Regulament 2023/1584 · CELEX 32023R1584

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/1584 al Comisiei din 1 august 2023 privind măsurile de prevenire a instalării și a răspândirii Popillia japonica Newman și măsurile de eradicare și de izolare a acestui organism dăunător în anumite zone demarcate de pe teritoriul Uniunii

Data act: 01.08.2023
Intrare in vigoare: 01.08.2023
Jurnalul Oficial UE: oj:JOL_2023_194_R_0005
Status: In vigoare

dăunător inspecție fitosanitară plantații protecția florei răsad

Recitale

(1) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/2072 al Comisiei (2) stabilește, în partea B din anexa II, lista organismelor dăunătoare de carantină pentru Uniune a căror prezență pe teritoriul Uniunii este cunoscută.

(2) Popillia japonica Newman (denumit în continuare „organismul dăunător specificat”) este inclus în lista respectivă, deoarece prezența sa pe anumite zone de pe teritoriul Uniunii este cunoscută. Este un organism dăunător polifag despre care s-a raportat că are un impact asupra multor specii de plante diferite de pe teritoriul Uniunii.

(3) Plantele-gazdă pe care le preferă organismul dăunător specificat (denumite în continuare „plantele specificate”) trebuie să fie enumerate într-o listă și să facă obiectul anumitor măsuri de eradicare sau, după caz, de izolare, în zonele infestate.

(4) Organismul dăunător specificat este, de asemenea, inclus în anexa la Regulamentul delegat (UE) 2019/1702 al Comisiei (3), ca organism dăunător prioritar.

(5) Pentru a asigura depistarea timpurie și eradicarea acestuia pe teritoriul Uniunii, statele membre trebuie să efectueze anchete anuale, utilizând metode conforme cu cele mai recente informații științifice și tehnice. Capcanele reprezintă o metodă importantă de capturare a organismului dăunător specificat pe teritoriul Uniunii și trebuie utilizate în mod extensiv. Anchetele anuale trebuie să vizeze cel puțin plantele care sunt cel mai frecvent depistate ca fiind infestate cu organismul dăunător specificat (denumite în continuare „plante specificate”).

(6) În conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/2031, fiecare stat membru trebuie să elaboreze și să actualizeze, pentru fiecare organism dăunător prioritar, un plan de urgență. Este necesar ca, pe baza experienței dobândite în urma focarelor anterioare, să se adopte norme specifice privind punerea în aplicare a articolului 25 din Regulamentul (UE) 2016/2031 pentru a se asigura un plan de urgență cuprinzător pentru orice situație în care se constată apariția organismului dăunător specificat în Uniune.

(7) Pentru a eradica organismul dăunător specificat și a preveni răspândirea sa pe teritoriul Uniunii, este necesar ca statele membre să stabilească zone demarcate care să cuprindă o zonă infestată și o zonă-tampon și să aplice măsuri de eradicare în cadrul acestora. Lățimea unei zone-tampon trebuie să fie de cel puțin 5 km dincolo de granițele zonei infestate, ținându-se seama de capacitatea de răspândire a organismului dăunător specificat.

(8) Totuși, în cazurile în care se constată prezența izolată a organismului dăunător specificat, stabilirea unei zone demarcate nu trebuie să fie necesară dacă acesta este eradicat imediat și dacă există dovezi că plantele respective au fost infestate anterior introducerii lor în zona în care i-a fost constatată prezența sau dacă există dovezi că organismul dăunător specificat nu s-a înmulțit și că nu este de așteptat ca apariția acestuia să conducă la instalarea sa. Aceasta este abordarea cea mai adecvată, cu condiția efectuării unor anchete care să confirme absența organismului dăunător specificat.

(9) În anumite zone de pe teritoriul Uniunii, eradicarea organismului dăunător specificat nu mai este posibilă. Prin urmare, este necesar să li se permită statelor membre în cauză să aplice măsuri vizând izolarea organismului dăunător în interiorul zonelor respective, în locul eradicării lui. Măsurile respective trebuie să asigure o abordare diligentă a anchetelor și măsuri mai precaute, în special în ceea ce privește definirea dimensiunii zonei infestate și, respectiv, a zonei-tampon. Zona-tampon din zonele demarcate pentru izolare trebuie să aibă o lățime de cel puțin 15 km dincolo de granițele zonei infestate, care este mai extinsă decât zona-tampon din zonele demarcate pentru eradicare, pentru a preveni răspândirea organismului dăunător specificat pe restul teritoriului Uniunii.

(10) Statele membre trebuie să notifice Comisiei și celorlalte state membre fiecare zonă de izolare demarcată pe care intenționează să o desemneze sau să o modifice, astfel încât să ofere o imagine de ansamblu asupra răspândirii organismului dăunător specificat pe teritoriul Uniunii. Acest lucru este necesar pentru revizuirea prezentului regulament și pentru actualizarea listei zonelor demarcate pentru izolare.

(11) Pentru a asigura aplicarea imediată a măsurilor de eradicare și în vederea prevenirii răspândirii în continuare a organismului dăunător specificat în restul teritoriului Uniunii, este necesar ca anchetele privind zonele-tampon să fie efectuate anual, în perioada cea mai potrivită a anului și cu o intensitate suficient de mare, ținând seama de posibilitatea ca autoritățile competente să monitorizeze în continuare plantele-gazdă din zonele infestate în vederea izolării.

(12) Este necesar ca dispozițiile prevăzute de prezentul regulament privind planurile de urgență să se aplice de la 1 august 2023, pentru a acorda statelor membre suficient timp pentru a elabora conținutul planurilor respective.

(13) Dispozițiile prevăzute de prezentul regulament privind efectuarea de anchete în zonele demarcate pe baza orientărilor generale ale Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară pentru anchete solide din punct de vedere statistic și bazate pe riscuri privind organismele dăunătoare plantelor (4) trebuie să se aplice de la 1 ianuarie 2025 pentru anchetele efectuate în zonele demarcate și de la 1 ianuarie 2026 pentru anchetele efectuate pe teritoriul Uniunii în afara zonelor demarcate, pentru a acorda suficient timp autorităților competente să planifice, să elaboreze proiectul și să aloce resurse suficiente pentru astfel de anchete.

(14) Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

Articolul 1

Obiectul

Prezentul regulament stabilește măsuri de prevenire a instalării și a răspândirii pe teritoriul Uniunii a Popillia japonica Newman, măsuri de eradicare a acestuia, în cazul în care se constată prezența sa pe teritoriul respectiv, precum și măsuri de izolare, atunci când eradicarea nu mai este posibilă.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții: 1. „organism dăunător specificat” înseamnă Popillia japonica Newman; 2. „plante-gazdă” înseamnă toate plantele destinate plantării cu mediu de creștere menite să susțină vitalitatea plantelor, cu excepția plantelor în culturi de țesuturi și a plantelor acvatice; 3. „plante specificate” înseamnă plantele destinate plantării cu mediu de creștere menite să susțină vitalitatea plantelor, cu excepția plantelor în culturi de țesuturi și a plantelor acvatice enumerate în anexa I; 4. „zonă demarcată pentru izolare” înseamnă o zonă menționată în anexa II, de unde organismul dăunător specificat nu poate fi eradicat; 5. „fișă de supraveghere fitosanitară” înseamnă publicația „Fișă de supraveghere fitosanitară a Popillia japonica” (5) întocmită de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (denumită în continuare „autoritatea”); 6. „Orientări generale pentru anchete solide din punct de vedere statistic și bazate pe riscuri” înseamnă publicarea „Orientărilor generale pentru anchete solide din punct de vedere statistic și bazate pe riscuri privind organismele dăunătoare plantelor” elaborate de autoritate.

Articolul 3

Anchete privind teritoriul Uniunii în afara zonelor demarcate

(1) Autoritățile competente efectuează anchete anuale bazate pe riscuri pentru a depista prezența organismului dăunător specificat în afara zonelor demarcate, în zonele de pe teritoriul Uniunii unde prezența organismului dăunător specificat nu este cunoscută, dar unde acesta s-ar putea instala, ținând seama de informațiile menționate în fișa de supraveghere fitosanitară. (2) Concepția și planul de eșantionare ale anchetei trebuie să fie în concordanță cu orientările generale pentru anchete solide din punct de vedere statistic și bazate pe riscuri, pentru a detecta, cu un nivel suficient de încredere, un nivel scăzut de prezență a organismului dăunător specificat în statul membru în cauză. (3) Anchetele se efectuează: (a) în funcție de nivelul riscului fitosanitar; (b) în zonele de risc ale terenurilor în aer liber, ale livezilor/plantațiilor viticole, ale pepinierelor, ale spațiilor publice, ale zonelor cu iarbă, cum ar fi terenurile de sport și terenurile de golf, împrejurimile aeroporturilor, ale porturilor și ale gărilor, precum și în sere și centre de grădinărit și, în special, în zonele din apropierea axei rețelei de transport care leagă de zonele în care este cunoscută prezența organismului dăunător; (c) în perioadele adecvate din cursul anului din punctul de vedere al posibilității de a depista organismul dăunător specificat, ținând seama de biologia acestuia și de prezența plantelor specificate. (4) Anchetele constau în: (a) prinderea în capcane, utilizând momeli pentru a atrage organismul dăunător specificat; și (b) după caz, examinări vizuale ale plantelor specificate.

Articolul 4

Planuri de urgență

(1) Pe lângă elementele enumerate la articolul 25 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/2031, statele membre prevăd în planurile lor de urgență următoarele: (a) măsuri de eradicare a organismului dăunător specificat, astfel cum se prevede la articolul 9; (b) cerințe speciale privind introducerea plantelor-gazdă și circulația acestora pe teritoriul Uniunii, astfel cum sunt prevăzute în anexele VII și VIII la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/2072; (c) proceduri de identificare a proprietarilor terenurilor private unde va fi necesară aplicarea de măsuri în cazul depistării organismului dăunător specificat. (2) Statele membre își actualizează planurile de urgență, după caz, până la data de 31 decembrie a fiecărui an.

Articolul 5

Stabilirea zonelor demarcate

(1) În cazul în care prezența organismului dăunător specificat este confirmată în mod oficial, statul membru în cauză stabilește fără întârziere o zonă demarcată în scopul eradicării organismului dăunător specificat. (2) În urma confirmării oficiale a prezenței organismului dăunător specificat și a stabilirii zonei demarcate menționate la alineatul (1), autoritățile competente determină fără întârziere nivelul de infestare, prin examinări vizuale adecvate și prin utilizarea capcanelor cu momeli pentru a atrage organismul dăunător specificat. (3) În cazul în care se concluzionează, pe baza rezultatelor anchetelor menționate la articolul 7 sau a rezultatelor investigațiilor menționate la alineatul (2), că nivelul de infestare cu organismul dăunător specificat este atât de ridicat încât eradicarea acestuia devine imposibilă, autoritățile competente notifică imediat Comisiei detaliile privind noua zonă demarcată pentru izolare pe care intenționează să o desemneze sau să o modifice, pentru ca respectiva zonă să fie inclusă în lista zonelor demarcate pentru izolare din anexa II. (4) Zonele demarcate constau în următoarele: (a) o zonă infestată care include zona în care a fost confirmată în mod oficial prezența organismului dăunător specificat, înconjurată de o zonă cu o lățime de cel puțin: (i) 1 km în cazul unei zone demarcate pentru eradicarea organismului dăunător specificat; (ii) 3 km în cazul unei zone demarcate pentru izolarea organismului dăunător specificat; și (b) o zonă tampon cu o lățime de cel puțin: (i) 5 km dincolo de granița zonei infestate în cazul unei zone demarcate pentru eradicarea organismului dăunător specificat; (ii) 15 km dincolo de granița zonei infestate în cazul unei zone demarcate pentru izolarea organismului dăunător specificat. (5) Delimitarea zonelor demarcate trebuie să se bazeze pe principii științifice, pe biologia organismului dăunător specificat, pe nivelul de infestare, pe distribuția specifică a plantelor-gazdă în zona vizată și pe dovada instalării în acea zonă a organismului dăunător specificat. (6) În cazul în care prezența organismului dăunător specificat este confirmată în afara zonei infestate, se iau măsuri de eradicare în conformitate cu articolul 9, iar delimitarea zonei infestate și a zonei tampon se revizuiește și se modifică în consecință. În cazul în care prezența organismului dăunător specificat a fost confirmată oficial în zona-tampon a unei zone demarcate pentru izolare, se aplică articolele 17 și 18 din Regulamentul (UE) 2016/2031, până când autoritățile competente evaluează nivelul infestării respective. În cazul în care se consideră că eradicarea nu este posibilă, se aplică alineatul (3) din prezentul articol. (7) În zonele demarcate, autoritățile competente sensibilizează publicul cu privire la amenințarea reprezentată de organismul dăunător specificat și la măsurile adoptate pentru a se preveni răspândirea sa în continuare în afara zonelor respective. Autoritățile se asigură că publicul larg și operatorii profesioniști cunosc delimitarea zonelor demarcate.

Articolul 6

Derogări de la obligația de a desemna zone demarcate

(1) Prin derogare de la articolul 5 alineatul (1), autoritățile competente pot alege să nu desemneze o zonă demarcată dacă sunt îndeplinite următoarele condiții: (a) există dovezi că organismul dăunător specificat nu s-a înmulțit; și (b) există dovezi că: (i) organismul dăunător specificat a fost introdus în zonă cu plantele pe care a fost depistat și că plantele respective au fost infestate anterior introducerii lor în zona în cauză; sau (ii) este o prezență izolată care nu este de așteptat să ducă la instalare. (2) În cazul în care aplică derogarea prevăzută la alineatul (1), autoritatea competentă: (a) ia măsuri pentru a asigura eradicarea rapidă a organismului dăunător specificat și pentru a exclude posibilitatea răspândirii sale; (b) crește imediat numărul capcanelor și frecvența cu care sunt verificate capcanele în zona respectivă; (c) intensifică imediat activitățile de examinare vizuală a prezenței adulților organismului dăunător specificat și inspectează pajiștile și solurile pentru a depista prezența larvelor organismului dăunător specificat în momentele adecvate; (d) efectuează, pe parcursul a cel puțin unui ciclu de viață al organismului dăunător specificat și al unui an suplimentar, o anchetă pe o suprafață cu o lățime de cel puțin 1 km în jurul plantelor infestate sau al locului în care a fost depistat organismul dăunător specificat, în mod regulat și intensiv în timpul perioadei de zbor a organismului dăunător specificat; (e) identifică originea infestării și investighează, pe cât posibil, căile asociate prezenței organismului dăunător specificat; (f) sensibilizează publicul cu privire la amenințarea reprezentată de organismul dăunător specificat; și (g) ia orice altă măsură care poate contribui la eradicarea organismului dăunător specificat, în conformitate cu măsurile de eradicare descrise la articolul 9.

Articolul 7

Anchete anuale în zonele demarcate

(1) În zonele demarcate, autoritățile competente efectuează anchete anuale, astfel cum se menționează la articolul 19 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/2031, pentru a detecta prezența organismului dăunător specificat, ținând seama de informațiile menționate în fișa de supraveghere fitosanitară. (2) Ancheta trebuie să fie concepută în concordanță cu orientările generale pentru anchete solide din punct de vedere statistic și bazate pe riscuri, fiind necesar ca modul de concepere a anchetei și planul de eșantionare utilizate pentru anchetele de depistare să garanteze depistarea, cu un nivel de încredere de cel puțin 95 %, a unui nivel de prezență a organismului dăunător specificat de 1 %. (3) Anchetele anuale se efectuează: (a) în zonele infestate, în cazul zonelor demarcate pentru eradicare; (b) în zonele-tampon din zonele demarcate pentru eradicare și în zonele-tampon din zonele demarcate pentru izolare; (c) pe terenuri în aer liber, livezi/plantații viticole, păduri, pepiniere, grădini private, spații publice, zone cu iarbă, cum ar fi terenurile de sport și terenurile de golf, în împrejurimile aeroporturilor, ale porturilor și ale gărilor, precum și în sere și centre de grădinărit și, în special, în zonele din apropierea axei rețelei de transport care leagă de zonele în care este cunoscută prezența organismului dăunător specificat; și (d) în perioadele adecvate din cursul anului din punctul de vedere al posibilității de a depista organismul dăunător specificat, ținând seama de biologia acestuia și de prezența plantelor specificate. (4) Anchetele anuale constau în: (a) prinderea în capcane, utilizând momeli pentru a atrage organismul dăunător specificat, în cazul anchetelor efectuate în zonele infestate din zonele demarcate pentru eradicare; (b) examinări vizuale ale plantelor specificate; (c) eșantionarea și testarea solului, pentru a detecta larvele organismului dăunător specificat.

Articolul 8

Anularea demarcării

Demarcarea poate fi anulată dacă, pe baza anchetelor menționate la articolul 7, organismul dăunător specificat nu a fost detectat în zona demarcată timp de cel puțin trei ani consecutivi.

Articolul 9

Măsuri de eradicare

(1) În zonele infestate, autoritățile competente se asigură că, pentru eradicarea organismului dăunător specificat, se iau următoarele măsuri: (a) împotriva adulților organismului dăunător specificat, cel puțin o combinație a două dintre acestea: (i) sistem de prindere în masă cu capcane, care asigură distrugerea organismului dăunător specificat prin metode adecvate; (ii) strategia de atragere și ucidere; (iii) capturarea manuală a organismului dăunător specificat, asigurând distrugerea acestuia prin metode adecvate; (iv) tratamente chimice ale plantelor; (v) controlul biologic (cum ar fi ciupercile entomopatogene sau orice alt control biologic eficient); (vi) orice altă măsură care s-a dovedit a fi eficientă din punct de vedere științific; (b) împotriva larvelor organismului dăunător specificat, cel puțin o combinație a două dintre acestea: (i) tratamente adecvate ale solului în care sunt prezente larve ale organismului dăunător specificat; (ii) controlul biologic (cum ar fi ciupercile entomopatogene sau nematozii entomopatogeni sau orice alt tip de control biologic eficace); (iii) interzicerea irigării pajiștilor în timpul apariției adulților organismului dăunător specificat din sol și în timpul perioadei lor de zbor; (iv) utilizarea măcinării mecanice pentru distrugerea larvelor din sol în perioadele adecvate ale anului; (v) distrugerea la nivel local a pășunilor puternic infestate; (c) în perioada de zbor a organismului dăunător specificat: (i) măsuri specifice în aeroporturi, porturi și gări pentru a se asigura că organismul dăunător specificat nu poate pătrunde în aeronave, nave și trenuri, pe baza unor proceduri specifice de gestionare a riscurilor, care au fost comunicate în scris Comisiei și celorlalte state membre; și (ii) interdicția de transportare în afara zonei infestate a deșeurilor vegetale netratate, cu excepția cazului în care acestea sunt transportate în vehicule închise și sunt depozitate și transformate în compost într-o instalație închise din afara zonei infestate; (d) interdicția de transportare în afara zonei infestate a stratului superior al solului și a mediilor de creștere utilizate în afara zonei infestate, cu excepția cazului în care: (i) acestea au făcut obiectul unor măsuri adecvate de eliminare a organismului dăunător specificat sau de prevenire a infestării plantelor specificate; sau (ii) acestea vor fi îngropate adânc în depozitele de deșeuri sub supravegherea autorităților competente, transportul realizându-se în vehicule închise, pentru a se asigura că organismul dăunător specificat nu se poate răspândi. (2) În zonele-tampon, autoritățile competente se asigură că stratul superior al solului, mediile de creștere utilizate și deșeurile vegetale netratate sunt transportate în afara zonei-tampon numai în măsura în care organismul dăunător specificat nu a fost depistat în zona respectivă.

Articolul 10

Măsuri de izolare

(1) În zonele infestate, autoritățile competente se asigură că se iau următoarele măsuri pentru a limita prezența organismului dăunător specificat: (a) măsuri de control al prezenței organismului dăunător specificat și de evitare a răspândirii în continuare a acestuia, prin intermediul unei abordări integrate, printre care una sau mai multe dintre următoarele: (i) sistem de capturare în masă cu momeli sau manual, care asigură distrugerea capturilor prin metode adecvate sau printr-o strategie de atragere și ucidere; (ii) controlul biologic, cum ar fi ciupercile entomopatogene sau nematozii entomopatogeni; (iii) tratarea chimică a plantelor și/sau tratarea adecvată a solului; (iv) utilizarea măcinării mecanice pentru distrugerea larvelor din sol în perioadele adecvate ale anului; (v) distrugerea mecanică a vegetației în locurile expuse riscului; (b) în perioada de zbor a organismului dăunător specificat: (i) măsuri specifice în aeroporturi, porturi și gări pentru a se asigura că organismul dăunător specificat nu poate pătrunde în aeronave, nave și trenuri, pe baza unor proceduri specifice de gestionare a riscurilor, care au fost comunicate în scris Comisiei și celorlalte state membre; și (ii) interdicția de transportare în afara zonei infestate a deșeurilor vegetale netratate, cu excepția cazului în care acestea sunt transportate în vehicule închise și sunt depozitate și transformate în compost într-o instalație închise din afara zonei infestate; (c) interdicția de transportare în afara zonei infestate a stratului superior al solului și a mediului de creștere utilizate în afara zonei infestate, cu excepția cazului în care: (i) acestea au făcut obiectul unor măsuri adecvate de eliminare a organismului dăunător specificat sau de prevenire a infestării plantelor specificate; sau (ii) acestea vor fi îngropate adânc în depozitele de deșeuri sub supravegherea autorităților competente, transportul realizându-se în vehicule închise, ceea ce asigură faptul că organismul dăunător specificat nu se poate răspândi. (2) În zonele-tampon, autoritățile competente se asigură că stratul superior al solului, mediile de creștere utilizate și deșeurile vegetale netratate sunt transportate în afara zonei-tampon numai în măsura în care organismul dăunător specificat nu a fost depistat.

Articolul 11

Raportare

Până la data de 30 aprilie a fiecărui an, statele membre transmit Comisiei și celorlalte state membre: (a) un raport privind măsurile luate în cursul anului calendaristic precedent în temeiul prezentului regulament și privind rezultatele măsurilor prevăzute la articolele 5-10; (b) rezultatele anchetelor realizate în temeiul articolului 3, în afara zonelor demarcate, în cursul anului calendaristic precedent, utilizând modelele menționate în anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/1231 al Comisiei (6); (c) rezultatele anchetelor realizate în temeiul articolului 7 în zonele demarcate, în cursul anului calendaristic precedent, utilizând unul dintre modelele prevăzute în anexa III.

Articolul 12

Intrarea în vigoare și data aplicării

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Articolul 3 alineatul (2) se aplică de la 1 ianuarie 2026. Articolul 4 se aplică de la 1 august 2023. Articolul 7 alineatul (2) se aplică de la 1 ianuarie 2025.