Articolul text
Text integral
RECOMANDAREA CONSILIULUI din 14 iulie 2023 privind Programul național de reformă al Finlandei pentru 2023 și care include un aviz al Consiliului privind Programul de stabilitate al Finlandei pentru 2023 (2023/C 312/26) CONSILIUL UNIUNII EUROPENE, având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 121 alineatul (2) și articolul 148 alineatul (4), având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1466/97 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind consolidarea supravegherii pozițiilor bugetare și supravegherea și coordonarea politicilor economice (1), în special articolul 5 alineatul (2), având în vedere recomandarea Comisiei Europene, având în vedere rezoluțiile Parlamentului European, având în vedere concluziile Consiliului European, având în vedere avizul Comitetului pentru ocuparea forței de muncă, având în vedere avizul Comitetului economic și financiar, având în vedere avizul Comitetului pentru protecție socială, având în vedere avizul Comitetului pentru politică economică, întrucât: RECOMANDĂ ca, în 2023 și în 2024, Finlanda să întreprindă acțiuni astfel încât: 1. Să asigure o politică fiscal-bugetară prudentă, în special prin limitarea în 2024 la maximum 2,2 % (18) a creșterii nominale a cheltuielilor primare nete finanțate la nivel național. Să mențină investițiile publice finanțate la nivel național și să asigure absorbția eficace a granturilor în cadrul mecanismului și a altor fonduri ale Uniunii, în special pentru a promova tranziția verde și cea digitală. În perioada de după 2024, să urmărească în continuare o strategie fiscal-bugetară pe termen mediu de consolidare treptată și durabilă a finanțelor publice, combinată cu investiții și reforme care să favorizeze un nivel mai ridicat de creștere sustenabilă, pentru a atinge o poziție bugetară prudentă pe termen mediu. Să continue reforma sistemului de securitate socială, cu scopul de a spori eficiența sistemului de prestații sociale, fapt care va îmbunătăți stimulentele pentru muncă și, de asemenea, va sprijini sustenabilitatea pe termen lung a finanțelor publice. 2. Să continue implementarea constantă a planului de redresare și reziliență revizuit și să finalizeze rapid capitolul dedicat planului REPowerEU, în vederea începerii rapide a punerii sale în aplicare. Să pună în aplicare rapid programele politicii de coeziune, în strânsă complementaritate și sinergie cu planul de redresare și reziliență. 3. Să abordeze deficitul de forță de muncă și de personal calificat prin recalificarea și perfecționarea forței de muncă și prin extinderea ofertei de învățământ superior, în special în domeniile de studiu cu cea mai mare cerere de pe piața forței de muncă. 4. Să reducă dependența generală de combustibilii fosili prin accelerarea utilizării energiei din surse regenerabile, inclusiv prin proceduri de autorizare mai rapide, și să stimuleze investițiile publice și private în decarbonizarea industriei și a transporturilor, inclusiv prin electrificare. Să dezvolte infrastructura energetică pentru a spori securitatea aprovizionării, prin consolidarea transportului de energie electrică. Să accelereze eforturile în materie de politici ce vizează furnizarea și dobândirea aptitudinilor și a competențelor necesare pentru tranziția verde. Adoptată la Bruxelles, 14 iulie 2023. Pentru Consiliu Președintele N. CALVIÑO SANTAMARÍA (1) JO L 209, 2.8.1997, p. 1. (2) Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență (JO L 57, 18.2.2021, p. 17). (3) Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice (JO L 306, 23.11.2011, p. 25). (4) Recomandarea Consiliului din 16 mai 2023 privind politica economică a zonei euro (JO C 180, 23.5.2023, p. 1). (5) Regulamentul (UE) 2023/435 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 februarie 2023 de modificare a Regulamentului (UE) 2021/241 în ceea ce privește capitolele privind REPowerEU din planurile de redresare și reziliență și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1303/2013, (UE) 2021/1060 și (UE) 2021/1755 și a Directivei 2003/87/CE (JO L 63, 28.2.2023, p. 1). (6) ST 12524/2021; ST 12524/2021 ADD 1. (7) Recomandarea Consiliului din 18 iunie 2021 care include un aviz al Consiliului privind programul de stabilitate al Finlandei pentru 2021 (JO C 304, 29.7.2021, p. 126). (8) Orientarea fiscal-bugetară este măsurată ca variație a cheltuielilor primare (fără măsurile discreționare privind veniturile), din care sunt excluse măsurile temporare de urgență legate de criza provocată de pandemia de COVID-19, dar sunt incluse cheltuielile finanțate prin sprijin nerambursabil (granturi) din mecanism și prin alte fonduri ale Uniunii, în raport cu creșterea potențială pe termen mediu. Pentru mai multe detalii, a se vedea caseta 1 din tabelele cu statistici bugetare. (9) Alte cheltuieli de capital finanțate la nivel național au avut o contribuție expansionistă de 0,2 puncte procentuale din PIB. (10) Această cifră reprezintă nivelul costurilor bugetare anuale ale măsurilor respective și include veniturile și cheltuielile curente, precum și, dacă este cazul, măsurile privind cheltuielile de capital. (11) Recomandarea Consiliului din 12 iulie 2022 privind Programul național de reformă al Finlandei și care include un aviz al Consiliului privind Programul de stabilitate al Finlandei pentru 2022 (JO C 334, 1.9.2022, p. 213). (12) Pe baza previziunilor Comisiei din primăvara anului 2023, creșterea potențială a producției a Finlandei, care este utilizată pentru a măsura orientarea fiscal-bugetară, pe termen mediu (media pe 10 ani), este estimată la 5,6 % în termeni nominali. (13) Se preconizează că alte cheltuieli de capital finanțate la nivel național vor furniza o contribuție neutră de 0,0 puncte procentuale din PIB. (14) Articolul 5 din Regulamentul (CE) nr. 1466/97 prevede, de asemenea, o ajustare de peste 0,5 % din PIB pentru statele membre cu o datorie publică de peste 60 % din PIB sau cu riscuri mai pronunțate în ceea ce privește sustenabilitatea datoriei. (15) Cheltuielile primare nete sunt definite drept cheltuieli finanțate la nivel național, din care sunt excluse măsurile discreționare privind veniturile, cheltuielile cu dobânzile și cheltuielile ciclice cu șomajul. (16) Regulamentul (UE) 2022/1369 al Consiliului din 5 august 2022 privind măsuri coordonate de reducere a cererii de gaze (JO L 206, 8.8.2022, p. 1). (17) În temeiul articolului 5 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1466/97. (18) Se estimează că aceasta corespunde unei îmbunătățiri anuale a soldului bugetar structural cu cel puțin 0,3 % din PIB pentru 2024, astfel cum se descrie în considerentul 23.