Recitale
(1) La 30 ianuarie 2020, Consiliul a încheiat Acordul privind retragerea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană și din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (3) (denumit în continuare „Acordul de retragere”). Acordul respectiv a intrat în vigoare la 1 februarie 2020.
(2) La 29 aprilie 2021, Consiliul a încheiat, în numele Uniunii, Acordul comercial și de cooperare dintre Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, pe de o parte, și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, pe de altă parte (4) (denumit în continuare „Acordul comercial și de cooperare”). Acordul respectiv s-a aplicat cu titlu provizoriu de la 1 ianuarie 2021 și a intrat în vigoare la 1 mai 2021.
(3) Atât Acordul de retragere, cât și Acordul comercial și de cooperare prevăd că o parte poate adopta anumite măsuri în cazurile specifice și sub rezerva respectării condițiilor și a procedurilor prevăzute în acestea. Măsurile respective pot atrage după sine suspendarea anumitor obligații care decurg din acordul în cauză.
(4) Uniunea și Regatul Unit pot încheia între ele alte acorduri bilaterale, care constituie acorduri de completare a Acordului comercial și de cooperare, astfel de acorduri de completare făcând parte integrantă din relațiile bilaterale generale reglementate de respectivul acord și formând cadrul general. Se reamintește că, în conformitate cu articolul 774 alineatul (3) din Acordul comercial și de cooperare, acordul respectiv nu se aplică Gibraltarului și nici nu are efecte pe teritoriul respectiv.
(5) În cazul în care apare nevoia de a adopta măsuri unilaterale, astfel cum se prevede în Acordul de retragere, inclusiv în Protocolul privind Irlanda/Irlanda de Nord, și în Acordul comercial și de cooperare, Uniunea ar trebui să fie în măsură, având în vedere interesul general al Uniunii, să utilizeze în mod adecvat instrumentele de care dispune, în mod rapid și proporțional, eficace și flexibil, implicând totodată pe deplin statele membre. Uniunea ar trebui, de asemenea, să aibă capacitatea de a lua măsuri adecvate dacă nu este posibilă recurgerea efectivă la un mecanism de soluționare a litigiilor cu caracter obligatoriu în temeiul Acordului de retragere sau al Acordului comercial și de cooperare, deoarece Regatul Unit nu cooperează pentru a face posibilă o astfel de soluționare. Prin urmare, este necesar să se stabilească norme și proceduri care să reglementeze adoptarea unor astfel de măsuri.
(6) Se reamintește faptul că procedura de adoptare a măsurilor autonome în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (5) în temeiul prezentului regulament nu aduce atingere exercitării continue și permanente de către Consiliu a funcțiilor sale de elaborare a politicilor, de coordonare și de luare a deciziilor conferite prin tratate în ceea ce privește punerea în aplicare a acordurilor dintre Uniune și Regatul Unit.
(7) Pentru a pune în aplicare competențele prevăzute la articolul 16 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și la articolul 218 alineatul (9) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), procesul decizional intern în ceea ce privește punerea în aplicare a Acordului de retragere și a Acordului comercial și de cooperare este reflectat în Deciziile (UE) 2020/135 (6) și (UE) 2021/689 (7) ale Consiliului. Pentru ca Consiliul să fie în măsură să își exercite pe deplin funcțiile de elaborare a politicilor, de coordonare și de luare a deciziilor în această privință, acesta ar trebui să fie informat permanent și periodic cu privire la punerea în aplicare a acordurilor menționate, inclusiv cu privire la toate dificultățile care pot apărea, în special posibilele încălcări ale acordurilor respective și alte situații care pot duce la luarea de măsuri în temeiul prezentului regulament. În acest sens, Consiliul ar trebui să fie informat în mod corespunzător și în timp util cu privire la posibilele răspunsuri aflate la dispoziția Uniunii pentru a asigura o punere în aplicare deplină și adecvată a acordurilor respective, precum și cu privire la acțiunile ulterioare oricăror măsuri luate.
(8) Parlamentul European ar trebui să fie informat de îndată și pe deplin, astfel cum se prevede la articolul 218 alineatul (10) din TFUE, pentru a i se permite să își exercite pe deplin prerogativele în conformitate cu tratatele. Comisia ar trebui să informeze Parlamentul European în timp util cu privire la toate dificultățile care pot apărea, în special cu privire la posibilele încălcări ale Acordului privind retragerea și ale Acordului comercial și de cooperare și la alte situații care ar putea duce la luarea de măsuri în temeiul prezentului regulament.
(9) Normele și procedurile prevăzute în prezentul regulament ar trebui să prevaleze asupra oricăror dispoziții din dreptul Uniunii adoptate în temeiul TFUE și care reglementează același domeniu.
(10) Pentru a se asigura că prezentul regulament rămâne adecvat scopului, Comisia ar trebui să efectueze, în termen de trei ani de la intrarea în vigoare a acestuia, o revizuire a domeniului de aplicare și a punerii în aplicare ale acestuia și să raporteze constatările sale Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor. Revizuirea respectivă ar trebui să fie însoțită, după caz, de propuneri legislative relevante.
(11) În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament și, în special, pentru a asigura exercitarea rapidă, eficace și flexibilă a drepturilor corespunzătoare ale Uniunii în temeiul Acordului de retragere și al Acordului comercial și de cooperare, Comisiei ar trebui să i se confere competențe de executare pentru a adopta măsurile luate în temeiul prezentului regulament și, după caz, măsuri de restricționare a comerțului sau a altor activități. Respectivele competențe ar trebui să se extindă, de asemenea, la modificarea, suspendarea sau abrogarea măsurilor adoptate. Acestea ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011. Având în vedere că măsurile avute în vedere implică adoptarea unor acte având un domeniu de aplicare general și că majoritatea măsurilor avute în vedere se referă la domeniile menționate la articolul 2 alineatul (2) litera (b) din regulamentul respectiv, pentru adoptarea măsurilor respective ar trebui utilizată procedura de examinare. Comisia ar trebui să adopte acte de punere în aplicare imediat aplicabile atunci când, în cazuri justificate în mod corespunzător, acest lucru este necesar din motive imperioase de urgență pentru protejarea corespunzătoare a intereselor Uniunii.
(12) Atunci când Consiliul decide, în temeiul articolului 43 alineatul (3) din TFUE, să suspende, integral sau parțial, accesul navelor Regatului Unit pentru pescuit la apele Uniunii prevăzute la rubrica a cincea din Acordul comercial și de cooperare, acesta ar trebui să țină seama de eficacitatea unei asemenea suspendări pentru a determina respectarea de către Regatul Unit a acordului relevant și a oricăror criterii specifice stabilite în acesta. O astfel de suspendare ar trebui să fie pusă în aplicare în ceea ce privește navele individuale din Regatul Unit în concordanță cu titlul III din Regulamentul (UE) 2017/2403 al Parlamentului European și al Consiliului (8).
(13) Întrucât obiectivele prezentului regulament, și anume de a stabili norme și proceduri care să reglementeze exercitarea drepturilor Uniunii în temeiul Acordului de retragere și al Acordului comercial și de cooperare, precum și de a împuternici Comisia să adopte măsurile necesare, inclusiv, după caz, restricții în ceea ce privește comerțul, investițiile sau alte activități care intră în domeniul de aplicare al Acordului comercial și de cooperare, nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre, dar, având în vedere amploarea și efectele sale, acestea pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din TUE. În plus, având în vedere că numai Uniunea este parte la Acordul de retragere și la Acordul comercial și de cooperare, acțiunile la nivel de drept internațional în ceea ce privește acordurile respective pot fi întreprinse numai de către Uniune. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivelor respective,