Recitale
(1) Comisia și Înaltul Reprezentant au adoptat o comunicare comună privind Strategia europeană pentru securitate economică (1) (denumită în continuare „strategia”) pentru a institui o abordare strategică cuprinzătoare a securității economice.
(2) Uniunea rămâne printre destinațiile și partenerii cei mai atractivi pentru întreprinderile mondiale (2), dar și o sursă majoră de investiții în exterior. Uniunea își păstrează angajamentul pentru un mediu de investiții deschis. Cu toate acestea, în cadrul strategiei s-a recunoscut că, odată cu creșterea „tensiunilor geopolitice și cu o integrare economică globală mai profundă ca niciodată, anumite fluxuri și activități economice pot prezenta un risc pentru securitatea noastră”, în timp ce „schimbările tehnologice profunde sporesc intensitatea acestei concurențe și complexitatea provocărilor economice și de securitate”.
(3) Strategia identifică o serie de provocări complexe pentru securitatea economică a Uniunii și a statelor sale membre, reflectând faptul că aceste provocări afectează obiective comerciale, tehnologice și de securitate care necesită un răspuns politic integrat. Abordarea riscurilor la adresa securității economice va permite Uniunii să își mențină rolul de lider tehnologic, va garanta că Uniunea este în măsură să își promoveze și să își apere interesele, să răspundă presiunilor geopolitice și să reziste la șocurile economice. Strategia se concentrează pe identificarea, evaluarea și gestionarea riscurilor în patru categorii: reziliența lanțurilor de aprovizionare, riscurile pentru securitatea fizică și securitatea cibernetică a infrastructurii critice, riscurile pentru securitatea tehnologică și riscurile de scurgeri de tehnologie, și riscurile de folosire drept armă a dependențelor economice sau a constrângerii economice.
(4) Este probabil ca riscurile cauzate de scurgerile de tehnologie să fie deosebit de grave pentru un set restrâns de progrese tehnologice susceptibile să consolideze capacitățile militare și de informații ale actorilor care le pot utiliza pentru a submina pacea și securitatea internațională. Astfel de scurgeri nu trebuie să fie alimentate de capitalul, expertiza și cunoștințele Uniunii, inclusiv în contextul investițiilor în exterior ale Uniunii.
(5) Pentru a veni în sprijinul evaluărilor riscurilor de scurgeri de tehnologie asociate cu investițiile în exterior, Comisia a înființat în iulie 2023 un Grup de experți pentru investiții în exterior, alcătuit din experți ai Comisiei și ai statelor membre (denumit în continuare „grupul de experți”) (3), care examinează aspectele legate de riscul de scurgeri de tehnologie critică și de know-how dinspre Uniune către țări terțe în mod intenționat sau neintenționat în contextul investițiilor în exterior.
(6) În paralel, în Recomandarea (UE) 2023/2113 (4) privind domeniile tehnologice critice, Comisia a identificat 10 domenii tehnologice ce necesită o evaluare suplimentară a riscurilor împreună cu statele membre. În urma recomandării respective, Comisia a lansat, împreună cu statele membre, evaluări colective aprofundate ale riscurilor pentru unele dintre domeniile tehnologice identificate în aceasta. Rezultatele acestor evaluări vor sta la baza abordării Uniunii în ceea ce privește investițiile în exterior, care ar putea evolua în viitor, împreună cu o mai bună înțelegere a riscurilor.
(7) Activitatea grupului de experți a confirmat că, în prezent, statele membre nu colectează în mod sistematic date privind tranzacțiile individuale de investiții în exterior și nu analizează aceste investiții astfel încât să se permită identificarea sau evaluarea riscurilor de securitate. În consecință, trebuie să se acorde prioritate eliminării actualei lipse de astfel de informații printr-o analiză sistematică a investițiilor în exterior ale Uniunii realizate de statele membre, pentru a putea avea o dezbatere politică în cunoștință de cauză și bazată pe fapte.
(8) Determinarea sferei potențialelor preocupări cu privire la investițiile în exterior prezintă mai multe provocări. Printre provocările inițiale se numără înțelegerea amplorii și a naturii investițiilor în exterior ale Uniunii, colectarea de date și dovezi relevante și evaluarea măsurii în care acestea creează riscuri colective clar identificabile la adresa securității economice sau le agravează. Pentru a aborda aceste provocări, este necesar să se obțină informații cu privire la tranzacțiile individuale relevante, la tehnologia și know-how-ul asociate acestor tranzacții și, după caz, la analiza datelor sectoriale și a tendințelor în materie de investiții. Analiza tranzacțiilor individuale trebuie să ofere statelor membre și Comisiei informațiile necesare cu privire la investițiile în exterior în setul restrâns de domenii tehnologice.
(9) Pe baza informațiilor colectate, Uniunea și statele sale membre trebuie să evalueze dacă există riscuri la adresa securității economice asociate cu investițiile în exterior și să identifice eventualele lacune din politicile existente ale UE, inclusiv în ceea ce privește controlul comerțului și al investițiilor în vederea identificării și a atenuării unor astfel de riscuri în materie de securitate. Acest lucru trebuie să permită să se stabilească dacă este nevoie de o înțelegere mai profundă a anumitor domenii tehnologice și să se conceapă răspunsuri proporționale și specifice pentru atenuarea riscurilor identificate, fie prin intermediul instrumentelor existente, fie prin instrumente noi la nivel național sau la nivelul Uniunii.
(10) Pentru a lansa acest proces descris mai sus, Comisia a publicat la începutul acestui an o Carte albă privind investițiile în exterior (5), în care se descrie activitatea inițială a Uniunii pe această temă. Scopul Cărții albe era să invite părțile interesate să formuleze observații pentru a ajuta Comisia să definească domeniul de aplicare al unei eventuale recomandări a Comisiei privind investițiile în exterior, în strânsă cooperare cu statele membre.
(11) Cartea albă a fost susținută de o consultare publică pentru a primi contribuții structurate și reacții la abordarea sa (6). Respondenții la această consultare au fost de acord că este necesar să se evalueze riscurile potențiale legate de investițiile în exterior. Prin urmare, Comisia își continuă abordarea treptată prin prezenta recomandare și stabilește un domeniu de aplicare comun pentru a structura analiza și evaluarea riscurilor, în timp ce statele membre vor hotărî fiecare în parte detaliile implementării ei în funcție de circumstanțele lor specifice.
(12) În ceea ce privește domeniile tehnologice identificate în Recomandarea (UE) 2023/2113 și pe baza colaborării cu grupul de experți, a răspunsurilor la consultarea publică și a sarcinii administrative implicate pentru statele membre și pentru întreprinderi, analiza și evaluarea riscurilor de către statele membre trebuie să se axeze pe semiconductorii avansați, inteligența artificială și tehnologiile cuantice, care au fost identificate ca fiind domeniile care ar putea prezenta cele mai semnificative riscuri de scurgeri de tehnologie prin investițiile în exterior.
(13) În ceea ce privește tipul de tranzacții de investiții în exterior, analiza trebuie să acopere o gamă largă de tranzacții, excluzând totodată tranzacțiile care este puțin probabil să permită sau să faciliteze dezvoltarea sau transferul de tehnologii critice sau de know-how.
(14) În ceea ce privește acoperirea geografică, analiza trebuie să fie „neutră din punct de vedere al țării” și să nu excludă, a priori, destinații specifice. Cu toate acestea, statele membre pot acorda prioritate activităților lor de analiză în funcție de profilul de risc al fiecărei țări. Profilurile de risc trebuie coordonate cu alte state membre și cu Comisia și trebuie să includă, după caz, comportamentul din trecut al țării respective, inclusiv încălcările Cartei ONU.
(15) Analiza efectuată în urma prezentei recomandări trebuie să stabilească, de asemenea, dacă investițiile în exterior ale Uniunii în țări terțe accelerează sau sporesc dezvoltarea cu succes a tehnologiilor critice în țări care ar putea utiliza astfel de tehnologii pentru a contracara sau a depăși capacitățile de securitate ale Uniunii, ale statelor sale membre și ale altor țări sau pentru a submina pacea și securitatea internațională.
(16) Rezultatul evaluării riscurilor care urmează să fie efectuată de statele membre, cu sprijinul Comisiei, trebuie să permită o înțelegere comună a riscurilor în cadrul grupului de experți. Discuțiile din cadrul grupului de experți vor constitui un punct de referință util pentru orice alte opțiuni de politică și vor permite să se stabilească dacă este eventual nevoie de măsuri de atenuare. Comisia și statele membre se vor asigura că informațiile sensibile sunt partajate, salvate și, dacă este necesar, clasificate în condiții de siguranță pentru a asigura nivelul necesar de protecție.
(17) Prezenta recomandare nu aduce atingere rezultatului acestor evaluări ale riscurilor și nici necesității de a lua măsuri menite să atenueze riscurile potențiale. Orice eventuale propuneri ulterioare de măsuri de atenuare pentru protejarea securității economice se vor baza pe astfel de evaluări. Orice răspunsuri politice trebuie să fie proporționale și direcționate precis pentru a aborda riscurile identificate pentru fiecare tip de investiție sau activitate în exterior și pentru fiecare domeniu tehnologic critic.
(18) Comisia încurajează statele membre să consulte părțile interesate relevante, inclusiv mediul de afaceri, mediul academic și societatea civilă, ca parte a activității lor de analiză, pentru a obține o imagine completă a mediului de investiții și a riscurilor potențiale și pentru a putea acționa în interesul cetățenilor și al întreprinderilor din Uniune.
(19) Analiza și evaluările riscurilor avute în vedere în prezenta recomandare constituie exerciții limitate în timp pentru a permite conturarea unor răspunsuri politice adecvate,