Recitale
(1) Articolul 25 alineatul (1) și articolul 61 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/23 impun obligația ca persoana care efectuează evaluarea menționată la articolele 24 și 61 din regulamentul respectiv („evaluatorul”) să fie independentă de orice autoritate publică și de contrapartea centrală („CPC”) supusă evaluării. În consecință, ar trebui să se aplice norme uniforme pentru a stabili circumstanțele în care se consideră că o persoană este independentă atât față de autoritățile publice relevante, inclusiv autoritatea de rezoluție, cât și față de CPC, în sensul articolului 25 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/23. Normele respective ar trebui să includă cerințe care să asigure absența intereselor comune semnificative sau a conflictelor de interese semnificative între persoana respectivă și autoritatea de rezoluție sau CPC; cerințe privind calificările, experiența, capacitatea, cunoștințele și resursele de care trebuie să dispună persoana respectivă și capacitatea acesteia de a efectua evaluarea în mod eficace, fără a recurge în mod nejustificat la nicio autoritate publică relevantă sau la CPC, precum și cerințe privind separarea structurală dintre persoana care efectuează evaluarea, pe de o parte, și autoritățile publice relevante și CPC, pe de altă parte.
(2) Pentru a aborda amenințările la adresa independenței, cum ar fi verificarea propriei activități, interesul propriu, lobby-ul, familiaritatea, încrederea sau intimidarea, este necesar să se asigure faptul că evaluatorul nu are niciun interes comun semnificativ sau conflict de interese semnificativ cu nicio autoritate publică relevantă, inclusiv cu autoritatea de rezoluție, sau cu CPC, inclusiv cu conducerea superioară, acționarii majoritari sau entitățile din grup. De asemenea, nu ar trebui să se considere că un evaluator este independent în cazul în care evaluatorul are interese comune semnificative sau conflicte de interese semnificative cu orice membru compensator, client sau creditor semnificativ care ar fi afectat în mod substanțial de o măsură de rezoluție sau care a contribuit în mod substanțial la situația care a condus la rezoluția CPC. În mod similar, relațiile personale ar putea reprezenta un interes sau un conflict de interese semnificativ. În consecință, autoritatea de rezoluție ar trebui să evalueze dacă există interese comune semnificative sau conflicte de interese semnificative.
(3) Pentru a permite autorității de rezoluție să evalueze dacă există interese comune semnificative sau conflicte de interese semnificative, evaluatorul ar trebui să notifice autorității de rezoluție orice interes efectiv sau potențial despre care evaluatorul consideră că autoritatea respectivă l-ar putea aprecia ca reprezentând un interes semnificativ și ar trebui să furnizeze orice informații pe care autoritatea de rezoluție le-ar putea solicita în mod rezonabil. În urma numirii, evaluatorul ar trebui să mențină politici și proceduri conforme cu codurile de etică și standardele profesionale aplicabile, pentru a identifica orice interes efectiv sau potențial despre care evaluatorul consideră că ar putea constitui un interes comun semnificativ sau un conflict de interese semnificativ. Autoritatea de rezoluție ar trebui să fie notificată imediat cu privire la orice interese sau conflicte de interese efective sau potențiale identificate și ar trebui să analizeze dacă respectivele interese sau conflicte de interese constituie interese sau conflicte de interese semnificative, caz în care numirea evaluatorului ar trebui să înceteze și ar trebui numit un nou evaluator.
(4) Acordurile structurale de separare constituie mecanisme de siguranță care reduc riscurile de conflicte de interese. Drept urmare, ar trebui să se țină seama de existența acestora în momentul evaluării unui evaluator potențial. Astfel, în cazul persoanelor juridice, independența unui evaluator ar trebui să fie evaluată în raport cu societatea sau parteneriatul în ansamblu, luând însă în considerare orice separare structurală și alte acorduri care ar fi putut fi instituite pentru a face distincție între membrii personalului care ar putea fi implicați în evaluare și ceilalți membri ai personalului. În cazul în care importanța unor astfel de amenințări în comparație cu mecanismele de siguranță aplicate este de o asemenea natură încât este compromisă independența societății sau parteneriatului care dorește să exercite rolul de evaluator, respectiva societate sau respectivul parteneriat nu ar trebui să exercite funcția de evaluator.
(5) Pentru a evita amenințările la adresa independenței care rezultă din demersul de verificare a propriei activități, un auditor statutar care a finalizat un audit al CPC în anul anterior evaluării eligibilității pentru a acționa în calitate de evaluator nu ar trebui în niciun caz să fie considerat independent. În ceea ce privește alte servicii de audit sau de evaluare furnizate CPC în cauză în anii imediat anteriori datei la care trebuie evaluată independența, ar trebui să se presupună, de asemenea, că respectivele servicii reprezintă un interes comun semnificativ sau un conflict de interese semnificativ.
(6) Independența evaluatorului poate fi consolidată prin condiții care să asigure că expertiza și resursele evaluatorului sunt suficiente și adecvate. Prin urmare, este necesar să se asigure faptul că evaluatorul deține calificările, experiența, capacitatea și cunoștințele necesare în toate domeniile relevante, inclusiv în ceea ce privește evaluările instrumentelor financiare compensate de CPC, cerințele referitoare la CPC aplicabile în temeiul Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (2), planurile de redresare și cadrul de reglementare existente ale CPC și instrumentele de rezoluție aplicabile în temeiul Regulamentului (UE) 2021/23.
(7) Pentru ca evaluatorul să poată efectua evaluarea în mod eficace, ar trebui să se asigure, de asemenea, faptul că evaluatorul dispune de suficiente resurse umane și tehnice pentru a efectua evaluarea sau că are acces la acestea.
(8) Pentru a asigura independența evaluatorului și pentru a se evita orice interferență nejustificată cu atribuțiile sale, evaluatorul ar trebui să fie în măsură să efectueze evaluarea în mod eficace, fără a recurge în mod nejustificat la nicio autoritate publică relevantă, inclusiv autoritatea de rezoluție, sau la CPC. Cu toate acestea, furnizarea instrucțiunilor sau a orientărilor necesare pentru a sprijini desfășurarea evaluării, de exemplu în ceea ce privește metodologia prevăzută în temeiul legislației Uniunii în domeniul evaluării în scopuri legate de rezoluție, nu ar trebui să fie considerată ca reprezentând o recurgere nejustificată în cazul în care astfel de instrucțiuni sau orientări sunt considerate necesare pentru a sprijini desfășurarea evaluării. De asemenea, furnizarea de asistență evaluatorului, cum ar fi furnizarea de către CPC în cauză a sistemelor, situațiilor financiare, rapoartelor în scopuri de reglementare, datelor privind piața, altor evidențe sau altor tipuri de asistență, nu ar trebui împiedicată în cazul în care, potrivit evaluării autorității de rezoluție, acest lucru este considerat necesar pentru sprijinirea desfășurării evaluării. În conformitate cu procedurile care au fost eventual instituite, furnizarea de instrucțiuni, orientări și alte forme de sprijin ar trebui să fie convenită de la caz la caz sau în mod grupat.
(9) Există riscul ca independența să fie pusă în pericol în cazul în care evaluarea este efectuată de o persoană care este angajată de orice autoritate publică relevantă sau afiliată oricărei autorități publice relevante, inclusiv autoritatea de rezoluție, și angajată de CPC sau afiliată CPC, chiar și în cazurile în care a fost stabilită o separare structurală completă în cadrul unei persoane juridice. Prin urmare, este necesar să se asigure faptul că evaluatorul nu este un angajat sau un contractant al niciunei autorități publice relevante, inclusiv al autorității de rezoluție, sau al CPC și că nu aparține aceluiași grup de societăți ca și CPC.
(10) Pentru a asigura disponibilitatea unui număr suficient de persoane care ar putea fi disponibile imediat pentru a acționa în calitate de evaluator atunci când începe un proces de rezoluție, autoritatea de rezoluție ar trebui să mențină o listă provizorie a potențialilor evaluatori și să revizuiască această listă în mod regulat.
(11) Articolul 24 din Regulamentul (UE) 2021/23 face distincție între două evaluări în cadrul procesului de rezoluție a unei CPC: o evaluare inițială prin care se analizează dacă au fost îndeplinite condițiile de declanșare a procedurii de rezoluție și o a doua evaluare care stă la baza deciziei autorității de rezoluție de a aplica unul sau mai multe instrumente de rezoluție. În scopul evaluării inițiale, este adecvat să se asigure faptul că, atunci când se stabilește dacă sunt sau nu îndeplinite condițiile pentru declanșarea procedurii de rezoluție, se efectuează o evaluare echitabilă, prudentă și realistă a activelor și pasivelor CPC. În ceea ce privește a doua evaluare, al cărei scop este de a fundamenta măsurile de rezoluție, este important să se asigure faptul că evaluarea activelor și pasivelor CPC se bazează pe ipoteze echitabile, prudente și realiste.
(12) Pentru a reflecta cu acuratețe circumstanțele CPC și condițiile predominante pe piață, evaluările prevăzute în Regulamentul (UE) 2021/23 ar trebui efectuate cât mai aproape posibil de data deciziei de rezoluție.
(13) Pentru a efectua în mod eficace și eficient evaluările prevăzute în Regulamentul (UE) 2021/23, evaluatorul ar trebui să aibă acces la orice sursă de informații și expertiză relevantă, cum ar fi evidențele, sistemele și modelele interne ale CPC. Evaluatorul ar trebui, de asemenea, să se bazeze pe informațiile furnizate direct de personalul, conducerea și auditorii CPC, precum și, după caz, pe informațiile disponibile publicului cu privire la structura pieței.
(14) În cazul în care CPC aparține unui grup, având în vedere că prin acordurile contractuale de sprijin intragrup CPC poate beneficia de sprijin financiar suplimentar în cadrul procedurii de rezoluție și că acest fapt poate influența strategia de rezoluție, evaluatorul ar trebui să ia în considerare efectul contractelor respective în cazul în care este probabil ca astfel de acorduri să fie puse în aplicare. Evaluatorul ar trebui să ia în considerare alte acorduri contractuale de sprijin formale sau informale din cadrul grupului, în cazul în care este probabil ca acestea să rămână în vigoare în condiții de criză financiară sau în contextul procesului de rezoluție. În mod similar, evaluatorul ar trebui să analizeze cu atenție dacă există riscul ca resursele financiare ale CPC să fie utilizate pentru a acoperi pierderile altor entități din grup, deoarece acest lucru ar putea reduce și mai mult valoarea activelor CPC.
(15) Întrucât acordurile de interoperabilitate duc la interdependențe financiare care pot afecta evaluarea, în cazul în care CPC a încheiat acorduri de interoperabilitate cu alte CPC din Uniune, evaluatorul ar trebui să ia în considerare toate acordurile contractuale aferente acordului de interoperabilitate, inclusiv în cazul în care închiderea serviciului legăturii de interoperabilitate poate duce la retragerea de lichidități de la CPC.
(16) Întrucât procesul de evaluare are obiectivul de a sprijini deciziile luate de autoritatea de rezoluție înainte de începerea procedurii de rezoluție și în cursul punerii în aplicare a strategiei de rezoluție, evaluatorul ar trebui să prezinte rapoarte autorității de rezoluție. Prin urmare, evaluatorul ar trebui să sintetizeze ipotezele, metodologiile și rezultatul evaluării într-un raport în atenția autorității de rezoluție. În raport ar trebui incluse informațiile considerate relevante pentru a sprijini autoritatea de rezoluție.
(17) Pentru ca evaluarea să fie echitabilă, prudentă și realistă, evaluatorul ar trebui să analizeze impactul asupra evaluării al fiecărei măsuri de rezoluție pe care este probabil ca autoritatea de rezoluție să o adopte și ar trebui, dacă este necesar, să se consulte cu autoritatea de rezoluție pentru a ține seama de acestea. Evaluatorul ar trebui să poată, de asemenea, să se consulte cu autoritatea de rezoluție pentru a identifica gama de măsuri de rezoluție avute în vedere. Dacă este necesar, evaluatorul ar trebui să poată să prezinte evaluări separate care să reflecte impactul unei game suficient de diversificate de măsuri de rezoluție.
(18) Din aceleași motive, evaluările efectuate cu scopul ca autoritatea de autoritatea competentă sau autoritatea de rezoluție să poată determina dacă s-au îndeplinit condițiile de declanșare a procedurii de rezoluție ar trebui să fie în concordanță cu cadrul contabil și prudențial aplicabil. Cu toate acestea, evaluatorul ar trebui să se poată abate de la ipotezele formulate de către conducerea CPC pe baza cărora sunt întocmite situațiile financiare, în măsura în care o astfel de abatere este consecventă cu cadrul contabil și prudențial aplicabil.
(19) Este oportun să existe norme care să asigure faptul că evaluarea efectuată în scopul alegerii măsurilor de rezoluție este echitabilă, prudentă și realistă, astfel încât toate pierderile să fie integral recunoscute în momentul aplicării instrumentelor de rezoluție. Ar trebui să se aleagă baza de evaluare cea mai adecvată pentru măsurile de rezoluție specifice avute în vedere de către autoritatea de rezoluție.
(20) Evaluările efectuate în scopul alegerii și conceperii măsurilor de rezoluție ar trebui să analizeze valoarea economică a CPC, și nu valoarea sa contabilă. Evaluările respective ar trebui să ia în calcul valoarea actualizată a fluxurilor de trezorerie la care CPC se poate aștepta în mod rezonabil, chiar și în cazul în care acest lucru necesită abaterea de la cadrul de evaluare contabil sau prudențial. În aceste evaluări ar trebui, de asemenea, să se ia în considerare faptul că ar putea apărea fluxuri de trezorerie ca urmare a deținerii în continuare a activelor, dar ar trebui să se țină seama de eventualele efecte ale rezoluției asupra viitoarelor fluxuri de trezorerie. În schimb, atunci când CPC nu are capacitatea de a deține activele sau cesiunea acestora este considerată necesară ori adecvată pentru a se atinge obiectivele rezoluției, evaluarea ar trebui să reflecte faptul că fluxurile de trezorerie respective ar putea proveni din cesiunea de active, de pasive sau de linii de activitate, evaluate pe o perioadă de cesiune bine definită.
(21) Valoarea de cesiune ar trebui înțeleasă, în general, ca fiind echivalentă cu prețul de piață observabil care ar putea fi obținut pe piață pentru un anumit activ sau grup de active și ar putea reflecta un discont care este adecvat, ținând cont de valoarea activelor care sunt transferate. Cu toate acestea, atunci când este adecvat, având în vedere măsurile care trebuie luate în cadrul schemei de rezoluție, evaluatorul ar trebui să poată să stabilească valoarea de cesiune prin aplicarea unui discont la prețul de piață observabil, astfel încât acesta să reflecte o eventuală vânzare accelerată. Atunci când activele nu au o piață lichidă, valoarea de cesiune ar trebui stabilită prin referire la prețurile observabile pe piețele pe care se tranzacționează active similare sau la calcule în baza unor modele care utilizează parametri de piață observabili, disconturile aplicate pentru lipsa de lichiditate fiind reflectate în mod adecvat. În cazul în care se are în vedere utilizarea instrumentului de vânzare a activității sau a instrumentului CPC-punte, ar trebui să fie posibil să se țină seama de așteptările rezonabile în ceea ce privește valoarea francizei atunci când se stabilește valoarea de cesiune.
(22) În scopul asigurării coerenței între calculul estimării tratamentului care ar fi urmat să se aplice în cazul fiecărei clase de acționari și creditori dacă instituția sau entitatea ar fi fost lichidată prin procedura obișnuită de insolvență, estimare prevăzută la articolul 25 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2021/23, și evaluarea în urma procedurii de rezoluție efectuate conform articolului 61 din regulamentul respectiv, este important ca evaluatorul să utilizeze criteriile stabilite pentru evaluarea din urmă, după caz.
(23) Evaluarea provizorie efectuată în temeiul articolului 26 din Regulamentul (UE) 2021/23, care stă la baza deciziei referitoare la adoptarea măsurii de rezoluție adecvate, trebuie să includă o rezervă, care să servească la aproximarea cuantumului pierderilor suplimentare. Calculul cuantumului rezervei respective ar trebui să se bazeze pe o evaluare echitabilă, prudentă și realistă a pierderilor suplimentare în cauză. Deciziile și ipotezele care stau la baza calculului rezervei ar trebui explicate și justificate în întregime în raportul de evaluare.
(24) Rezerva nu ar trebui să afecteze evaluarea care trebuie efectuată de autoritatea de rezoluție, inclusiv atunci când se stabilește dacă sunt îndeplinite condițiile de declanșare a procedurii de rezoluție prevăzute la articolul 22 din Regulamentul (UE) 2021/23, precum și atunci când se ia o decizie în cunoștință de cauză cu privire la măsurile de rezoluție adecvate care trebuie luate.
(25) Evaluarea prevăzută la articolul 61 din Regulamentul (UE) 2021/23 trebuie efectuată de un evaluator care îndeplinește condițiile prevăzute la articolul 25 din regulamentul menționat, în cel mai scurt timp după adoptarea uneia sau mai multor măsuri de rezoluție, chiar dacă finalizarea acestora ar putea dura câtva timp. Această evaluare ar trebui să se bazeze pe informațiile pertinente disponibile la data adoptării deciziei de rezoluție a unui CPC, pentru a reflecta în mod corespunzător circumstanțele specifice, cum ar fi condițiile de criză ale piețelor, existente la data deciziei de rezoluție. Informațiile obținute după data deciziei de rezoluție ar trebui utilizate doar în cazul în care este rezonabil să se considere că ar fi putut fi cunoscute la data respectivă.
(26) Pentru ca evaluarea efectuată să fie cuprinzătoare și credibilă, evaluatorul ar trebui să aibă acces la toate documentele juridice corespunzătoare, inclusiv la o listă a tuturor activelor identificabile, creanțelor, activelor contingente și a creanțelor condiționale asupra entității, clasificate în funcție de prioritatea acestora în cadrul procedurii obișnuite de insolvență. Evaluatorul ar trebui să aibă posibilitatea de a încheia contracte cu diverși experți pentru a obține consiliere sau informații de specialitate, în funcție de circumstanțe.
(27) Pentru a stabili tratamentul de care ar fi beneficiat acționarii, membrii compensatori și alți creditori în cazul în care CPC ar fi fost lichidat în cadrul procedurii obișnuite de insolvență, evaluatorul ar trebui să evalueze valoarea actualizată a fluxurilor de trezorerie preconizate pe care fiecare acționar, membru compensator și alt creditor le-ar fi primit în cadrul procedurii obișnuite de insolvență, în urma aplicării integrale a obligațiilor contractuale aplicabile și a altor dispoziții ale normelor de funcționare ale CPC. Evaluatorul nu ar trebui să țină seama de acordarea de sprijin financiar public extraordinar CPC sau de asistență privind lichiditatea din partea băncii centrale furnizată cu garanții, scadențe sau dobânzi în condiții care nu sunt cele standard.
(28) De asemenea, evaluatorul ar trebui să ia în considerare o estimare rezonabilă din punct de vedere comercial a costurilor directe de înlocuire suportate de membrii compensatori în cadrul procedurii obișnuite de insolvență. Costurile respective ar trebui să acopere costurile suportate în momentul înlocuirii tranzacțiilor deschise la CPC înainte de inițierea procedurii de insolvență, inclusiv costurile de credit, de lichiditate și de tranzacție, precum și costurile de funcționare asociate noilor conexiuni cu o contraparte diferită, precum și orice cost semnificativ pentru finanțarea noilor cerințe în materie de garanții reale asociate tranzacțiilor respective.
(29) Dispozițiile prezentului regulament sunt strâns legate între ele, deoarece abordează circumstanțele și metodologia de evaluare a activelor și pasivelor în contextul rezoluției unui CPC. Pentru a asigura coerența între aceste dispoziții, care ar trebui să intre în vigoare în același timp, și pentru a facilita procesul de rezoluție, este necesar ca CPC-urile, membrii compensatori, clienții, autoritățile și participanții pe piață, inclusiv investitorii care sunt rezidenți în afara Uniunii, să aibă o imagine cuprinzătoare și un acces compact la obligațiile și drepturile lor. Prin urmare, este oportun să se includă într-un singur regulament standardele tehnice de reglementare relevante prevăzute la articolul 25 alineatul (6), la articolul 26 alineatul (4) și la articolul 61 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2021/23.
(30) Prezentul regulament se bazează pe proiectul de standarde tehnice de reglementare prezentat Comisiei de Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe.
(31) Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe a efectuat consultări publice deschise cu privire la proiectul de standarde tehnice de reglementare pe care se bazează prezentul regulament, a analizat costurile și beneficiile potențiale aferente și a solicitat opinia Grupului părților interesate din domeniul valorilor mobiliare și piețelor, instituit în conformitate cu articolul 37 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010 al Parlamentului European și al Consiliului (3),