Recitale
(1) Regulamentul (UE) 2020/852 instituie cadrul general pentru a determina dacă o activitate economică se califică drept durabilă din punctul de vedere al mediului în scopul stabilirii gradului în care o investiție este durabilă din punctul de vedere al mediului. Regulamentul respectiv se aplică măsurilor adoptate de Uniune sau de statele membre care stabilesc cerințe pentru participanții la piața financiară sau pentru emitenți în ceea ce privește produsele financiare sau obligațiunile corporative care sunt puse la dispoziție ca fiind durabile din punctul de vedere al mediului, pentru participanții la piața financiară care pun la dispoziție produse financiare, precum și pentru întreprinderile supuse obligației de a publica o declarație nefinanciară în temeiul articolului 19a din Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului (2) sau o declarație nefinanciară consolidată în temeiul articolului 29a din directiva respectivă. Operatorii economici sau autoritățile publice care nu intră sub incidența Regulamentului (UE) 2020/852 pot aplica, de asemenea, regulamentul respectiv în mod voluntar.
(2) Articolul 12 alineatul (2), articolul 13 alineatul (2), articolul 14 alineatul (2) și articolul 15 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2020/852 prevăd obligația Comisiei de a adopta acte delegate de stabilire a criteriilor tehnice de examinare pentru a determina condițiile în care o anumită activitate economică se califică drept activitate care contribuie în mod substanțial la utilizarea durabilă și la protecția resurselor de apă și a celor marine, la tranziția către o economie circulară, la prevenirea și controlul poluării sau la protejarea și refacerea biodiversității și a ecosistemelor și, respectiv, pentru a stabili, pentru fiecare obiectiv de mediu relevant prevăzut la articolul 9 din regulamentul respectiv, criterii tehnice de examinare pentru a determina dacă activitatea economică respectivă nu aduce prejudicii semnificative unuia sau mai multora dintre obiectivele de mediu în cauză.
(3) Comunicarea Comisiei din 6 iulie 2021 intitulată „Strategia pentru finanțarea tranziției către o economie durabilă” (3) a anunțat stabilirea unor criterii tehnice de examinare pentru obiectivele de mediu care vizează utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine, tranziția către o economie circulară, prevenirea și controlul poluării, precum și protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor. Aceste criterii tehnice de examinare ar trebui adoptate în plus față de criteriile tehnice de examinare stabilite în Regulamentul delegat (UE) 2021/2139 al Comisiei (4).
(4) Criteriile tehnice de examinare pentru obiectivele de mediu care vizează utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine, tranziția către o economie circulară, prevenirea și controlul poluării, precum și protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor ar trebui, la fel ca criteriile tehnice de examinare stabilite în Regulamentul delegat (UE) 2021/2139, să urmeze, dacă este posibil, clasificarea activităților economice stabilită în sistemul de clasificare a activităților economice NACE Rev. 2 instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006 al Parlamentului European și al Consiliului (5). Pentru a facilita identificarea de către întreprinderi și participanții la piața financiară a activităților economice relevante pentru care ar trebui stabilite criterii tehnice de examinare, descrierea specifică a unei activități economice ar trebui să includă, de asemenea, trimiterile orientative la codurile NACE care pot fi asociate cu activitatea în cauză. Trimiterile respective ar trebui înțelese ca fiind orientative și nu ar trebui să prevaleze asupra definiției specifice a activității economice furnizate în descrierea sa.
(5) Criteriile tehnice de examinare pentru activitățile economice care contribuie în mod substanțial la utilizarea durabilă și la protecția resurselor de apă și a celor marine, la tranziția către o economie circulară, la prevenirea și controlul poluării și la protejarea și refacerea biodiversității și a ecosistemelor ar trebui să asigure faptul că activitatea economică în cauză are un impact pozitiv asupra unuia dintre aceste obiective. Prin urmare, criteriile tehnice de examinare respective ar trebui să se refere la pragurile sau la nivelurile de performanță pe care activitatea economică ar trebui să le atingă pentru a se califica drept activitate care contribuie în mod substanțial la unul dintre obiectivele respective. Criteriile tehnice de examinare aferente principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” ar trebui să asigure faptul că activitatea economică nu are un impact negativ semnificativ asupra mediului, inclusiv un impact legat de schimbările climatice. În consecință, criteriile tehnice de examinare respective ar trebui să specifice cerințele minime pe care activitatea economică ar trebui să le îndeplinească pentru a se califica drept activitate durabilă din punctul de vedere al mediului.
(6) Criteriile tehnice de examinare pentru a determina dacă o activitate economică contribuie în mod substanțial la unul dintre obiectivele de mediu prevăzute la articolul 9 din Regulamentul (UE) 2020/852 și dacă activitatea economică respectivă aduce prejudicii semnificative vreunuia dintre celelalte obiective de mediu ar trebui să se bazeze, după caz, pe legislația, bunele practici, standardele și metodologiile existente în Uniunea Europeană, precum și pe standarde, practici și metodologii consacrate, elaborate de entități publice recunoscute la nivel internațional. În cazul în care pentru un anumit domeniu de politică nu sunt disponibile astfel de standarde, practici și metodologii, criteriile tehnice de examinare ar trebui să se bazeze pe standardele consacrate elaborate de organisme private recunoscute la nivel internațional.
(7) În temeiul articolului 19 alineatul (1) litera (h) din Regulamentul (UE) 2020/852, criteriile tehnice de examinare ar trebui să țină seama de natura și amploarea activității economice și de sectorul la care se referă, inclusiv dacă activitatea economică este o activitate de facilitare, astfel cum se menționează la articolul 16 din regulamentul respectiv. Pentru a îndeplini cerințele de la articolul 19 din Regulamentul (UE) 2020/852 într-un mod eficace și echilibrat, criteriile tehnice de examinare respective ar trebui să fie stabilite sub formă de prag cantitativ sau de cerință minimă, de îmbunătățire relativă, de set de cerințe privind performanța calitativă, de cerințe bazate pe proces sau pe practici sau de descriere precisă a naturii activității economice în sine, dacă activitatea respectivă, prin natura sa, poate contribui în mod substanțial la obiectivele de mediu.
(8) Criteriile tehnice de examinare pentru determinarea condițiilor în care o activitate economică se califică drept activitate care contribuie în mod substanțial la utilizarea durabilă și la protecția resurselor de apă și a celor marine ar trebui să reflecte necesitatea de a atinge o stare bună pentru toate corpurile de apă și o stare ecologică bună pentru apele marine și de a preveni deteriorarea corpurilor de apă care au deja o stare bună sau a apelor marine care se află deja într-o stare ecologică bună. Prin urmare, este oportun să se pună accentul în primul rând pe activitățile și sectoarele economice care au cel mai mare potențial de a atinge aceste obiective.
(9) Cadrul Uniunii pentru protecția apei (6) asigură o abordare integrată a gestionării apei, respectând integritatea ecosistemelor în ansamblul lor. Prin urmare, criteriile tehnice de examinare ar trebui să vizeze abordarea efectelor negative ale evacuărilor de ape uzate urbane și industriale, protejarea sănătății umane de impactul negativ al oricărei contaminări a apei destinate consumului uman, îmbunătățirea gestionării apei și a eficienței utilizării apei, asigurarea utilizării durabile a serviciilor ecosistemice marine, contribuția la starea ecologică bună a apelor marine și la atingerea și menținerea generală a unei stări bune sau a unui potențial bun al corpurilor de apă, inclusiv al corpurilor de apă de suprafață și subterane. Criteriile tehnice de examinare pentru epurarea apelor uzate urbane ca activitate care aduce o contribuție substanțială la unul sau mai multe obiective de mediu ar trebui analizate și, dacă este necesar, revizuite, ținând seama de legislația relevantă a Uniunii, inclusiv de Directiva 91/271/CEE a Consiliului (7).
(10) În ceea ce privește soluțiile inspirate și sprijinite de natură, care oferă beneficii de mediu, sociale și economice și contribuie la consolidarea rezilienței, criteriile tehnice de examinare ar trebui să vizeze prevenirea și protejarea împotriva inundațiilor sau a secetelor, îmbunătățind în același timp retenția naturală a apei, biodiversitatea și calitatea apei.
(11) Tranziția către o economie circulară este un factor favorizant al durabilității mediului, care generează beneficii semnificative pentru gestionarea durabilă a apei, protecția și conservarea biodiversității, prevenirea și controlul poluării și atenuarea schimbărilor climatice. Economia circulară reflectă necesitatea ca activitățile economice să promoveze utilizarea eficientă a resurselor prin reutilizarea și reciclarea corespunzătoare a resurselor. Criteriile tehnice de examinare pentru a determina în ce condiții o activitate economică se califică drept activitate care contribuie în mod substanțial la tranziția către o economie circulară ar trebui, prin urmare, să asigure faptul că, în faza de proiectare și de producție, operatorul ia în considerare păstrarea valorii pe termen lung și reducerea deșeurilor generate de produs pe parcursul ciclului său de viață. În cursul fazei sale de utilizare, produsul ar trebui să facă obiectul unor măsuri de întreținere pentru a-i prelungi durata de viață, reducând în același timp cantitatea de deșeuri. Produsul ar trebui să fie demontat sau tratat după utilizare pentru a se asigura că poate fi reutilizat sau reciclat pentru fabricarea unui alt produs. Această abordare poate limita dependența economiei Uniunii de materialele importate din țări terțe, ceea ce este deosebit de important în ceea ce privește materiile prime critice. Prin urmare, este oportun să se pună accentul în primul rând pe activitățile și sectoarele economice care au cel mai mare potențial de a atinge aceste obiective.
(12) Atunci când se ia în considerare circularitatea unui produs, fazele de proiectare și de producție sunt esențiale pentru asigurarea durabilității și a posibilei reutilizări a produsului, precum și pentru posibilitatea de reciclare a acestuia. Aceste faze sunt, de asemenea, imperative pentru reducerea conținutului de substanțe periculoase și pentru înlocuirea substanțelor care prezintă motive de îngrijorare deosebită în materiale și produse pe parcursul întregului lor ciclu de viață. Criteriile tehnice de examinare pentru activitățile de producție care contribuie în mod substanțial la tranziția către o economie circulară ar trebui, prin urmare, să stabilească cerințe de proiectare pentru longevitatea, potențialul de reparare și de reutilizare a produselor, precum și cerințe privind utilizarea materialelor, a substanțelor și a proceselor care permit reciclarea de calitate a produsului. Utilizarea substanțelor periculoase ar trebui redusă la minimum. Atunci când este posibil, criteriile ar trebui să impună, de asemenea, utilizarea de materiale reciclate pentru fabricarea produsului în sine.
(13) În urma comunicărilor Comisiei din 11 decembrie 2019 privind „Pactul verde european” (8), din 11 martie 2020 privind un nou Plan de acțiune privind economia circulară (9), din 16 ianuarie 2018 privind Strategia privind materialele plastice (10) și din 30 noiembrie 2022 privind Strategia europeană pentru materialele plastice (11), criteriile tehnice de examinare pentru fabricarea ambalajelor din plastic ar trebui să fie completate, reexaminate și, dacă este necesar, revizuite ținând seama de dreptul relevant al Uniunii, inclusiv de Directiva 94/62/CE a Parlamentului European și a Consiliului (12) și de revizuirile sale viitoare.
(14) În lipsa unor criterii de durabilitate convenite pe cale juridică privind rolul biomasei în ambalajele din plastic, criteriile tehnice de examinare pentru fabricarea ambalajelor din plastic care contribuie în mod substanțial la tranziția către o economie circulară se axează pe utilizarea materiilor prime obținute din biodeșeuri. Este posibil ca aceste criterii să necesite o revizuire pentru a ține seama de evoluțiile tehnologice și politice viitoare, inclusiv de revizuirea Directivei (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului (13), precum și de eventuala contribuție la alte obiective de mediu.
(15) O bună gestionare a deșeurilor este una dintre pietrele de temelie ale economiei circulare și contribuie la prevenirea unui impact negativ al deșeurilor asupra mediului și asupra sănătății umane. Legislația Uniunii privind deșeurile (14) îmbunătățește gestionarea deșeurilor prin stabilirea unei „ierarhii a deșeurilor” în care prevenirea generării de deșeuri, pregătirea pentru reutilizare și reciclarea sunt opțiunile preferate, urmate de alte forme de valorificare, inclusiv valorificarea energetică și numai în ultimă instanță, eliminarea, cum ar fi prin incinerarea fără valorificare energetică sau depozitarea deșeurilor. Criteriile tehnice de examinare pentru determinarea condițiilor în care o anumită activitate economică se califică drept activitate care contribuie în mod substanțial la tranziția către o economie circulară ar trebui, prin urmare, să vizeze prevenirea sau reducerea generării de deșeuri, creșterea gradului de pregătire pentru reutilizare și reciclare a deșeurilor, evitarea scăderii calității produselor reciclate și a eliminării deșeurilor. Ținând seama de faptul că materialele adecvate pentru a fi reintroduse în economia circulară, cum ar fi metalele și sărurile anorganice, pot fi reciclate din produsele de ardere, în special din cenușa de vatră rezultată din incinerarea deșeurilor nepericuloase, trebuie luată în considerare instituirea unor criterii tehnice de examinare pentru această activitate de reciclare.
(16) Construcțiile și demolările sunt responsabile pentru 37 % din deșeurile din Uniune (15). Asigurarea faptului că materialele utilizate în procesul de construcție și întreținere a clădirilor și a altor obiecte de construcții civile provin în principal din materiale reutilizate sau reciclate (materii prime secundare) și, la rândul lor, sunt pregătite pentru reutilizare sau reciclare atunci când activul construit este demolat, poate juca, prin urmare, un rol important în tranziția către o economie circulară. Prin urmare, ar trebui stabilite criterii tehnice de examinare pentru construirea de clădiri noi, renovarea clădirilor existente, demolarea clădirilor și a altor structuri, întreținerea drumurilor și a autostrăzilor și utilizarea betonului în proiectele de inginerie civilă. Aspectele legate de circularitatea materialelor și a activelor construite trebuie luate în considerare în faza de proiectare, până la faza de demontare. Prin urmare, criteriile tehnice de examinare ar trebui să respecte principiile proiectării și producției conforme principiilor economiei circulare a activului construit, precum și ale utilizării circulare a materialelor utilizate pentru producerea activului respectiv.
(17) O întreagă nouă gamă de servicii durabile, modele de afaceri de tip „produs ca serviciu” și soluții digitale contribuie la o mai bună calitate a vieții, la locuri de muncă inovatoare și la îmbunătățirea cunoștințelor și a competențelor. În conformitate cu Comunicarea Comisiei intitulată „Un nou Plan de acțiune privind economia circulară – Pentru o Europă mai curată și mai competitivă”, economia circulară oferă produse de înaltă calitate, funcționale și sigure, care sunt eficiente și la prețuri accesibile, durează mai mult și sunt concepute pentru reutilizare, reparare și reciclare de înaltă calitate. Prin urmare, ar trebui stabilite criteriile tehnice de examinare pentru a determina condițiile în care serviciile inovatoare durabile se califică drept servicii care contribuie în mod substanțial la tranziția către o economie circulară pentru activitățile care contribuie la prelungirea duratei de viață a produselor.
(18) Soluțiile digitale, inclusiv utilizarea pașapoartelor digitale ale produselor, pot furniza date în timp real cu privire la locul, starea și disponibilitatea unui articol și pot spori trasabilitatea materialelor, sporind astfel păstrarea valorii în fiecare decizie de proiectare, fabricare și consum. La rândul său, acest lucru permite actorilor economici să treacă la modele de afaceri circulare, inclusiv la modelul de afaceri de tip „produs ca serviciu”, decuplând în cele din urmă activitățile economice de utilizarea resurselor naturale și îmbunătățind impactul unei activități economice asupra mediului. Prin urmare, ar trebui stabilite criterii tehnice de examinare pentru noile soluții digitale care pot îmbunătăți transparența și eficiența monitorizării și a asigurării respectării reglementărilor de mediu, inclusiv a procesului decizional în cadrul gestionării integrate a resurselor de apă.
(19) Criteriile tehnice de examinare pentru determinarea condițiilor în care o activitate economică se califică drept activitate care contribuie în mod substanțial la prevenirea și controlul poluării ar trebui să reflecte necesitatea de a elimina poluarea aerului, a apei, a solului, a organismelor vii și a resurselor alimentare. Poluarea poate cauza boli și, în consecință, poate duce la decese premature. Cele mai nocive efecte ale sale asupra sănătății umane sunt suportate, de regulă, de grupurile cele mai vulnerabile (16). Poluarea amenință, de asemenea, biodiversitatea și contribuie la dispariția în masă a speciilor. Astfel cum s-a subliniat în Comunicarea Comisiei din 12 mai 2021 intitulată „Calea către o planetă sănătoasă pentru toți – Plan de acțiune al UE: «Către reducerea la zero a poluării aerului, apei și solului»” (17), beneficiile economice ale combaterii poluării sunt substanțiale, iar beneficiile pentru societate depășesc cu mult costurile necesare.
(20) Urmărind obiectivul ambițios al Comunicării Comisiei din 14 octombrie 2020 intitulate „Strategia pentru promovarea sustenabilității în domeniul substanțelor chimice – Către un mediu fără substanțe toxice” (18), pentru a contribui la prevenirea și controlul poluării, este deosebit de important să se elimine treptat cele mai nocive substanțe din produsele de larg consum sau de uz profesional, cu excepția cazului în care utilizarea lor s-a dovedit a fi esențială pentru societate, și să se înlocuiască sau să se reducă la minimum, pe cât posibil, producția și utilizarea substanțelor care prezintă motive de îngrijorare.
(21) Poluarea cauzată de anumite ingrediente farmaceutice poate prezenta riscuri pentru mediu și pentru sănătatea umană, astfel cum se subliniază în Comunicarea Comisiei din 11 martie 2019 intitulată „Abordarea strategică a Uniunii Europene privind impactul substanțelor farmaceutice asupra mediului” (19). Criteriile tehnice de examinare pentru fabricarea ingredientelor farmaceutice active sau a substanțelor active și pentru fabricarea medicamentelor ar trebui, prin urmare, să vizeze promovarea producției și a utilizării ingredientelor care sunt substanțe prezente în natură sau care sunt clasificate ca ușor biodegradabile.
(22) Prevenirea și reducerea emisiilor de poluanți în faza încheierii ciclului de viață al produselor și curățarea poluării existente au un potențial semnificativ de protecție a mediului împotriva poluării și de îmbunătățire a stării mediului. Prin urmare, ar trebui stabilite criterii tehnice de examinare pentru colectarea, transportul și tratarea deșeurilor periculoase care prezintă un risc mai mare pentru mediu și sănătatea umană decât deșeurile nepericuloase, precum și pentru decontaminarea depozitelor de deșeuri neconforme și a depozitelor de deșeuri abandonate sau ilegale și a siturilor și zonelor contaminate.
(23) Criteriile tehnice de examinare pentru a determina în ce condiții o activitate economică se califică drept o activitate care contribuie în mod substanțial la protejarea și refacerea biodiversității și a ecosistemelor ar trebui să reflecte necesitatea de a proteja, a conserva sau a reface biodiversitatea pentru a obține o stare bună a ecosistemelor sau pentru a proteja ecosistemele care sunt deja în stare bună. Pierderea biodiversității și prăbușirea ecosistemelor reprezintă una dintre cele mai mari amenințări cu care se confruntă umanitatea în următorul deceniu (20).
(24) Conservarea biodiversității are beneficii economice directe pentru multe sectoare ale economiei. Prin urmare, criteriile tehnice de examinare ar trebui să vizeze menținerea sau îmbunătățirea stării și a tendințelor habitatelor terestre, de apă dulce și marine, ale ecosistemelor și ale populațiilor de specii de faună și floră aferente.
(25) Valoarea biodiversității și a serviciilor asociate furnizate de ecosistemele sănătoase este importantă pentru turism, deoarece contribuie în mod semnificativ la atractivitatea și calitatea destinațiilor turistice și, prin urmare, la competitivitatea acestora. Prin urmare, ar trebui stabilite criterii tehnice de examinare pentru activitățile de cazare turistică, iar aceste criterii ar trebui să vizeze asigurarea faptului că activitățile respective respectă principiile și cerințele minime adecvate pentru a proteja și a susține biodiversitatea și ecosistemele și pentru a contribui la conservarea lor.
(26) Criteriile tehnice de examinare pentru a stabili dacă activitățile economice care contribuie în mod substanțial la unul dintre obiectivele de mediu aduc prejudicii semnificative vreunuia dintre celelalte obiective de mediu ar trebui să vizeze asigurarea faptului că această contribuție la unul dintre obiectivele de mediu nu este adusă în detrimentul altor obiective de mediu. Criteriile aferente principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” joacă, prin urmare, un rol esențial în asigurarea integrității de mediu a clasificării activităților durabile din punctul de vedere al mediului. Ar trebui să se specifice criteriile aferente principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” unui anumit obiectiv de mediu pentru activitățile care riscă să aducă prejudicii semnificative obiectivului respectiv. Aceste criterii ar trebui să țină seama de cerințele relevante ale legislației existente a Uniunii și să se bazeze pe acestea.
(27) Criteriile tehnice de examinare pentru asigurarea faptului că activitățile care contribuie în mod substanțial la unul dintre obiectivele de mediu nu aduc prejudicii semnificative atenuării schimbărilor climatice ar trebui să asigure faptul că activitățile economice care au potențialul de a contribui în mod substanțial la alte obiective de mediu decât atenuarea schimbărilor climatice nu conduc la emisii semnificative de gaze cu efect de seră.
(28) Schimbările climatice sunt susceptibile să afecteze toate sectoarele economiei. Criteriile tehnice de examinare cu scopul de a asigura faptul că activitățile economice care contribuie în mod substanțial la unul dintre obiectivele de mediu nu aduc prejudicii semnificative adaptării la schimbările climatice ar trebui, prin urmare, să se aplice tuturor acestor activități economice. Aceste criterii ar trebui să asigure faptul că se identifică riscurile existente și viitoare care sunt semnificative pentru activitățile economice în cauză și că se pun în practică soluții de adaptare care vizează reducerea la minimum sau evitarea eventualelor pierderi sau impacturi asupra continuității activității.
(29) Ar trebui să se stabilească criterii tehnice de examinare aferente principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” utilizării durabile și protecției resurselor de apă și a celor marine pentru toate activitățile care ar putea împiedica o astfel de utilizare durabilă și protecție. Aceste criterii ar trebui să vizeze evitarea riscului ca activitățile economice să aducă prejudicii stării bune sau potențialului ecologic bun al corpurilor de apă, inclusiv al apelor de suprafață și subterane, sau stării ecologice bune a apelor marine, prin impunerea obligației de a identifica și a aborda riscurile de degradare a mediului, în conformitate cu un plan de gestionare a utilizării și protecției apei sau cu strategiile marine ale statelor membre.
(30) Criteriile tehnice de examinare aferente principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” tranziției către o economie circulară ar trebui adaptate la activitățile economice specifice, pentru a se asigura faptul că aceste activități nu conduc la o utilizare ineficientă a resurselor sau la o blocare în modele de producție liniară, că se evită sau se reduce generarea de deșeuri și că, atunci când generarea de deșeuri este inevitabilă, acestea sunt gestionate în conformitate cu ierarhia deșeurilor. Aceste criterii ar trebui, de asemenea, să asigure faptul că activitățile economice nu subminează obiectivul tranziției către o economie circulară.
(31) Criteriile tehnice de examinare aferente principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” prevenirii și controlului poluării ar trebui să reflecte particularitățile sectorului pentru a aborda sursele și tipurile relevante de poluare din aer, apă sau sol, făcând trimitere, acolo unde este relevant, la concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile stabilite în temeiul Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului (21).
(32) Ar trebui să se stabilească criterii de examinare aferente principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” protecției și refacerii biodiversității și a ecosistemelor pentru toate activitățile care pot prezenta riscuri pentru starea sau condiția habitatelor, a speciilor sau a ecosistemelor, iar aceste crierii ar trebui să prevadă, după caz, obligația de a efectua evaluări ale impactului asupra mediului sau alte evaluări adecvate și de a pune în aplicare concluziile acestor evaluări. Aceste criterii ar trebui să garanteze faptul că, chiar și în lipsa unei cerințe de efectuare a unei evaluări a impactului asupra mediului sau a unei alte evaluări adecvate, activitățile nu duc la perturbarea, capturarea sau uciderea speciilor protejate prin lege sau la deteriorarea habitatelor protejate prin lege.
(33) Întrucât este probabil ca schimbările climatice să afecteze toate sectoarele economiei, toate aceste sectoare ale economiei vor trebui să se adapteze la impactul negativ al schimbărilor climatice actuale și al celor preconizate în viitor. Prin urmare, în viitor, urmează să fie stabilite criterii tehnice de examinare pentru contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice pentru toate sectoarele și activitățile economice care fac obiectul criteriilor tehnice de examinare, precum și pentru contribuția substanțială la utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine, la tranziția la o economie circulară, la prevenirea și controlul poluării sau la protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor, prevăzute în prezentul regulament.
(34) Includerea de noi activități economice care contribuie la obiectivele de mediu în temeiul articolului 12 alineatul (2), al articolului 13 alineatul (2), al articolului 14 alineatul (2) și al articolului 15 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2020/852 va extinde sfera de aplicare a obligației de prezentare de informații prevăzute la articolul 8 din regulamentul respectiv. Prin urmare, Regulamentul delegat (UE) 2021/2178 (22) al Comisiei, care a fost adoptat în temeiul articolului 8 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2020/852, ar trebui modificat pentru a reflecta extinderea domeniului de aplicare. Pentru a aborda anumite inconsecvențe tehnice și juridice identificate de la aplicarea Regulamentului delegat (UE) 2021/2178, ar trebui introduse modificări specifice la regulamentul respectiv.
(35) Prin urmare, Regulamentul delegat (UE) 2021/2178 ar trebui modificat în consecință.
(36) Cele patru obiective de mediu menționate la articolul 9 literele (c)-(f) din Regulamentul (UE) 2020/852 și la articolele 12, 13, 14 și 15 din regulamentul respectiv sunt strâns legate în ceea ce privește mijloacele prin care este atins un obiectiv și beneficiile pe care atingerea unuia dintre obiective le poate avea asupra altor obiective. Dispozițiile care stabilesc dacă o activitate economică contribuie în mod substanțial la utilizarea durabilă și la protecția resurselor de apă și marine, la tranziția către o economie circulară, la prevenirea și controlul poluării sau la protejarea și refacerea biodiversității și a ecosistemelor sunt, prin urmare, strâns legate între ele și sunt strâns legate de necesitatea de a extinde obligațiile de informare prevăzute în Regulamentul delegat (UE) 2021/2178. Pentru a se asigura coerența acestor dispoziții, care ar trebui să intre în vigoare în același timp pentru a le permite părților interesate să aibă o imagine cuprinzătoare a cadrului juridic și pentru a facilita aplicarea Regulamentului (UE) 2020/852, este necesar ca dispozițiile respective să fie incluse într-un singur regulament.
(37) Pentru a se asigura faptul că aplicarea Regulamentului (UE) 2020/852 ține seama atât de evoluțiile științifice, tehnologice, cât și de cele ale pieței și ale politicilor, prezentul regulament ar trebui să fie revizuit cu regularitate și, după caz, modificat în ceea ce privește activitățile considerate drept activități care contribuie în mod substanțial la utilizarea durabilă și la protecția resurselor de apă și a celor marine, la tranziția către o economie circulară, la prevenirea și controlul poluării, la protejarea și refacerea biodiversității și a ecosistemelor, precum și la criteriile tehnice de examinare corespunzătoare.
(38) Prezentul regulament este în concordanță cu obiectivul neutralității climatice prevăzut la articolul 2 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului (23) și asigură realizarea de progrese în materie de adaptare, astfel cum se menționează la articolul 5 din regulamentul respectiv. Comisia a evaluat coerența criteriilor tehnice de examinare cu obiectivul și țintele Regulamentului (UE) 2021/1119, pentru a se asigura că activitățile economice care contribuie în mod substanțial la unul dintre obiectivele de mediu nu aduc prejudicii semnificative atenuării schimbărilor climatice și adaptării la acestea, astfel cum se prevede la articolul 6 alineatul (4) din regulamentul respectiv.
(39) Este necesar să se acorde întreprinderilor nefinanciare și financiare suficient timp pentru a evalua dacă activitățile lor economice respectă criteriile tehnice de examinare prevăzute în prezentul regulament și să raporteze pe baza evaluării respective în conformitate cu Regulamentul delegat (UE) 2021/2178. Prin urmare, data aplicării prezentului regulament ar trebui amânată, în timp ce modificările aduse Regulamentului delegat (UE) 2021/2178 ar trebui să asigure faptul că întreprinderile nefinanciare și financiare dispun de suficient timp pentru a se conforma cerințelor de raportare care le revin în temeiul regulamentului respectiv,