Recitale
(1) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/2019 al Comisiei (2) stabilește, pe baza unei evaluări preliminare a riscurilor, o listă cu plante, produse vegetale și alte obiecte cu risc ridicat.
(2) În urma unei evaluări preliminare, 34 de genuri și o specie de plante destinate plantării, originare din țări terțe, sunt incluse provizoriu în lista din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/2019 ca plante cu risc ridicat. Unul dintre genurile incluse pe listă este Quercus L.
(3) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/1213 al Comisiei (3) stabilește măsurile fitosanitare pentru introducerea pe teritoriul Uniunii a anumitor plante, produse vegetale și a altor obiecte care au fost eliminate din anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/2019, dar pentru care riscurile fitosanitare nu sunt încă evaluate integral. Acest lucru se datorează faptului că unul sau mai multe organisme dăunătoare găzduite de respectivele plante nu sunt încă incluse pe lista organismelor dăunătoare de carantină pentru Uniune din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/2072 al Comisiei (4), dar ar putea îndeplini condițiile de includere pe lista respectivă în urma unei evaluări suplimentare complete a riscurilor.
(4) La 16 iunie 2022, Regatul Unit (5) a prezentat Comisiei două cereri de export către Uniune al următoarelor plante destinate plantării („plantele în cauză”): — plantele destinate plantării, în vârstă de până la doi ani, de Quercus petraea și de Quercus robur, cu un diametru maxim de 10 mm; — plantele destinate plantării, cu rădăcini goale, în vârstă de până la șapte ani, de Quercus petraea și de Quercus robur, cu un diametru maxim de 40 mm; — plantele destinate plantării, în vârstă de până la cincisprezece ani, de Quercus petraea și de Quercus robur, în mediu de cultură, cu un diametru maxim de 80 mm. Cererile menționate au fost susținute de dosarele tehnice relevante.
(5) La 19 septembrie 2023, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (denumită în continuare „autoritatea”) a adoptat două avize științifice în ceea ce privește evaluarea riscurilor prezentate de plantele în cauză originare din Regatul Unit (6) , (7). Autoritatea a identificat Coniella castaneicola, Cronartium quercuum, Cryphonectria parasitica, Meloidogyne mali, Phytophthora kernoviae, Phytophthora ramorum, Thaumetopoea processionea și Trinophylum cribratum ca fiind organisme dăunătoare relevante pentru plantele respective.
(6) Autoritatea a evaluat măsurile de reducere a riscurilor descrise în dosare pentru organismele dăunătoare identificate. Aceasta a concluzionat că probabilitatea ca plantele în cauză să fie indemne de organismele dăunătoare respective este ridicată, cu condiția aplicării măsurilor relevante de reducere a riscurilor.
(7) Pe baza avizului respectiv, riscul fitosanitar care decurge din introducerea pe teritoriul Uniunii a plantelor în cauză este considerat a fi redus până la un nivel acceptabil, cu condiția aplicării unor măsuri adecvate în vederea abordării riscurilor pe care le reprezintă organismele dăunătoare pentru respectivele plante.
(8) Măsurile descrise de Regatul Unit în dosarele tehnice sunt considerate suficiente pentru a reduce la un nivel acceptabil riscul care decurge din introducerea pe teritoriul Uniunii a plantelor în cauză. Prin urmare, este necesar ca măsurile respective să fie adoptate ca cerințe fitosanitare la import, pentru a se asigura protecția fitosanitară a teritoriului Uniunii față de riscul care decurge din introducerea plantelor în cauză pe acest teritoriu.
(9) Riscul fitosanitar care rezultă din introducerea pe teritoriul Uniunii a plantelor cu rădăcini goale destinate plantării, în vârstă de cincisprezece ani, aparținând speciilor Quercus petraea și Quercus robur, este considerat a fi mai mic sau similar riscului care decurge din introducerea plantelor de Quercus petraea și de Quercus robur în mediu de cultură destinate plantării de aceeași vârstă.
(10) În consecință, plantele de Quercus petraea și de Quercus robur destinate plantării, în vârstă de până la 15 ani, cu un diametru maxim de 80 mm, care se numără printre plantele în cauză, nu ar trebui să mai fie considerate plante cu risc ridicat.
(11) Prin urmare, este necesar ca Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/2019 să fie modificat în consecință.
(12) Cronartium quercuum și Phytophthora ramorum (izolate non-UE) sunt enumerate ca organisme dăunătoare de carantină pentru Uniune în anexa II la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/2072, iar Cryphonectria parasitica și Thaumetopoea processionea sunt enumerate ca organisme dăunătoare de carantină pentru zone protejate în anexa III la regulamentul respectiv.
(13) Coniella castaneicola și Phytophthora kernoviae nu sunt încă incluse în lista organismelor dăunătoare de carantină pentru Uniune din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/2072. Este nevoie de o evaluare completă a riscurilor legate de organismul dăunător Coniella castaneicola și de o evaluare completă actualizată a riscurilor legate de organismul dăunător Phytophthora kernoviae, pentru a se stabili dacă acestea îndeplinesc condițiile pentru a fi incluse în lista din anexa II la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/2072 și dacă plantele în cauză, originare din Regatul Unit, trebuie incluse în lista din anexa VII la regulamentul respectiv, împreună cu respectivele cerințe specifice.
(14) Prin urmare, este necesar ca Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/1213 să fie modificat în consecință.
(15) În ceea ce privește Trinophylum cribratum, în avizul autorității se afirmă că nu există nicio dovadă că plantele în cauză constituie o cale de introducere a organismului dăunător pe teritoriul Uniunii. În plus, nu s-a înregistrat niciun impact semnificativ asupra plantelor gazdă ale organismului dăunător. Din acest motive, nu sunt necesare cerințe la import care să vizeze respectivul organism dăunător.
(16) Meloidogyne mali nu este inclus în lista organismelor dăunătoare de carantină pentru Uniune. O analiză a riscurilor legate de organismul dăunător respectiv a fost publicată de Organizația Europeană și Mediteraneeană pentru Protecția Plantelor în septembrie 2017 (8). S-a concluzionat că organismul dăunător nu ar trebui să fie reglementat nici ca organism dăunător de carantină pentru Uniune, nici ca organism dăunător reglementat care nu este de carantină pentru Uniune, deoarece, deși organismul dăunător este prezent de mult timp în anumite state membre fără măsuri oficiale de control, riscul fitosanitar care decurge din acesta în statele membre respective este considerat scăzut. Din acest motive, nu sunt necesare cerințe la import care să vizeze respectivul organism dăunător.
(17) Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,