Articolul text
Text integral
RECOMANDAREA CONSILIULUI din 14 iulie 2023 privind Programul național de reformă al Luxemburgului pentru 2023 și care include un aviz al Consiliului privind Programul de stabilitate al Luxemburgului pentru 2023 (2023/C 312/16) CONSILIUL UNIUNII EUROPENE, având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 121 alineatul (2) și articolul 148 alineatul (4), având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1466/97 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind consolidarea supravegherii pozițiilor bugetare și supravegherea și coordonarea politicilor economice (1), în special articolul 5 alineatul (2), având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice (2), în special articolul 6 alineatul (1), având în vedere recomandarea Comisiei Europene, având în vedere rezoluțiile Parlamentului European, având în vedere concluziile Consiliului European, având în vedere avizul Comitetului pentru ocuparea forței de muncă, având în vedere avizul Comitetului economic și financiar, având în vedere avizul Comitetului pentru protecție socială, având în vedere avizul Comitetului pentru politică economică, întrucât: RECOMANDĂ ca, în 2023 și 2024, Luxemburgul să întreprindă acțiuni astfel încât: 1. Să asigure o politică fiscal-bugetară prudentă, în special prin limitarea în 2024 la maximum 4,8 % (23) a creșterii nominale a cheltuielilor primare nete finanțate la nivel național. Să mențină investițiile publice finanțate la nivel național și să asigure absorbția eficace a granturilor în cadrul mecanismului și a altor fonduri ale Uniunii, în special pentru a promova tranziția verde și cea digitală. În perioada de după 2024, să urmărească în continuare o strategie fiscal-bugetară pe termen mediu de consolidare treptată și durabilă a finanțelor publice, combinată cu investiții și reforme care să favorizeze un nivel mai ridicat de creștere sustenabilă, pentru a atinge o poziție bugetară prudentă pe termen mediu. Să reducă riscurile legate de piața locuințelor, în special prin reducerea deductibilității dobânzilor ipotecare și prin luarea de măsuri pentru a spori oferta de terenuri construibile. Să abordeze problema sustenabilității pe termen lung a sistemului de pensii, în special prin limitarea opțiunii pensionării anticipate și prin mărirea ratei de ocupare în rândul lucrătorilor în vârstă. Să ia măsuri suplimentare pentru a combate în mod eficace planificarea fiscală agresivă, în special prin asigurarea unei impozitări suficiente a plăților în străinătate de dobânzi și redevențe către jurisdicții cu un nivel zero sau cu un nivel scăzut de impozitare. 2. Să continue implementarea constantă a planului de redresare și reziliență revizuit și să finalizeze rapid capitolul dedicat planului REPowerEU, în vederea începerii rapide a punerii sale în aplicare. Să pună în aplicare rapid programele politicii de coeziune, în strânsă complementaritate și sinergie cu planul de redresare și reziliență. 3. Să îmbunătățească performanța sistemului de învățământ școlar și să promoveze egalitatea de șanse pentru toți elevii, în special prin adaptarea predării la nevoile elevilor defavorizați și ale celor care provin din medii lingvistice variate. 4. Să reducă dependența de combustibilii fosili prin accelerarea implementării energiei din surse regenerabile de energie, prin creșterea capacității de transport al energiei electrice, prin facilitarea procedurilor de autorizare și prin realizarea de investiții în eficiența energetică atât în sectorul rezidențial, cât și în cel nerezidențial. Să sprijine municipalitățile în ceea ce privește elaborarea unor planuri locale detaliate privind implementarea energiei din surse regenerabile, inclusiv a energiei eoliene și a energiei fotovoltaice, precum și pentru sistemele de termoficare și răcire centralizate. Să promoveze în continuare electrificarea transporturilor și să realizeze investiții în rețelele și infrastructura de transport public. Să accelereze eforturile în materie de politici ce vizează furnizarea și dobândirea aptitudinilor și a competențelor necesare pentru tranziția verde. Adoptată la Bruxelles, 14 iulie 2023. Pentru Consiliu Președintele N. CALVIÑO SANTAMARÍA (1) JO L 209, 2.8.1997, p. 1. (2) JO L 306, 23.11.2011, p. 25. (3) Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență (JO L 57, 18.2.2021, p. 17). (4) Recomandarea Consiliului din 16 mai 2023 privind politica economică a zonei euro (JO C 180, 23.5.2023, p. 1). (5) Regulamentul (UE) 2023/435 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 februarie 2023 de modificare a Regulamentului (UE) 2021/241 în ceea ce privește capitolele privind REPowerEU din planurile de redresare și reziliență și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1303/2013, (UE) 2021/1060 și (UE) 2021/1755 și a Directivei 2003/87/CE (JO L 63, 28.2.2023, p. 1). (6) ST 10155/21 INIT; ST 10155/21 ADD 1. (7) Creditele fiscale de plătit pot depăși obligațiile fiscale și îi pot afecta atât pe contribuabili, cât și pe necontribuabili; prin urmare, acestea sunt clasificate drept cheltuieli în conturile naționale (SEC 2010, articolele 20.167 și 20.168). (8) Recomandarea Consiliului din 18 iunie 2021 care include un aviz al Consiliului privind Programul de stabilitate al Luxemburgului pentru 2021 (JO C 304, 29.7.2021, p. 73). (9) Orientarea fiscal-bugetară este măsurată ca variație a cheltuielilor primare (fără măsurile discreționare privind veniturile), din care sunt excluse măsurile temporare de urgență legate de criza provocată de pandemia de COVID-19, dar sunt incluse cheltuielile finanțate prin sprijin nerambursabil (granturi) din mecanism și prin alte fonduri ale Uniunii, în raport cu creșterea potențială pe termen mediu. Pentru mai multe detalii, a se vedea caseta 1 din tabelele cu statistici bugetare. (10) Alte cheltuieli de capital finanțate la nivel național au avut o contribuție contracționistă de 0,4 puncte procentuale din PIB, ca urmare a unei scăderi la rubrica „Alte transferuri de capital”, legată în principal de eliminarea treptată a sprijinului pentru întreprinderi și a asistenței pentru redresare în contextul pandemiei de COVID-19 (Fondul de redresare și solidaritate pentru întreprinderi). (11) În ceea ce privește PIB-ul nominal, tabloul este ușor diferit; Programul de stabilitate pentru 2023 prevede o rată de creștere a PIB-ului nominal de 4,7 % în 2023 și de 6,0 % în 2024, în timp ce previziunile Comisiei din primăvara anului 2023 estimează o rată mai ridicată, de 7,1 % în 2023, și o rată comparabilă de 5,9 % în 2024. (12) Această cifră reprezintă nivelul costurilor bugetare anuale ale măsurilor respective și include veniturile și cheltuielile curente, precum și, dacă este cazul, măsurile privind cheltuielile de capital. (13) Recomandarea Consiliului din 12 iulie 2022 privind Programul național de reformă al Luxemburgului și care include un aviz al Consiliului privind Programul de stabilitate al Luxemburgului pentru 2022 (JO C 334, 1.9.2022, p. 128). (14) Potrivit previziunilor Comisiei din primăvara anului 2023, creșterea potențială a producției pe termen mediu (media pe 10 ani) a Luxemburgului, care este utilizată pentru a măsura orientarea fiscal-bugetară, este estimată la 7,8 % în termeni nominali. (15) Se estimează că alte cheltuieli de capital finanțate la nivel național vor avea o contribuție neutră la PIB. (16) Definiția dată de Comisie măsurilor în domeniul energiei include doar măsurile de politică fiscal-bugetară care afectează direct prețurile la energie sau care furnizează sprijin temporar pentru venituri în ceea ce privește consumul de energie. Măsurile generale de sprijin în contextul inflației nu sunt clasificate ca măsuri în domeniul energiei, ceea ce explică diferența dintre costul bugetar estimat al măsurilor de sprijin în domeniul energiei în Programul de stabilitate pentru 202 și cel estimat în previziunile Comisiei din primăvara anului 2023. (17) Articolul 5 din Regulamentul (CE) nr. 1466/97 prevede, de asemenea, o ajustare de peste 0,5 % din PIB pentru statele membre cu o datorie publică de peste 60 % din PIB sau cu riscuri mai pronunțate în ceea ce privește sustenabilitatea datoriei. (18) Cheltuielile primare nete sunt definite drept cheltuieli finanțate la nivel național, din care sunt excluse măsurile discreționare privind veniturile, cheltuielile cu dobânzile și cheltuielile ciclice cu șomajul. (19) Concluziile Consiliului privind lista UE revizuită a jurisdicțiilor necooperante în scopuri fiscale (JO C 64, 21.2.2023, p. 17). (20) Regulamentul (UE) 2022/1369 al Consiliului din 5 august 2022 privind măsuri coordonate de reducere a cererii de gaze (JO L 206, 8.8.2022, p. 1). (21) Regulamentul (UE) 2023/706 al Consiliului din 30 martie 2023 de modificare a Regulamentului (UE) 2022/1369 în ceea ce privește prelungirea perioadei de reducere a cererii pentru măsurile de reducere a cererii de gaze și consolidarea raportării și a monitorizării punerii în aplicare a acestora (JO L 93, 31.3.2023, p. 1). (22) În temeiul articolului 5 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1466/97. (23) Se estimează că aceasta corespunde unei îmbunătățiri anuale a soldului bugetar structural cu cel puțin 0,3 % din PIB pentru 2024, astfel cum se descrie în considerentul 24.