Articolul text
Text integral
RECOMANDAREA CONSILIULUI din 14 iulie 2023 privind Programul național de reformă al Croației pentru 2023 și care include un aviz al Consiliului privind Programul de stabilitate al Croației pentru 2023 (2023/C 312/11) CONSILIUL UNIUNII EUROPENE, având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 121 alineatul (2) și articolul 148 alineatul (4), având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1466/97 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind consolidarea supravegherii pozițiilor bugetare și supravegherea și coordonarea politicilor economice (1), în special articolul 5 alineatul (2), având în vedere recomandarea Comisiei Europene, având în vedere rezoluțiile Parlamentului European, având în vedere concluziile Consiliului European, având în vedere avizul Comitetului pentru ocuparea forței de muncă, având în vedere avizul Comitetului economic și financiar, având în vedere avizul Comitetului pentru protecție socială, având în vedere avizul Comitetului pentru politică economică, întrucât: RECOMANDĂ ca, în 2023 și în 2024, Croația să întreprindă acțiuni astfel încât: 1. Să asigure o politică fiscal-bugetară prudentă, în special prin limitarea în 2024 la maximum 5,1 % (21) a creșterii nominale a cheltuielilor primare nete finanțate la nivel național. Să mențină investițiile publice finanțate la nivel național și să asigure absorbția eficace a granturilor în cadrul mecanismului și a altor fonduri ale Uniunii, în special pentru a promova tranziția verde și cea digitală. În perioada de după 2024, să continue să urmărească o strategie bugetară pe termen mediu de consolidare treptată și durabilă a finanțelor publice, combinată cu investiții și reforme care să conducă la o creștere durabilă mai accentuată, pentru a obține o poziție bugetară prudentă pe termen mediu. 2. Să continue implementarea constantă a planului său de redresare și reziliență și să finalizeze rapid capitolul dedicat planului REPowerEU în vederea începerii rapide a punerii sale în aplicare. Să pună în aplicare rapid programele politicii de coeziune, în strânsă complementaritate și sinergie cu planul de redresare și reziliență. 3. Să reducă dependența generală de combustibilii fosili prin accelerarea utilizării surselor regenerabile de energie, în special a surselor eoliene, solare și geotermale, prin finalizarea cadrului legislativ incomplet, prin simplificarea procedurilor administrative de autorizare, prin simplificarea procedurilor de instalare a surselor regenerabile de energie (de exemplu, a instalațiilor solare fotovoltaice) în blocurile de locuințe și prin garantarea unei mai mari securități juridice. Să sprijine capacitatea de producție a energiei din surse regenerabile la scară mică. Să modernizeze în continuare rețelele de transport și de distribuție a energiei electrice, în special prin îmbunătățirea legăturilor de transport dintre nordul și sudul țării și prin introducerea tot mai multor sisteme de măsurare inteligentă a energiei electrice. Să accelereze punerea în aplicare a măsurilor de eficiență energetică, printre care se numără și instalarea de pompe de căldură. Să reducă dependența de combustibilii fosili în sectorul transporturilor prin promovarea unor soluții durabile, în special în domeniul transportului feroviar și al electrificării transportului rutier. Să accelereze eforturile în materie de politici ce vizează furnizarea și dobândirea aptitudinilor și a competențelor necesare pentru tranziția verde. Adoptată la Bruxelles, 14 iulie 2023. Pentru Consiliu Președintele N. CALVIÑO SANTAMARÍA (1) JO L 209, 2.8.1997, p. 1. (2) Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență (JO L 57, 18.2.2021, p. 17). (3) Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice (JO L 306, 23.11.2011, p. 25). (4) Recomandarea Consiliului din 16 mai 2023 privind politica economică a zonei euro (JO C 180, 23.5.2023, p. 1). (5) Regulamentul (UE) 2023/435 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 februarie 2023 de modificare a Regulamentului (UE) 2021/241 în ceea ce privește capitolele privind REPowerEU din planurile de redresare și reziliență și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1303/2013, (UE) 2021/1060 și (UE) 2021/1755 și a Directivei 2003/87/CE (JO L 63, 28.2.2023, p. 1). (6) ST 10687/2021 INIT; ST 10687/2021 ADD 1. (7) Recomandarea Consiliului din 18 iunie 2021 care include un aviz al Consiliului privind Programul de convergență al Croației pentru 2021 (JO C 304, 29.7.2021, p. 48). (8) Orientarea fiscal-bugetară este măsurată ca variație a cheltuielilor primare (fără măsurile discreționare privind veniturile), din care sunt excluse măsurile temporare de urgență legate de criza provocată de pandemia de COVID-19, dar sunt incluse cheltuielile finanțate prin sprijin nerambursabil (granturi) din mecanism și prin alte fonduri ale Uniunii, în raport cu creșterea potențială pe termen mediu. Pentru mai multe detalii, a se vedea caseta 1 din tabelele cu statistici bugetare. (9) Croația a înregistrat, de asemenea, o creștere puternică a PIB-ului real în 2022. (10) Investițiile finanțate la nivel național au avut un efect contracționist asupra orientării fiscal-bugetare din cauza unei scăderi a cheltuielilor de investiții efectuate de autoritățile locale. (11) Alte cheltuieli de capital finanțate la nivel național au avut o contribuție expansionistă de 0,5 puncte procentuale din PIB. Acest lucru s-a datorat, în parte, unui cost punctual al unei cauze de arbitraj internațional. (12) Această cifră reprezintă nivelul costurilor bugetare anuale ale măsurilor respective și include veniturile și cheltuielile curente, precum și – dacă este cazul – măsurile privind cheltuielile de capital. (13) Recomandarea Consiliului din 12 iulie 2022 privind Programul național de reformă al Croației pentru 2022 și care include un aviz al Consiliului privind Programul de convergență al Croației pentru 2022 (JO C 334, 1.9.2022, p. 88). (14) Potrivit previziunilor Comisiei din primăvara anului 2023, creșterea potențială a producției pe termen mediu (media pe 10 ani) a Croației, care este utilizată pentru a măsura orientarea fiscal-bugetară, este estimată la 10,3 % în termeni nominali. (15) Se preconizează că alte cheltuieli de capital finanțate la nivel național vor furniza o contribuție contracționistă de 0,5 puncte procentuale din PIB. Acest lucru se explică parțial printr-un efect de bază al creșterii cheltuielilor în 2022 ca urmare a unei măsuri cu caracter excepțional, în timp ce în 2023 se preconizează o reducere a transferurilor către operatorii de servicii de utilități publice. (16) Articolul 5 din Regulamentul (CE) nr. 1466/97 prevede, de asemenea, o ajustare de peste 0,5 % din PIB pentru statele membre cu o datorie publică de peste 60 % din PIB sau cu riscuri mai pronunțate în ceea ce privește sustenabilitatea datoriei. (17) Cheltuielile primare nete sunt definite drept cheltuieli finanțate la nivel național, din care sunt excluse măsurile discreționare privind veniturile, cheltuielile cu dobânzile și cheltuielile ciclice cu șomajul. (18) Regulamentul (UE) 2022/1369 al Consiliului din 5 august 2022 privind măsuri coordonate de reducere a cererii de gaze (JO L 206, 8.8.2022, p. 1). (19) Regulamentul (UE) 2023/706 al Consiliului din 30 martie 2023 de modificare a Regulamentului (UE) 2022/1369 în ceea ce privește prelungirea perioadei de reducere a cererii pentru măsurile de reducere a cererii de gaze și consolidarea raportării și a monitorizării punerii în aplicare a acestora (JO L 93, 31.3.2023, p. 1). (20) În temeiul articolului 5 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1466/97. (21) Se estimează că aceasta corespunde unei îmbunătățiri anuale a soldului bugetar structural cu cel puțin 0,3 % din PIB pentru 2024, astfel cum se descrie în considerentul 23.