Regulament 2024/1127 · CELEX 32024R1127

Regulamentul delegat (UE) 2024/1127 al Comisiei din 8 februarie 2024 de completare a Regulamentului (UE) 2019/1242 al Parlamentului European și al Consiliului prin stabilirea principiilor directoare și a criteriilor pentru definirea procedurilor de verificare a valorilor emisiilor de CO2 și ale consumului de combustibil ale vehiculelor grele în circulație (verificarea în circulație)

Data act: 08.02.2024
Intrare in vigoare: 06.05.2024
Jurnalul Oficial UE: oj:L_202401127
Status: In vigoare

combustibil motor consum energetic gaz generator de efect de seră informarea consumatorilor poluare produsă de autovehicule reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră specificații tehnice vehicul de tracțiune grea

Recitale

(1) Regulamentul (UE) 2019/1242 prevede verificarea emisiilor de CO2 și a consumului de combustibil ale vehiculelor grele în circulație („verificarea în circulație”).

(2) Toți producătorii de vehicule trebuie să facă obiectul unei verificări în circulație, cu excepția producătorilor care introduc pe piață un număr limitat de vehicule, pentru a se evita o sarcină excesivă de încercare, fără a afecta în mod semnificativ performanța globală privind emisiile de CO2.

(3) Valorile emisiilor de CO2 și ale consumului de combustibil înregistrate în dosarul cu informații pentru client ar trebui verificate utilizând procedurile de încercare prevăzute în Regulamentul (UE) 2017/2400 al Comisiei (2), însă pentru a verifica prezența unor strategii care îmbunătățesc în mod artificial performanța vehiculului în cadrul încercărilor efectuate sau al calculelor realizate în scopul certificării emisiilor de CO2 și a consumului de combustibil, ar trebui efectuate, de asemenea, încercări specifice suplimentare.

(4) Pentru a reduce posibilitatea apariției unui conflict de interese, încercările de verificare în circulație ar trebui efectuate de un serviciu tehnic care nu a fost implicat în încercările efectuate în scopul certificării proprietăților legate de emisiile de CO2 și de consumul de combustibil ale componentelor, ale unităților tehnice separate și ale sistemelor vehiculelor în cauză. Încercările privind rezistența aerului trebuie efectuate în unitatea serviciului tehnic sau într-un laborator acreditat, nu în unitatea producătorului în prezența unor observatori externi.

(5) Pentru a permite autorității care acordă omologarea să ajungă la o concluzie pentru toate vehiculele în cauză, pe baza rezultatelor încercărilor efectuate asupra vehiculelor eșantionate, este necesar să se stabilească o metodă de evaluare statistică adecvată.

(6) Producătorii trebuie să se asigure că valorile emisiilor de CO2 și ale consumului de combustibil înregistrate în dosarele cu informații pentru clienți corespund emisiilor de CO2 și consumului de combustibil ale vehiculelor în circulație, care trebuie verificate de autoritatea care acordă omologarea. Pentru ca aceste activități de verificare în circulație să fie finanțate în mod adecvat, autoritatea care acordă omologarea trebuie să perceapă taxe proporționale de la producători.

(7) Pentru a reduce sarcina și costurile încercărilor, în cazul în care este posibil și adecvat, trebuie utilizate aceleași vehicule sau încercări atât pentru verificarea în circulație a emisiilor de CO2, cât și pentru verificările conformității în circulație a emisiilor poluante,

Articolul 1

Obiect și domeniu de aplicare

(1) Prezentul regulament stabilește principiile directoare și criteriile pentru definirea procedurilor necesare pentru a se verifica dacă valorile emisiilor de CO2 și ale consumului de combustibil înregistrate în dosarele cu informații pentru clienți corespund emisiilor de CO2 și consumului de combustibil ale vehiculelor grele în circulație. Prezentul regulament stabilește, de asemenea, procedurile pentru verificarea prezenței oricăror strategii la bord sau cu privire la vehicule, care îmbunătățesc în mod artificial performanța vehiculului în cadrul încercărilor efectuate sau al calculelor realizate în scopul certificării emisiilor de CO2 și a consumului de combustibil („verificarea în circulație”). (2) Prezentul regulament nu se aplică vehiculelor grele cu emisii zero, astfel cum sunt definite la articolul 3 din Regulamentul (UE) 2019/1242.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică definițiile prevăzute la articolul 3 din Regulamentul (UE) 2019/1242 și la articolul 3 din Regulamentul (UE) 2017/2400. De asemenea, se aplică următoarele definiții: 1. „autoritate care acordă omologarea” înseamnă autoritatea de omologare care a acordat o licență în conformitate cu articolele 6 și 7 din Regulamentul (UE) 2017/2400; 2. „strategii artificiale” înseamnă strategii la bord sau cu privire la vehiculele incluse în eșantion, care îmbunătățesc în mod artificial performanța vehiculului în cadrul încercărilor efectuate sau al calculelor realizate în scopul certificării emisiilor de CO2 și a consumului de combustibil.

Articolul 3

Selectarea vehiculelor pentru verificarea în circulație

(1) Fiecare autoritate care acordă omologarea selectează, pentru fiecare perioadă de raportare, un eșantion de vehicule pentru producătorii cărora le-a acordat o licență de operare a instrumentului de simulare, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 595/2009 (3) și cu măsurile de punere în aplicare a acestuia, în special cu articolul 6 și 7 din Regulamentul (UE) 2017/2400. Pentru fiecare perioadă de raportare și pentru fiecare producător, ca o cerință minimă, toate încercările de verificare în circulație menționate la articolul 4 alineatul (2) trebuie efectuate de un număr corespunzător de ori, pe baza mediei celor trei perioade de raportare care precedă verificarea în circulație a numărului total de vehicule ale unui anumit producător, determinată în temeiul articolului 9 din Regulamentul (UE) 2017/2400 sau al articolului 8 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/1362 al Comisiei (4). (2) În cazul în care un producător este responsabil pentru mai puțin de 100 de vehicule noi înmatriculate în Uniune în perioada de raportare a anului cu doi ani înainte de perioada de raportare a anului în care vehiculele sunt selectate în conformitate cu alineatul (1), autoritatea care acordă omologarea poate decide să nu efectueze încercări de verificare în circulație pentru producătorul respectiv.

Articolul 4

Încercări de verificare în circulație

(1) Autoritatea care acordă omologarea selectează, în scopul încercărilor menționate la alineatul (2), vehicule în circulație care se află într-o stare reprezentativă pentru un vehicul întreținut și utilizat în mod corespunzător și care au caracteristici ce figurează printre cele înregistrate în dosarul cu informații pentru client sau în certificatul de conformitate. (2) Autoritatea care acordă omologarea verifică dacă valorile emisiilor de CO2 și ale consumului de combustibil înregistrate în dosarele cu informații pentru clienți ale vehiculelor selectate în conformitate cu alineatul (1) corespund emisiilor de CO2 și consumului de combustibil ale vehiculelor în circulație și dacă sunt prezente strategii artificiale, prin intermediul oricăreia dintre următoarele încercări: (a) pentru un număr de vehicule determinat pe baza unei metode de evaluare statistică: încercări pe șosea, în conformitate cu procedura încercării de verificare (Verification Testing Procedure, VTP) prevăzută în anexa Xa la Regulamentul (UE) 2017/2400, inclusiv verificarea administrativă a informațiilor de intrare, a datelor de intrare și a prelucrării datelor; (b) pentru un număr de vehicule determinat pe baza unei metode de evaluare statistică: încercări privind rezistența aerului, în conformitate cu punctul 3 din anexa VIII la Regulamentul (UE) 2017/2400 (încercare la viteză constantă cu măsurarea cuplului); (c) pentru un număr de pneuri determinat pe baza unei metode de evaluare statistică: încercări privind coeficientul de rezistență la rulare al pneurilor, fiecare pneu fiind încercat într-un laborator de referință, astfel cum este definit la punctul 1 din anexa V la Regulamentul (UE) 2020/740 al Parlamentului European și al Consiliului (5) și în conformitate cu punctul 3.2 din anexa X la Regulamentul (UE) 2017/2400; (d) pentru un număr de vehicule determinat pe baza unei metode de evaluare statistică: încercări privind masa, în cazul în care „masa reală corectată a vehiculului”, astfel cum este stabilită la punctul 2 alineatul (4) din anexa III la Regulamentul (UE) 2017/2400, sau „masa corectată în stare de funcționare”, astfel cum este stabilită în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/1362, se verifică prin cântărirea vehiculului și aplicarea de corecții, dacă este cazul; (e) pentru un număr adecvat de vehicule: teste specifice care utilizează metode de testare virtuale sau fizice pentru a identifica prezența strategiilor artificiale. (3) Autoritatea care acordă omologarea încredințează încercările menționate la alineatul (2) unui serviciu tehnic care nu a efectuat, pentru vehiculele în cauză, același tip de încercări în scopul certificării proprietăților legate de emisiile de CO2 și de consumul de combustibil ale componentelor, ale unităților tehnice separate și ale sistemelor, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE) 2017/2400. (4) Autoritatea care acordă omologarea evaluează rezultatele încercărilor individuale și stabilește dacă valorile emisiilor de CO2 și ale consumului de combustibil ale vehiculelor în circulație sunt mai mari decât valorile emisiilor de CO2 și ale consumului de combustibil înregistrate în dosarele cu informații pentru clienți, ținând seama de evaluarea statistică a încercărilor menționate la alineatul (2) literele (a), (b), (c) și (d), precum și dacă sunt prezente strategii artificiale. (5) Fiecare producător furnizează, la cerere, autorității care acordă omologarea și oricărei entități care efectuează încercări de verificare în circulație toate informațiile, documentația și specificațiile tehnice sau tot sprijinul necesar pentru efectuarea în mod adecvat a verificării în circulație.

Articolul 5

Documentația, obligația de informare și concluzia autorității care acordă omologarea

(1) Autoritatea care acordă omologarea se asigură că încercările efectuate în conformitate cu articolul 4 sunt documentate și că rapoartele de încercare sunt puse la dispoziția Comisiei, a producătorului vehiculelor în cauză și, la cerere, a altor autorități de omologare, a autorităților de supraveghere a pieței și a terților care respectă cerințele din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/163 al Comisiei (6). (2) În termen de 10 luni de la începerea unei încercări, autoritatea care acordă omologarea trebuie să ajungă la o concluzie cu privire la faptul dacă verificarea în circulație a identificat sau nu o lipsă de corespondență între valorile emisiilor de CO2 și ale consumului de combustibil ale vehiculelor în circulație și valorile înregistrate în dosarele cu informații pentru clienți sau prezența unor strategii artificiale. (3) O concluzie a autorității care acordă omologarea în conformitate cu alineatul (2) se aplică tuturor vehiculelor în cauză care au fost puse în circulație pentru prima dată în Uniune.

Articolul 6

Finanțarea verificărilor în circulație

Autoritatea care acordă omologarea se asigură că există suficiente resurse pentru a acoperi costurile aferente verificării în circulație. Aceste costuri se recuperează prin taxe care pot fi percepute de la producător de către autoritatea care acordă omologarea. Taxele acoperă etapele verificării în circulație care sunt necesare pentru ca autoritatea care acordă omologarea să ajungă la o concluzie, astfel cum se menționează la articolul 5 alineatul (2).

Articolul 7

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.