Recitale
(1) Virusul ToBRFV (Tomato Brown Rugose Fruit Virus) (denumit în continuare „organismul dăunător specificat”) nu este în prezent inclus ca organism dăunător de carantină pentru Uniune sau ca organism dăunător reglementat care nu este de carantină pentru Uniune în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/2072 al Comisiei (3).
(2) Cu toate acestea, din 2018, statele membre au raportat focare ale organismului dăunător specificat în culturile de tomate de pe teritoriul lor și măsurile luate pentru a-l controla. Germania, în 2018, și Italia, în 2019, au efectuat analize ale riscurilor privind organismul dăunător care arată că organismul dăunător specificat și efectele sale distructive ar putea constitui un motiv important de îngrijorare în Uniune în ceea ce privește sănătatea plantelor, în special pentru producția de Solanum lycopersicum L. și Capsicum spp.
(3) Pe această bază, a fost adoptată Decizia de punere în aplicare (UE) 2019/1615 a Comisiei (4), pentru a stabili măsurile de prevenire a introducerii și răspândirii în Uniune a organismului dăunător specificat.
(4) După adoptarea Deciziei de punere în aplicare (UE) 2019/1615, au fost colectate informații științifice mai recente cu privire la răspândirea organismului dăunător specificat și cu privire la metodele de testare, ceea ce justifică necesitatea unor măsuri mai detaliate decât cele prevăzute în Decizia de punere în aplicare (UE) 2019/1615.
(5) În special, semințele de Solanum lycopersicum L. și de Capsicum spp. trebuie testate indiferent de originea lor. Acest lucru este necesar din cauza incertitudinii legate de prezența organismului dăunător la nivel mondial și din cauza faptului că, la comercializare, semințele de origini diferite sunt adesea amestecate în cadrul loturilor, sporind astfel riscul de răspândire a organismului dăunător specificat.
(6) În plus, instituirea unor locuri de producție fără dăunători trebuie să facă obiectul anumitor măsuri, pentru a se asigura faptul că se produc materiale sănătoase.
(7) Se consideră că soiurile de Capsicum spp. cunoscute ca fiind rezistente la organismul dăunător specificat nu prezintă un risc de infecție și de răspândire a organismului dăunător specificat. Prin urmare, aceste soiuri trebuie să fie exceptate de la cerințele privind testarea, dacă sunt certificate în mod oficial ca fiind rezistente.
(8) Eșantionarea și testarea trebuie efectuate în condiții specifice, pe baza celor mai recente informații colectate la nivelul Uniunii și la nivel internațional. Metodele PCR în timp real sunt cele mai eficace pentru detectarea și identificarea organismului dăunător specificat. Metoda ELISA este mai puțin sensibilă și mai puțin specifică, deoarece s-a constatat că această metodă provoacă o reacție încrucișată cu alte virusuri ale tomatelor. Cu toate acestea, din cauza pandemiei de COVID-19, există un deficit de kituri necesare pentru metodele de depistare PCR în timp real. Până la 1 octombrie 2020, metoda ELISA trebuie considerată, de asemenea, o metodă acceptabilă de depistare și identificare a organismului dăunător specificat. Eșantionarea și testarea trebuie să aibă loc în plus față de eșantionarea pentru controalele fizice care are loc în conformitate cu dispozițiile Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2019/2130 al Comisiei (5), pentru a se asigura un nivel sporit de protecție fitosanitară a Uniunii.
(9) Condițiile pentru circulația plantelor destinate plantării nu trebuie să se aplice plantelor deja produse în conformitate cu Decizia de punere în aplicare (UE) 2019/1615, deoarece nu ar fi proporțional să se solicite testări suplimentare pentru semințele respective și deoarece, în majoritatea cazurilor, condițiile respective nu ar putea fi puse în aplicare în mod practic.
(10) Anexa III la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/2130 stabilește norme privind operațiunile care trebuie efectuate în timpul controalelor fizice asupra plantelor destinate plantării, inclusiv eșantionarea. Pe lângă normele respective și pentru a adapta frecvența eșantionării și a testării în funcție de riscul fitosanitar al organismului dăunător specificat, statele membre trebuie să definească frecvența eșantionării și a testării, la import, a transporturilor de semințe specificate și de plante specificate destinate plantării. Rata acestei frecvențe nu trebuie să fie mai mică de 20 % din importurile de semințe specificate și plante specificate destinate plantării, pentru a garanta verificarea unui eșantion reprezentativ adecvat.
(11) Decizia de punere în aplicare (UE) 2019/1615 trebuie să fie abrogată și înlocuită cu prezentul regulament pentru a se ține seama de Regulamentul (UE) 2016/2031 al Parlamentului European și al Consiliului și de Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/2072 al Comisiei, care se aplică de la 14 decembrie 2019.
(12) Prezentul regulament trebuie să se aplice până la 31 mai 2022 pentru a acorda timpul necesar în vederea monitorizării situației și determinării statutului fitosanitar al organismului dăunător specificat în ceea ce privește teritoriul Uniunii și distribuția mondială.
(13) Pentru a aborda rapid riscul fitosanitar al organismului dăunător specificat, normele prezentului regulament trebuie să devină aplicabile în cel mai scurt timp posibil. Prin urmare, prezentul regulament trebuie să intre în vigoare în a treia zi de la data publicării.
(14) Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,