Recitale
(1) În conformitate cu Declarația de la Roma a liderilor celor 27 de state membre și ai Consiliului European, Parlamentului European și Comisiei Europene din 25 martie 2017, bugetul Uniunii ar trebui să favorizeze o Europă sigură și securizată. Programele de dezafectare nucleară au contribuit deja în această privință și pot contribui în continuare. După oprirea unei instalații nucleare, principalul impact pozitiv care trebuie atins este reducerea progresivă a riscului radiologic la care sunt expuși lucrătorii, populația și mediul atât din statele membre vizate, cât și din întreaga Uniune.
(2) Un program financiar specific poate aduce un plus de valoare adăugată a UE prin faptul că poate să devină un etalon în cadrul Uniunii pentru gestionarea în condiții de siguranță a aspectelor tehnologice aferente dezafectării instalațiilor nucleare și pentru diseminarea cunoștințelor. Asistența financiară în cadrul unui astfel de program financiar ar trebui să fie furnizată pe baza unei evaluări ex ante care să identifice nevoile specifice și să demonstreze valoarea adăugată a UE, în scopul de a sprijini dezafectarea instalațiilor nucleare și gestionarea în condiții de siguranță a deșeurilor radioactive.
(3) Activitățile care fac obiectul prezentului regulament ar trebui să fie conforme cu dreptul Uniunii și cu dreptul intern aplicabil. Asistența financiară în temeiul prezentului regulament ar trebui să rămână cu titlu excepțional, fără a aduce atingere principiilor și obiectivelor care decurg din dreptul Uniunii în domeniul securității nucleare, și anume Directiva 2009/71/Euratom a Consiliului (2), și al gestionării deșeurilor, și anume Directiva 2011/70/Euratom a Consiliului (3). În temeiul articolului 4 alineatul (1) și al articolului 7 alineatul (1) din Directiva 2011/70/Euratom, responsabilitatea finală pentru gestionarea în condiții de siguranță a combustibilului uzat și a deșeurilor radioactive generate revine în continuare statelor membre.
(4) În conformitate cu Protocolul privind condițiile și aranjamentele referitoare la admiterea Republicii Bulgaria și a României în Uniunea Europeană (4) anexat la Tratatul privind aderarea Republicii Bulgaria și a României la Uniunea Europeană (5) (denumit în continuare „Tratatul de aderare”), Bulgaria s-a angajat să închidă, până la 31 decembrie 2002, unitățile 1 și 2 și, respectiv, până la 31 decembrie 2006, unitățile 3 și 4 ale centralei nucleare Kozlodui, precum și să dezafecteze unitățile respective în consecință. Dezafectarea a avut ca rezultat o sarcină financiară semnificativă pentru Bulgaria, constând atât din costuri directe, cât și din costuri indirecte. În conformitate cu obligațiile sale, Bulgaria a închis toate unitățile în cauză în termenele corespunzătoare.
(5) În conformitate cu Protocolul nr. 9 privind unitățile 1 și 2 ale centralei nucleare Bohunice V1 din Slovacia, atașat la Actul privind condițiile de aderare a Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Polone, a Republicii Slovenia și a Republicii Slovace și adaptările tratatelor pe care se întemeiază Uniunea Europeană (6) (denumit în continuare „Actul de aderare”), Slovacia s-a angajat să închidă, până la 31 decembrie 2006, unitatea 1 și, respectiv, până la 31 decembrie 2008, unitatea 2 ale centralei nucleare Bohunice V1, precum și să dezafecteze unitățile respective în consecință. Dezafectarea a avut ca rezultat o sarcină financiară semnificativă pentru Slovacia, constând atât din costuri directe, cât și din costuri indirecte. În conformitate cu obligațiile sale, Slovacia a închis toate unitățile în cauză în termenele corespunzătoare.
(6) În concordanță cu obligațiile care le revin în temeiul Tratatului de aderare și, respectiv, Actul de aderare, și beneficiind de asistență din partea Uniunii, Bulgaria și Slovacia au înregistrat progrese semnificative în direcția dezafectării centralelor nucleare Kozlodui și Bohunice V1. Sunt necesare lucrări suplimentare pentru a atinge în condiții de siguranță stadiul final al dezafectării. Pe baza planurilor actuale de dezafectare, finalizarea lucrărilor de dezafectare este prevăzută până la sfârșitul lui 2030 în cazul centralei nucleare Kozlodui și până în 2025 în cazul centralei nucleare Bohunice V1.
(7) Centrul Comun de Cercetare (JRC) al Comisiei Europene a fost înființat în temeiul articolului 8 din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice (denumit în continuare „Tratatul Euratom”). În aplicarea respectivului articol, în perioada 1960-1962, între Comunitate și Germania, Belgia, Italia și, respectiv, Țările de Jos, s-au semnat acorduri privind amplasamentele. În cazul Italiei și al Țărilor de Jos, instalațiile nucleare naționale au fost transferate Comunității. În cele patru amplasamente au fost integrate infrastructuri dedicate cercetării nucleare, cuprinzând instalații noi. Unele dintre respectivele instalații sunt încă în funcțiune, în timp ce altele au fost oprite, în unele cazuri în urmă cu mai mult de 20 de ani, și au devenit în general învechite.
(8) În temeiul articolului 8 din Tratatul Euratom și în temeiul articolului 7 din Directiva 2011/70/Euratom, JRC, în calitatea de deținător de autorizație, își gestionează obligațiile istorice în domeniul nuclear și își dezafectează instalațiile nucleare care au fost oprite în conformitate cu legislația națională relevantă. În consecință, în 1999 a fost lansat programul de dezafectare nucleară și de gestionare a deșeurilor de la JRC, printr-o comunicare adresată Parlamentului European și Consiliului și, de atunci, Comisia a transmis periodic informări privind progresele înregistrate în cadrul respectivului program.
(9) Comisia a concluzionat că cea mai bună opțiune pentru a îndeplini cerințele care decurg din articolul 5 alineatul (1) litera (f) și din articolul 7 din Directiva 2011/70/Euratom este să se urmărească o strategie care să combine activitățile de dezafectare și de gestionare a deșeurilor cu inițierea de discuții între JRC și statele membre gazdă cu privire la un potențial transfer al obligațiilor de dezafectare și de gestionare a combustibilului uzat și a deșeurilor radioactive în cazul unor acorduri reciproce între Comisie și statele membre gazdă. JRC ar trebui să asigure și să mențină resurse adecvate pentru a-și îndeplini obligațiile cu privire la dezafectare și la securitatea gestionării combustibilului uzat și a deșeurilor radioactive.
(10) Prezentul regulament răspunde nevoilor identificate pentru cadrul financiar multianual aferent perioadei cuprinse între 1 ianuarie 2021 și 31 decembrie 2027 și stabilește un pachet financiar pentru întreaga durată a programelor de asistență pentru dezafectarea unităților 1-4 ale centralei nucleare Kozlodui din Bulgaria (denumit în continuare „programul Kozlodui”) și a unităților 1 și 2 ale centralei nucleare Bohunice V1 din Slovacia (denumit în continuare „programul Bohunice”), cât și dezafectării și gestionării combustibilului uzat și a deșeurilor radioactive în cazul propriilor instalații nucleare ale Comisiei aflate în amplasamentele JRC, și anume JRC-Geel în Belgia, JRC-Karlsruhe în Germania, JRC-Ispra în Italia și JRC-Petten în Țările de Jos (denumit în continuare „programul JRC de dezafectare și de gestionare a deșeurilor”). Respectivul pachet financiar urmează să reprezinte principala valoare de referință în înțelesul punctului 17 din Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară (7), pentru Parlamentul European și pentru Consiliu pe durata procedurii bugetare anuale.
(11) Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului (8) (denumit în continuare „Regulamentul financiar”) se aplică programului financiar specific pentru dezafectarea instalațiilor nucleare și gestionarea deșeurilor radioactive (denumit în continuare „programul”). Regulamentul financiar stabilește normele privind execuția bugetului Uniunii, inclusiv normele privind granturile, premiile, achizițiile publice, gestiunea indirectă, instrumentele financiare, garanțiile bugetare, asistența financiară și rambursările către experții externi.
(12) În conformitate cu Regulamentul financiar, cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (9) și cu Regulamentele (CE, Euratom) nr. 2988/95 (10), (Euratom, CE) nr. 2185/96 (11) și (UE) 2017/1939 (12) ale Consiliului, interesele financiare ale Uniunii trebuie să fie protejate prin măsuri proporționale, inclusiv prin măsuri referitoare la prevenirea, depistarea, corectarea și investigarea neregulilor, inclusiv a fraudei, recuperarea fondurilor pierdute, plătite în mod necuvenit sau incorect utilizate și, dacă este cazul, prin impunerea de sancțiuni administrative. În special, în conformitate cu Regulamentele (Euratom, CE) nr. 2185/96 și (UE, Euratom) nr. 883/2013, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) are competența de a desfășura investigații administrative, inclusiv verificări și inspecții la fața locului, pentru a stabili dacă a avut loc o fraudă, un act de corupție sau orice altă activitate ilegală care afectează interesele financiare ale Uniunii. În conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1939, Parchetul European (EPPO) este împuternicit să investigheze și să urmărească penal infracțiunile care afectează interesele financiare ale Uniunii, astfel cum sunt prevăzute în Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului (13). În conformitate cu Regulamentul financiar, orice persoană sau entitate care primește fonduri din partea Uniunii trebuie să coopereze pe deplin pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii, să acorde drepturile necesare și să permită accesul reprezentanților Comisiei, ai OLAF, ai Curții de Conturi și, în ceea ce privește statele membre care participă la forma de cooperare consolidată în temeiul Regulamentului (UE) 2017/1939, ai EPPO și să se asigure că orice terț implicat în execuția fondurilor din partea Uniunii acordă drepturi echivalente.
(13) Prezentul regulament nu aduce atingere rezultatului unor eventuale proceduri viitoare privind ajutoarele de stat, care ar putea fi inițiate în conformitate cu articolele 107 și 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE).
(14) Valoarea creditelor alocate programului, precum și perioada de programare și distribuirea fondurilor între activități pot fi revizuite pe baza rezultatelor rapoartelor de evaluare intermediar și final. Ar trebui să fie posibilă obținerea unei flexibilități bugetare suplimentare prin redistribuirea fondurilor între activități acolo unde și atunci când este necesar, acordând prioritate activităților care contribuie la soluționarea problemelor de securitate aferente dezafectării și gestionării deșeurilor radioactive în cazul unităților 1-4 ale centralei nucleare Kozlodui din Bulgaria și al unităților 1 și 2 ale centralei nucleare Bohunice V1 din Slovacia, fără a aduce atingere altor activități desfășurate în temeiul prezentului regulament și în conformitate cu Regulamentul financiar.
(15) Programul ar trebui să implice, de asemenea, crearea de cunoștințe, precum și schimbul de experiență. Cunoștințele și experiența acumulate, precum și învățămintele desprinse în cadrul programului cu privire la procesul de dezafectare nucleară ar trebui diseminat în Uniune, în coordonare și sinergie cu programul Uniunii pentru activitățile de dezafectare din Lituania, deoarece astfel de măsuri aduc cea mai mare valoare adăugată a UE și contribuie la siguranța lucrătorilor și a populației, precum și la protecția mediului. Domeniul de aplicare, procedura și aspectele economice ale cooperării ar trebui să fie detaliate în programul de lucru multianual și ar putea face, de asemenea, obiectul unor acorduri între statele membre și/sau cu Comisia.
(16) JRC ar trebui să faciliteze diseminarea cunoștințelor într-un mod coordonat în rândul diferitelor părți interesate din Uniune, de exemplu, prin efectuarea de analize de piață, examinări și evaluări ale nevoilor de cunoștințe în Uniune, prin identificarea direcțiilor potențiale de cooperare, a părților interesate și a domeniilor în care cunoștințele create pe parcursul implementării programului ar aduce cea mai mare valoare adăugată, și prin elaborarea de formate pentru schimbul de cunoștințe. Diseminarea cunoștințelor create ar trebui finanțată de JRC. Orice stat membru ar trebui să poată iniția dezvoltarea de legături și schimburi în vederea diseminării cunoștințelor.
(17) Dezafectarea instalațiilor nucleare și gestionarea deșeurilor radioactive, care fac obiectul prezentului regulament, ar trebui să se realizeze prin recurgerea la cele mai bune cunoștințe tehnice disponibile și cu respectarea naturii și a specificațiilor tehnologice ale instalațiilor care urmează a fi dezafectate, pentru a se asigura securitatea și cea mai mare eficiență posibilă, ținând seama în acest fel de cele mai bune practici la nivel internațional.
(18) Bulgaria și Slovacia, precum și Comisia ar trebui să asigure monitorizarea și controlul eficace ale evoluției procesului de dezafectare, astfel încât finanțarea alocată în temeiul prezentului regulament să genereze o valoare adăugată maximă a UE, cu toate că responsabilitatea finală pentru dezafectare revine celor două state membre în cauză. Acest lucru include măsurarea eficace a progresului și a performanței, precum și aplicarea de măsuri de remediere acolo unde este necesar. În acest scop, ar trebui instituit un comitet cu funcții de monitorizare și informare, care să fie coprezidat de câte un reprezentant al Comisiei și al statului membru în cauză. În mod similar, un grup de experți independenți din statele membre numiți de Comisie asigură asistență pentru programul JRC de dezafectare și de gestionare a deșeurilor.
(19) În temeiul punctelor 22 și 23 din Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare (14), programul ar trebui să fie evaluat pe baza informațiilor colectate în conformitate cu cerințe de monitorizare specifice, evitând totodată sarcinile administrative excesive, în special pentru statele membre, și o reglementare excesivă. Cerințele respective ar trebui să includă, după caz, indicatori cuantificabili pe baza cărora să se evalueze efectele programului la fața locului.
(20) Activitățile din cadrul programului Kozlodui și al programului Bohunice ar trebui identificate în cadrul limitelor definite de planurile de dezafectare depuse de Bulgaria și Slovacia în conformitate cu Regulamentul (Euratom) nr. 1368/2013 al Consiliului (15). Respectivele planuri definesc domeniul de aplicare al programelor menționate, precum și stadiile finale ale dezafectării, datele-țintă și termenele-limită. Acestea vizează, de asemenea, activitățile de dezafectare, calendarul aferent, costurile și resursele umane necesare.
(21) Activitățile din cadrul programului Kozlodui și al programului Bohunice ar trebui să se deruleze pe baza unui efort financiar comun din partea Uniunii, a Bulgariei și, respectiv, a Slovaciei, în conformitate cu practica de cofinanțare instituită prin programele anterioare.
(22) Prin urmare, Regulamentul (Euratom) nr. 1368/2013 ar trebui să fie abrogat.
(23) S-a ținut seama în mod corespunzător de Raportul special nr. 22/2016 al Curții de Conturi, intitulat „Programele de asistență ale UE pentru dezafectare nucleară din Lituania, Bulgaria și Slovacia: s-au realizat unele progrese în raport cu situația din 2011, dar se prefigurează o serie de dificultăți importante în viitor”.
(24) În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, ar trebui conferite competențe de executare Comisiei. Respectivele competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (16).
(25) Prezentului regulament i se aplică normele financiare orizontale adoptate de Parlamentul European și de Consiliu în temeiul articolului 322 din TFUE. Respectivele norme sunt prevăzute în Regulamentul financiar și indică în special procedura de stabilire și execuție a bugetului prin granturi, achiziții, premii și execuție indirectă, prevăzând de asemenea verificarea responsabilităților actorilor financiari. Normele adoptate în temeiul articolului 322 din TFUE vizează, de asemenea, regimul general de condiționalitate pentru protecția bugetului Uniunii.
(26) Metodele de implementare și formele de finanțare din partea Uniunii prevăzute de prezentul regulament ar trebui alese pe baza capacității lor de a atinge obiectivele specifice ale activităților și de a obține rezultate, luându-se în considerare, în special, costurile controalelor, sarcina administrativă și riscul preconizat de neconformitate. Această alegere ar trebui să includă luarea în considerare a utilizării de sume forfetare, rate forfetare și costuri unitare, precum și o finanțare nelegată de costuri, astfel cum se prevede la articolul 125 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul financiar,