Recitale
(1) În temeiul articolului 11 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, statele membre sunt împuternicite să adopte pentru apele lor măsurile de conservare în domeniul pescuitului care sunt necesare pentru a se conforma obligațiilor care le revin în temeiul articolului 6 din Directiva 92/43/CEE a Consiliului („Directiva privind habitatele”) (2), al articolului 4 din Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului („Directiva privind păsările”) (3) și al articolului 13 alineatul (4) din Directiva 2008/56/CE a Parlamentului European și a Consiliului („Directiva-cadru «Strategia pentru mediul marin»”) (4).
(2) Articolul 6 din Directiva privind habitatele prevede că statele membre trebuie să stabilească, pentru ariile speciale de conservare, măsurile de conservare necesare în conformitate cu necesitățile ecologice ale tipurilor de habitate naturale și ale speciilor prezente pe teritoriul siturilor enumerate în anexele la directiva respectivă.
(3) Articolul 4 din Directiva privind păsările impune statelor membre să stabilească măsuri speciale de conservare privind habitatul speciilor menționate în anexa I. De asemenea, statele membre trebuie să ia măsuri de conservare similare pentru speciile migratoare care își fac apariția în mod regulat și care nu sunt enumerate în anexa I la aceasta.
(4) În conformitate cu articolul 13 alineatul (4) din Directiva-cadru „Strategia pentru mediul marin”, statele membre trebuie să adopte programe de măsuri pentru a obține sau menține starea ecologică bună, inclusiv măsuri de protecție spațială, care să contribuie la crearea unor rețele coerente și reprezentative de zone marine protejate, cuprinzând în mod adecvat diversitatea ecosistemelor componente, ca de exemplu arii speciale de conservare în sensul Directivei privind habitatele, arii speciale de protecție în sensul Directivei privind păsările și zone marine protejate, astfel cum au fost convenite de Uniune sau de statele membre în cauză în cadrul acordurilor internaționale sau regionale la care acestea sunt părți.
(5) Atunci când un stat membru consideră că trebuie adoptate unele măsuri pentru a se conforma obligațiilor care îi revin în temeiul legislației Uniunii în domeniul mediului, iar alte state membre au un interes direct în gestionarea pescuitului care ar urma să fie afectat de aceste măsuri, Comisia are competența de a adopta astfel de măsuri prin intermediul unor acte delegate, în urma unei recomandări comune prezentate de statele membre.
(6) Regulamentul delegat (UE) 2017/118 al Comisiei (5) stabilește măsuri de conservare în anumite zone marine protejate din Kattegat și în zona marină protejată Bratten din Marea Nordului.
(7) După consultarea Consiliului consultativ pentru Marea Nordului, Danemarca, Suedia și Germania au transmis Comisiei, la 2 februarie 2021, două recomandări comune pentru gestionarea pescuitului în anumite zone din Kattegat. Danemarca a prezentat o recomandare comună pentru a proteja zona moale a fundului mării și structurile de recif împotriva pescuitului cu unelte mobile de pescuit de fund în șase zone reglementate de Directiva-cadru „Strategia pentru mediul marin” (MSFD) și într-un sit Natura 2000 situat în partea daneză a Kattegat. Suedia a prezentat o recomandare comună pentru a proteja speciile și tipurile de habitate sensibile, autorizând doar anumite unelte de pescuit în patru zone marine protejate din partea suedeză a Kattegat.
(8) În luna octombrie 2021, Comisia a prezentat aceste măsuri prin procedură scrisă unui grup de experți format din reprezentanți ai statelor membre.
(9) Comitetul științific, tehnic și economic pentru pescuit („CSTEP”) a analizat aceste recomandări comune și a concluzionat (6) că măsurile reprezintă un pas înainte către reducerea la minimum a impactului negativ al activităților de pescuit asupra habitatelor în cauză. Totodată, se preconizează că aceste recomandări comune vor contribui la protecția adecvată a speciilor și a tipurilor de habitate desemnate și sensibile, inclusiv a funcțiilor ecologice asociate în zonele marine protejate.
(10) Măsurile propuse de Danemarca vizează interzicerea uneltelor mobile de pescuit de fund în zonele desemnate. CSTEP a concluzionat (7) că interzicerea uneltelor menționate în aceste habitate vulnerabile atrage după sine o mai bună protecție a fundului moale al mării și a structurilor de recif (tip de habitat 1170) împotriva impactului activităților de pescuit, contribuind astfel la atingerea obiectivelor de mediu.
(11) Măsurile propuse de Suedia vizează desemnarea zonelor de pescuit restricționate și a zonelor în care operațiunile de pescuit sunt interzise. CSTEP a concluzionat (8) că impactul uneltelor de pescuit propuse în zonele de pescuit restricționate este probabil scăzut și că măsurile propuse vor reprezenta un pas înainte în direcția reducerii la minimum a impactului negativ al activităților de pescuit asupra habitatelor în cauză. Comisia observă, de asemenea, că statele membre s-au angajat în recomandarea comună să propună ajustări suplimentare și să restricționeze pescuitul cu setci, dacă se consideră necesar.
(12) Statele membre au propus măsuri de control și de executare bazate pe utilizarea sistemului de identificare automată (automatic identification system – „AIS”) pentru anumite zone. CSTEP a concluzionat (9) că AIS ar trebui să fie suficient pentru a efectua monitorizarea în timp real a acestor zone.
(13) Regulamentul delegat (UE) 2017/118 trebuie modificat pentru a include năvodul scoțian îngemănat (SPR) în definiția uneltelor mobile de pescuit de fund. SPR a fost exclus în mod neintenționat din recomandările comune prezentate de Danemarca în 2015 și 2016 pentru a interzice utilizarea uneltelor mobile de pescuit de fund în zonele 1. Statele membre au solicitat Comisiei să corecteze această omisiune.
(14) Regulamentul delegat (UE) 2017/118 și recomandarea comună prezentată de Danemarca se referă numai la uneltele de pescuit de fund care sunt mobile. Din motive de claritate, termenul „mobile” trebuie, așadar, să fie inclus în definiția uneltelor de pescuit de fund prevăzută de prezentul regulament.
(15) Prin urmare, Regulamentul delegat (UE) 2017/118 trebuie modificat în consecință.
(16) Prezentul regulament delegat nu aduce atingere necesității de a stabili măsuri suplimentare de conservare necesare pentru a se conforma dispozițiilor relevante și poziției Comisiei cu privire la respectarea de către statele membre interesate a obligațiilor care le revin în temeiul legislației relevante a Uniunii în domeniul mediului,