Recitale
(1) Pentru a asigura o cooperare eficientă între autoritățile competente din statul membru de origine și din statul membru gazdă, este necesar să se precizeze care sunt informațiile referitoare la firmele de investiții și, după caz, la funcționarea sucursalelor acestora sau la exercitarea libertății de a presta servicii în unul sau mai multe state membre, altele decât cele în care sunt situate sediile lor centrale, ce urmează să fie furnizate de către autoritățile competente din statul membru de origine autorităților competente din statul membru gazdă și invers.
(2) Este esențial ca schimbul de informații între autoritățile competente din statul membru de origine și din statul membru gazdă să fie privit în contextul mai larg al supravegherii grupurilor transfrontaliere de firme de investiții. Prin urmare, dacă este cazul, este oportun ca informațiile să fie furnizate la nivel consolidat. Mai precis, în cazul în care o firmă de investiții ce desfășoară activități prin intermediul unei sucursale deține o întreprindere-mamă de cel mai înalt rang în statul membru în care își are sediul central, iar autoritatea competentă în cauză îndeplinește și rolul de supraveghetor al grupului, se consideră oportun să se furnizeze informații la nivel consolidat, mai degrabă decât la nivelul unei firme de investiții. Totuși, în acest caz, autoritatea competentă ar trebui să notifice autoritățile competente din statele membre gazdă în legătură cu faptul că informațiile sunt furnizate la nivelul consolidat al grupului de firme de investiții.
(3) Deși sunt prezentate elementele-cheie care ar trebui să facă obiectul unui schimb de informații între autoritățile competente, nu ar fi oportun, în contextul unei cooperări eficiente la nivel transfrontalier între autoritățile competente, să se restricționeze domeniul de aplicare al unui astfel de schimb de informații. În special, articolul 14 din Directiva (UE) 2019/2034 stabilește dispoziții specifice pentru schimbul de informații privind verificarea la fața locului a sucursalelor care ar putea fi, de asemenea, relevante în contextul articolului 13 din directiva respectivă.
(4) Cerințele privind cooperarea și schimbul de informații în ceea ce privește notificările privind exercitarea dreptului de stabilire și a libertății de a presta servicii sunt prevăzute la articolele 34 și 35 din Directiva 2014/65/UE a Parlamentului European și a Consiliului (2), iar cerințele privind cooperarea dintre autoritățile competente responsabile cu supravegherea piețelor și a instrumentelor în cadrul activităților de supraveghere, cu verificările la fața locului sau cu investigațiile sunt prevăzute la articolul 80 din Directiva 2014/65/UE și sunt specificate mai în detaliu în Regulamentul delegat (UE) 2017/586 al Comisiei (3). Prin urmare, prezentul regulament nu specifică nicio cerință privind schimbul de informații în domeniile respective.
(5) Deși informațiile care trebuie să facă obiectul schimbului în scopul asigurării unei protecții adecvate a clienților și al garantării stabilității sistemului financiar din statul membru gazdă ar trebui specificate în contextul furnizării de servicii transfrontaliere într-un stat membru gazdă, ar trebui, de asemenea, evitată dublarea schimbului de informații. Prin urmare, autoritățile competente ar trebui să ia în considerare informațiile de care dispun deja, în special prin intermediul mecanismului instituit în conformitate cu articolul 6 alineatul (2) din Directiva (UE) 2019/2034 pentru schimbul de informații dintre autoritățile competente și autoritățile desemnate într-un anumit stat membru în temeiul articolului 67 din Directiva 2014/65/UE, în cazul în care autoritățile respective diferă, precum și în temeiul articolului 80 din Directiva 2014/65/UE și al Regulamentului delegat (UE) 2017/586.
(6) Pentru a asigura o convergență suficientă a practicilor de reglementare și de supraveghere în întreaga Uniune și un nivel minim de schimb de informații care să permită autorităților competente să își îndeplinească sarcinile de supraveghere, este necesar să se stabilească cerințe minime pentru schimbul de informații dintre autoritățile competente din statul membru de origine și din statul membru gazdă. Informațiile respective ar trebui să acopere cel puțin toate domeniile menționate la articolul 13 din Directiva (UE) 2019/2034, și anume informații cu privire la: structura de administrare și de proprietate a firmei de investiții, respectarea de către firma de investiții a cerințelor de fonduri proprii, respectarea de către firma de investiții a cerințelor privind riscul de concentrare și a cerințelor de lichiditate, procedurile administrative și contabile și mecanismele de control intern ale firmei de investiții, precum și orice alți factori relevanți care ar putea influența riscul prezentat de firma de investiții. Pentru a facilita o supraveghere adecvată a firmelor de investiții, autoritățile competente din statul membru gazdă și din statul membru de origine ar trebui să se informeze reciproc cu privire la situațiile identificate de nerespectare a legislației naționale sau a Uniunii, în cazul în care o astfel de neconformitate poate afecta protecția clienților sau stabilitatea sistemului financiar din statul membru gazdă, precum și cu privire la măsurile de supraveghere și la sancțiunile impuse firmelor de investiții. În plus, informațiile suplimentare privind pregătirea pentru situații de urgență ar trebui să se regăsească printre informațiile care trebuie să facă obiectul schimbului între autoritățile competente din statul membru de origine și din statul membru gazdă, astfel încât acestea din urmă să fie în măsură să monitorizeze firmele de investiții în mod eficace.
(7) Pentru a se asigura desfășurarea într-un interval de timp rezonabil a schimbului de informații relevante, evitându-se, în același timp, situațiile în care autoritățile competente dintr-un stat membru de origine sunt obligate să comunice orice informații cu privire la o firmă de investiții, indiferent de natura și importanța acestora, tuturor autorităților competente din statele membre gazdă, este oportun ca, în anumite cazuri specifice, doar informațiile care sunt relevante pentru o sucursală anume să fie transmise exclusiv autorităților competente însărcinate cu supravegherea sucursalei respective. În scopuri similare de eficacitate și proporționalitate, într-un număr de domenii specifice, ar trebui ca autoritățile competente din statul membru de origine și din statul membru gazdă să facă schimb doar de informații referitoare la situațiile de neconformitate identificate, ceea ce înseamnă că nu ar trebui să se facă schimb de informații în cazul în care firma de investiții respectă legislația națională și legislația Uniunii.
(8) Prezentul regulament se bazează pe proiectul de standarde tehnice de reglementare transmis Comisiei de către Autoritatea Bancară Europeană (ABE) și elaborat în consultare cu Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe.
(9) ABE a desfășurat consultări publice deschise cu privire la proiectul de standarde tehnice de reglementare pe care se bazează prezentul regulament, a analizat costurile și beneficiile aferente potențiale și a solicitat opinia Grupului părților interesate din domeniul bancar, instituit în conformitate cu articolul 37 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 al Parlamentului European și al Consiliului (4),