocolul nr. 37 referitor la consecințele financiare ale expirării Tratatului CECO și la Fondul de cercetare pentru cărbune și oțel (denumit în continuare „protocolul”), anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, valoarea netă a activelor și pasivelor CECO, astfel cum figurează în bilanțul CECO, se consideră ca patrimoniu destinat cercetării în sectoarele legate de industria cărbunelui și oțelului, sub numele de „CECO în lichidare” și, după lichidarea CECO, sub numele de „activele Fondului de cercetare pentru cărbune și oțel” (denumite împreună „activele”).
(3) În plus, protocolul prevede că veniturile generate de active, numite „Fondul de cercetare pentru cărbune și oțel” (RFCS), se alocă în exclusivitate cercetării întreprinse în sectoarele legate de industria cărbunelui și oțelului, în afara programului-cadru de cercetare, în conformitate cu protocolul și cu actele adoptate în temeiul acestuia.
(4) La 1 februarie 2003, Consiliul a adoptat Decizia 2003/76/CE (2), care a stabilit normele de punere în aplicare a protocolului.
(5) De mai mulți ani, valoarea veniturilor generate alocate pentru finanțarea proiectelor de cercetare pentru cărbune și oțel a scăzut datorită ratelor mici ale dobânzilor, iar activele nu au generat venituri suficiente pentru a finanța alocarea anuală actuală din cadrul RFCS de 111 milioane EUR pentru cererile de propuneri, stabilită prin Decizia 2003/76/CE. Ca urmare a pierderilor din 2022 și 2023, cererile de propuneri din 2024 și 2025 au fost finanțate integral prin vânzarea de active. Pentru 2026 și, posibil, și pentru anii următori, orice profit care este realizat va acoperi alocarea anuală doar parțial și se estimează că nu va fi suficient pentru a permite finanțarea unui program de lucru relevant.
(6) Ca parte a eforturilor sale de a consolida competitivitatea sectorului siderurgic al Uniunii și de a proteja viitorul acestei industrii, în comunicarea sa din 19 martie 2025 către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată „Un plan de acțiune european privind oțelul și metalele”, Comisia a anunțat că va propune o reformă generală a RFCS, pentru a simplifica și a accelera în continuare investițiile în cercetarea în domeniul oțelului. O astfel de accelerare ar trebui să reflecte nevoile sectorului.
(7) Tranziția energetică de la sursele de energie fosile, în special de la cărbune, reprezintă în prezent o provocare, în special în ceea ce privește necesitatea de a asigura o tranziție justă, mai ales pentru industriile și lucrătorii din regiunile dependente de cărbune. Printre alte provocări se numără atenuarea emisiilor de metan provenite de la minele de cărbune în contextul punerii în aplicare a Regulamentului (UE) 2024/1787 al Parlamentului European și al Consiliului (3).
(8) Începând din august 2027, se estimează că CECO în lichidare nu va avea nici datorii nici creanțe, permițându-se astfel finalizarea lichidării sale.
(9) Vânzarea unei părți a activelor pentru a finanța proiecte de cercetare în sectoarele cărbunelui și oțelului este posibilă, dată fiind absența pasivelor în CECO în lichidare.
(10) Având în vedere combinația de modificări financiare și considerații de politică, dimensiunea programului de cercetare ar trebui să fie stabilită astfel încât să se asigure faptul că activele pot fi utilizate și puse în aplicare în mod corect, în conformitate cu obiectivele protocolului și cu principiile bunei gestiuni financiare. O masă critică pentru dimensiunea programului de cercetare nu poate fi realizată doar prin utilizarea veniturilor sau a unei părți limitate din activele rămase. Sumele necesare pentru programul de cercetare vor necesita utilizarea tuturor activelor. Prin urmare, ar trebui să fie posibil să se utilizeze activele rămase pentru a oferi un sprijin relevant, în afara programului-cadru de cercetare al Uniunii, pentru proiectele de cercetare meritorii în colaborare care au masa critică necesară pentru a crea valoare adăugată la nivelul Uniunii în sectoarele cărbunelui și oțelului.
(11) În comunicarea sa din 26 februarie 2025 către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată „Pactul pentru o industrie curată” și în Planul de acțiune european privind oțelul și metalele, Comisia a sprijinit un mediu economic atractiv pentru realizarea unor investiții majore în Uniune în următorii ani, inclusiv pentru industria siderurgică. În urma acestui impuls politic, RFCS ar trebui să contribuie la o tranziție rapidă către tehnologii mai curate prin finanțarea unei părți din eforturile ample de cercetare necesare, inclusiv a cercetării pregătitoare pentru investiții mari și a cercetării suplimentare care sprijină realizarea de investiții la scară largă.
(12) Se estimează că cererile de propuneri din 2027 până în 2033, în valoare de până la 120 de milioane EUR anual, și cererea de propunere din 2034, în valoare echivalentă cu activele nealocate rămase disponibile, vor mobiliza investiții private pentru a spori competitivitatea și a accelera decarbonizarea și tranziția industrială verde a sectoarelor cărbunelui și oțelului. Prin urmare, ar trebui să fie stabilite alocări anuale adecvate pentru a permite astfel de cereri de propuneri și pentru a permite un sprijin semnificativ până la sfârșitul anului 2034.
(13) Pentru a aloca toate veniturile nete din investiții și pentru a facilita creșterea alocării pentru 2027 de la 111 milioane EUR la până la 120 de milioane EUR, este oportun să se scurteze intervalul de alocare, prin acoperirea alocării în anul n+1 de bilanțul activelor pentru anul n în anii 2026 până în 2033, menținând în același timp alocările anuale deja stabilite prin Decizia 2003/76/CE.
(14) Repartizarea actuală a alocărilor bugetare între cercetarea în domeniul cărbunelui și oțelului de 27,2 % și, respectiv, 72,8 % este susținută de ambele sectoare și rămâne adecvată, având în vedere nevoile și capacitățile lor de absorbție.
(15) Pentru a permite adaptarea la eventualele necesități de finanțare a cercetării din sectorul cărbunelui sau oțelului în cazul unei absorbții insuficiente în unul dintre sectoare, Comisiei ar trebui să îi fie delegată competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene în vederea modificării prezentei decizii pentru a schimba, dacă este necesar, procentul de finanțare alocat cercetării în domeniul cărbunelui și cercetării în domeniul oțelului în 2034, astfel încât să se permită utilizarea integrală a activelor. Este deosebit de important ca, în cursul activității sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare (4). În special, pentru a se asigura o participare egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul ar trebui să primească toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții lor ar trebui să aibă acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.
(16) Prin urmare, Decizia 2003/76/CE ar trebui să fie abrogată. Totuși, până la finalizarea lichidării CECO, este oportun să se mențină aplicarea articolului 1 din decizia respectivă până la finalizarea operațiunilor financiare ale CECO în lichidare,