Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/1208 al Comisiei din 7 august 2020 privind structura, formatul, procedurile de transmitere și revizuirea informațiilor raportate de statele membre în temeiul Regulamentului (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 749/2014 al Comisiei (Text cu relevanță pentru SEE)

(1) Mecanismul de monitorizare și de raportare a emisiilor de gaze cu efect de seră prevăzut în Regulamentul (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (2) stabilește un cadru de bază pentru monitorizarea și raportarea emisiilor de gaze cu efect de seră în cadrul politicii privind clima. Dispozițiile acestui mecanism sunt pe deplin integrate în Regulamentul (UE) 2018/1999, care abrogă Regulamentul (UE) nr. 525/2013 începând cu 1 ianuarie 2021. În cadrul acestui mecanism, este necesar să se adopte norme pentru raportarea cu privire la acțiunile naționale de adaptare, utilizarea veniturilor din licitații, sprijinul financiar și tehnologic acordat țărilor în curs de dezvoltare, inventarele aproximative ale gazelor cu efect de seră, inventarele gazelor cu efect de seră și emisiile și absorbțiile de gaze cu efect de seră contabilizate, normele privind sistemele naționale de inventariere, revizuirea cuprinzătoare și raportarea cu privire la politici, măsuri și prognoze.

(2) Sistemul integrat de monitorizare și raportare pentru inventarele de gaze cu efect de seră, pentru prognoze și pentru politici și măsuri, care include sistemele naționale, contribuie la asigurarea consecvenței datelor între tendințele din trecut în materie de emisii, tendințele viitoare în materie de emisii și efectul politicilor și al măsurilor care vizează atingerea obiectivelor de atenuare a schimbărilor climatice. În plus, raportarea de către statele membre cu privire la inventarul național al gazelor cu efect de seră este strâns legată de sistemele naționale de inventariere, care constituie mecanismele instituționale, juridice și procedurale de estimare a emisiilor de gaze cu efect de seră. Mai mult decât atât, procesul de revizuire cuprinzătoare analizează calitatea datelor din inventarele naționale care au fost transmise. Prin urmare, este oportun să se includă într-un singur regulament de punere în aplicare normele privind sistemele naționale de inventariere, revizuirea cuprinzătoare, sistemele de politici, măsuri și prognoze și obligațiile de raportare ale statelor membre în temeiul capitolului 4 din Regulamentul (UE) 2018/1999.

(3) În Decizia 18/CMA.1, Conferința părților la Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC) (3), care servește drept reuniune a părților la Acordul de la Paris (4) adoptat la 12 decembrie 2015 privind schimbările climatice, care a urmat celei de a 21-a Conferințe a părților la CCONUSC („Acordul de la Paris”), a adoptat modalitățile, procedurile și orientările privind cadrul de transparență pentru acțiuni și sprijin, care prevăd, printre altele, raportarea cu privire la inventarele gazelor cu efect de seră, politicile și măsurile, prognozele, impactul gazelor cu efect de seră și adaptarea la acestea, precum și sprijinul acordat țărilor în curs de dezvoltare. UE și statele sale membre trebuie să raporteze informațiile în conformitate cu aceste modalități, proceduri și orientări cel târziu până la 31 decembrie 2024.

(4) În temeiul Regulamentului (UE) 2018/1999, statele membre trebuie să prezinte Comisiei rapoarte bienale cu informații privind planificarea și strategiile lor naționale de adaptare la schimbările climatice în conformitate cu cerințele de raportare convenite în temeiul CCONUSC și al Acordului de la Paris. Aceste informații vor fi utilizate pentru a monitoriza progresele și acțiunile întreprinse în vederea adaptării la schimbările climatice, pentru a orienta și a sprijini punerea în aplicare și revizuirile strategiei de adaptare a Uniunii, pentru a facilita evaluarea progreselor înregistrate de UE în direcția obiectivului de adaptare prevăzut în Acordul de la Paris, precum și pentru a le permite statelor membre și Uniunii Europene să facă schimb de bune practici și să își evalueze nevoile și nivelul de pregătire în ceea ce privește adaptarea la schimbările climatice. În conformitate cu mecanismele internaționale de raportare, statele membre trebuie să furnizeze, de asemenea, prezentări generale sau exemple de bune practici privind activitățile subnaționale, cu scopul de a spori gradul de sensibilizare cu privire la acțiunile de adaptare la alte niveluri de guvernanță și de a permite UE să promoveze mai bine astfel de acțiuni.

(5) Având în vedere experiența anterioară în ceea ce privește raportarea cu privire la utilizarea veniturilor din licitații, este necesar ca statele membre, care raportează cu privire la utilizarea echivalentului în valori financiare al veniturilor lor din licitații, să raporteze valori care să fie reprezentative pentru cheltuielile lor în conformitate cu articolele 3d și 10 din Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului (5).

(6) Raportarea statelor membre cu privire la sprijinul financiar și tehnologic acordat țărilor în curs de dezvoltare ar trebui să fie cât mai detaliată și să se realizeze la nivelul programelor sau al activităților. Elementele de informații cu mențiunea „dacă sunt disponibile” se raportează numai dacă se află la dispoziția statelor membre la momentul introducerii raportului în sistemul de raportare. Nu este necesar ca un stat membru să completeze și să prezinte tabelul cu privire la planificarea furnizării de sprijin în cazul în care informațiile relevante nu sunt disponibile pentru întregul tabel, printre altele din cauza faptului că procesele bugetare sunt încă în desfășurare sau nu au fost demarate. Pentru a asigura consecvența, statelor membre ar trebui să li se permită, de asemenea, să utilizeze, pentru raportarea către sistemul de raportare a creditorilor (CRS), formatul introdus de Comitetul de asistență pentru dezvoltare (CAD) al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). În temeiul Deciziei 18/CMA.1, statele membre transmit CCONUSC informații cu privire la echivalentul-subvenție pe bază de voluntariat. Pentru a asigura coerența cu raportarea la nivel internațional, cerințele de raportare prevăzute în prezentul regulament ar trebui să fie aliniate, în măsura posibilului, la deciziile relevante ale Conferinței părților care servește drept reuniune a părților la Acordul de la Paris și la modificările metodologice relevante efectuate de Comitetul de asistență pentru dezvoltare al OCDE, atunci când acestea sunt disponibile.

(7) Domeniul de aplicare sectorial al inventarului aproximativ reprezintă o sinteză generală a domeniului de aplicare sectorial al inventarului total al gazelor cu efect de seră, care este mai detaliat. Acest lucru asigură faptul că estimările privind emisiile și absorbțiile raportate în inventarul aproximativ pentru anul t-1 concordă cu estimările din inventarul gazelor cu efect de seră raportate în anul t-2. Sectorul exploatării terenurilor, schimbării destinației terenurilor și silviculturii (LULUCF) face parte integrantă din inventarul anual, iar statele membre ar trebui să includă estimări ale emisiilor și absorbțiilor din LULUCF în inventarul lor aproximativ al gazelor cu efect de seră.

(8) Pentru a asigura transparența angajamentelor de reducere a emisiilor și îmbunătățirea continuă a calității și pentru a facilita procesul de revizuire de către experții tehnici, rapoartele statelor membre necesită un nivel ridicat de detalii și de informații tehnice. În plus, Regulamentul (UE) 2018/1999 integrează în raportarea anuală privind inventarele gazelor cu efect de seră cerințele de raportare prevăzute în Regulamentul (UE) 2018/841 al Parlamentului European și al Consiliului (6) și în Regulamentul (UE) 2018/842 al Parlamentului European și al Consiliului (7) și se adaptează ciclului de verificare a conformității pe o perioadă de cinci ani prevăzut în respectivele regulamente, prin instituirea unui proces de revizuire cuprinzătoare în 2027 și 2032. Prin urmare, este necesar să se specifice structura, formatul și procesul de raportare cu privire la utilizarea preconizată a flexibilităților, la transferurile de emisii încheiate și la utilizarea veniturilor astfel rezultate în temeiul Regulamentului (UE) 2018/842, precum și să se integreze cerințele din Regulamentul (UE) 2018/841 în raportarea cu privire la prognoze. Din informațiile raportate cu privire la transferurile încheiate în temeiul Regulamentului (UE) 2018/841 și al Regulamentului (UE) 2018/842, nu vor fi făcute publice prețurile individuale raportate cu privire la transferurile încheiate, însă ar trebui pus la dispoziție intervalul de prețuri plătite pe unitate, adică prețul cel mai scăzut și prețul cel mai ridicat dintre toate tranzacțiile raportate de statele membre.

(9) Pentru a se asigura faptul că obligațiile stabilite de către Conferința părților la Acordul de la Paris sunt respectate în timp util și cu eficacitate, este necesar să se prevadă calendare de cooperare și de coordonare între Comisie și statele membre, cu scopul de a se pregăti raportul privind inventarul gazelor cu efect de seră al Uniunii și revizuirea CCONUSC. De asemenea, pentru a se asigura implementarea în timp util și cu eficacitate a procesului de revizuire cuprinzătoare a inventarelor gazelor cu efect de seră ale statelor membre, este necesar să se stabilească procedura și calendarul desfășurării acestuia.

(10) Statele membre ar trebui să instituie și să exploateze sisteme naționale de inventariere pentru a asigura și a îmbunătăți calitatea inventarului prin planificarea, pregătirea și gestionarea activităților de inventariere, care includ colectarea datelor de activitate și selectarea metodelor și a factorilor de emisie în mod corespunzător, estimarea emisiilor antropice de către surse și a absorbțiilor de către absorbanți ale gazelor cu efect de seră, punerea în aplicare a activităților de evaluare a incertitudinii, de asigurare a calității și de control al calității, precum și efectuarea de proceduri pentru verificarea la nivel național a datelor din inventar. Pentru a menține calitatea ridicată a sistemelor naționale de inventariere din perioada precedentă, statele membre trebuie să continue aplicarea acelorași standarde de planificare, pregătire și gestionare a inventarelor ca și cele prevăzute la articolele 27-29.

(11) Normele privind sistemele de politici, măsuri și prognoze ar trebui să fie în concordanță cu deciziile relevante adoptate de organismele CCONUSC sau în temeiul Acordului de la Paris. Întrucât prin Decizia 18/CMA.1 a Conferinței părților la CCONUSC care servește drept reuniune a părților la Acordul de la Paris se solicită informații care sunt necesare pentru a urmări progresele înregistrate în ceea ce privește contribuțiile stabilite la nivel național în temeiul articolului 4 din Acordul de la Paris, statele membre ar trebui să transmită informațiile relevante cu privire la mecanismele instituționale, administrative și procedurale de punere în aplicare la nivel intern a contribuției stabilite la nivel național a Uniunii.

(12) Raportarea cu privire la poluanții atmosferici în temeiul Directivei (UE) 2016/2284 a Parlamentului European și a Consiliului (8) și cu privire la gazele cu efect de seră urmează, în mare măsură, abordări similare, inclusiv în ceea ce privește metodologiile utilizate de statele membre. Prin urmare, în raportările cu privire la politici, măsuri și prognoze și cu privire la sistemele acestora, în conformitate cu capitolul VI din prezentul regulament, se susține o abordare metodologică consecventă prin luarea în considerare a politicilor, a măsurilor și a prognozelor raportate în temeiul Directivei (UE) 2016/2284.

(13) Platforma electronică menționată la articolul 28 din Regulamentul (UE) 2018/1999 ar trebui să fie utilizată pentru raportarea cu privire la toate dimensiunile uniunii energetice de către statele membre și Comisie, cu sprijinul Agenției Europene de Mediu. Comisia ia măsuri pentru a se asigura că informațiile transmise în acest context sunt direcționate sau canalizate prin ghișeul unic al Comisiei și că au făcut obiectul unor schimburi corespunzătoare cu sistemele de raportare conexe relevante, cum ar fi sistemul Reportnet al Agenției Europene de Mediu.

(14) Pentru a se asigura consecvența cu data de aplicare a dispozițiilor relevante din Regulamentul (UE) 2018/1999, prezentul regulament ar trebui să se aplice de la 1 ianuarie 2021.

(15) În conformitate cu articolele 57 și 58 din Regulamentul (UE) 2018/1999, Regulamentul (UE) nr. 525/2013 se abrogă începând cu 1 ianuarie 2021, cu excepția articolului 7, a articolului 17 alineatul (1) literele (a) și (d) și a articolului 19 din regulamentul respectiv, care trebuie să se aplice rapoartelor care conțin date pentru anii 2019 și 2020. Prin urmare, Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 749/2014 ar trebui abrogat începând cu 1 ianuarie 2021, însă articolele sale 3-18 și 27-43 ar trebui să producă efecte în continuare în cazul rapoartelor care conțin date pentru anii respectivi.

(16) Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului privind schimbările climatice,