Începe proba gratuită

Regulament 2020/123 · CELEX 32020R0123

Regulamentul (UE) 2020/123 al Consiliului din 27 ianuarie 2020 de stabilire, pentru anul 2020, a posibilităților de pescuit pentru anumite stocuri de pește și grupuri de stocuri de pește, aplicabile în apele Uniunii și, pentru navele de pescuit ale Uniunii, în anumite ape din afara acesteia

Data act
27.01.2020
Intrare in vigoare
01.12.2019
Jurnalul Oficial UE
oj:JOL_2020_025_R_0001
Status
Inactiv
ape internaționale apele din UE conservarea peștelui cotă de pescuit drept de pescuit pavilion de navigație pescuit în mare pescuit pe specii pește de mare vas de pescuit

Recitale

(1) În conformitate cu articolul 43 alineatul (3) din tratat, Consiliul, la propunerea Comisiei, adoptă măsurile privind stabilirea și repartizarea posibilităților de pescuit.

(2) Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (1) prevede adoptarea unor măsuri de conservare, ținându-se cont de avizele științifice, tehnice și economice disponibile, inclusiv, atunci când este cazul, de rapoartele elaborate de Comitetul științific, tehnic și economic pentru pescuit (CSTEP) și de alte organisme consultative, precum și de avizele primite din partea consiliilor consultative.

(3) Consiliului îi revine obligația de a adopta măsuri privind stabilirea și repartizarea posibilităților de pescuit, inclusiv anumite condiții legate funcțional de acestea, după caz. În conformitate cu articolul 16 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, posibilitățile de pescuit ar trebui să fie stabilite în conformitate cu obiectivele politicii comune în domeniul pescuitului (PCP) prevăzute la articolul 2 alineatul (2) din regulamentul menționat. În conformitate cu articolul 16 alineatul (1) din regulamentul respectiv, posibilitățile de pescuit ar trebui repartizate între statele membre într-un mod care să asigure relativa stabilitate a activităților de pescuit desfășurate de fiecare stat membru pentru fiecare stoc de pește sau tip de pescuit.

(4) Capturile totale admisibile (TAC) ar trebui așadar stabilite în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, pe baza avizelor științifice disponibile, ținându-se cont de aspectele biologice și socioeconomice și asigurându-se totodată un tratament echitabil al sectoarelor de pescuit, precum și pe baza opiniilor exprimate în cadrul consultărilor cu părțile interesate, în special la reuniunile consiliilor consultative.

(5) În conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, obligația de debarcare se aplică în integralitatea ei de la 1 ianuarie 2019 și toate speciile care fac obiectul unor limite de captură ar trebui să fie debarcate. Articolul 16 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 prevede că, atunci când se aplică obligația de debarcare pentru un stoc de pește, posibilitățile de pescuit vor fi stabilite ținându-se cont de trecerea de la stabilirea posibilităților de pescuit pentru a reflecta debarcările la stabilirea posibilităților de pescuit pentru a reflecta capturile. Pe baza recomandărilor comune transmise de statele membre și în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, Comisia a adoptat o serie de regulamente delegate care prevăd detaliile pentru punerea în aplicare a obligației de debarcare în forma unor planuri privind aruncarea capturilor înapoi în mare aplicabil cu titlu temporar, pentru o perioadă de maximum trei ani.

(6) Posibilitățile de pescuit pentru stocurile de specii care fac obiectul obligației de debarcare ar trebui să țină seama de faptul că, în principiu, aruncarea capturilor înapoi în mare nu mai este permisă. Prin urmare, posibilitățile de pescuit ar trebui să se bazeze pe cifra din aviz pentru capturile totale (în loc de cifra din aviz pentru capturile dorite), astfel cum este furnizată de Consiliul Internațional pentru Explorarea Apelor Maritime (ICES). Cantitățile care pot continua să fie aruncate înapoi în mare, în mod excepțional, în cursul perioadei de aplicare a obligației de debarcare ar trebui să fie deduse din acea cifră din aviz pentru capturile totale.

(7) Există anumite stocuri pentru care ICES a emis avize științifice pentru capturi zero. Dacă TAC-urile pentru aceste stocuri sunt stabilite la nivelul indicat în avizul științific, obligația de a debarca integral capturile, inclusiv capturile accidentale din stocurile respective, din cadrul activităților de pescuit mixt ar conduce la fenomenul „speciilor de blocaj”. Pentru a se ajunge la un echilibru corect între pescuitul continuu, având în vedere eventualele implicații socioeconomice grave, și necesitatea de a atinge o stare biologică bună pentru aceste stocuri, luând în considerare dificultatea de a pescui concomitent toate stocurile din cadrul activităților de pescuit mixt la un nivel care să permită producția maximă durabilă (MSY), este adecvat să se stabilească TAC-uri specifice pentru capturile accidentale din stocurile respective. Nivelul TAC-urilor respective ar trebui să fie de așa natură încât rata mortalității pentru stocurile respective să scadă și să ofere stimulente pentru a îmbunătăți selectivitatea și evitarea. Pentru a garanta, în măsura în care este posibil, utilizarea posibilităților de pescuit în cadrul pescuitului mixt în conformitate cu articolul 16 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, este necesar să se creeze o rezervă comună pentru schimburile de cote pentru acele state membre care nu beneficiază de nicio cotă din care să își poată acoperi capturile accidentale inevitabile.

(8) Pentru a reduce capturile din stocurile pentru care sunt stabilite TAC-uri de capturi accidentale, posibilitățile de pescuit pentru activitățile de pescuit în care se capturează pești provenind din stocurile respective ar trebui să fie stabilite la niveluri care să contribuie la refacerea biomasei stocurilor vulnerabile până la niveluri sustenabile. De asemenea, pentru a preveni aruncarea înapoi în mare ilegală a capturilor, ar trebui să fie instituite măsuri tehnice și de control, care sunt legate în mod intrinsec de posibilitățile de pescuit.

(9) Conform avizului științific, biomasa stocului de reproducere pentru bibanul-de-mare european (Dicentrarchus labrax) din Marea Celtică, Canalul Mânecii, Marea Irlandei și sudul Mării Nordului (diviziunile ICES 4b, 4c, 7a și 7d-7h) este în scădere din 2009, situându-se în prezent sub MSY Btrigger și puțin peste Blim. Datorită măsurilor luate de Uniune, rata mortalității prin pescuit a scăzut și este în prezent inferioară FMSY. Cu toate acestea, refacerea stocurilor se situează la cote reduse care, începând din 2008, înregistrează fluctuații, fără a manifesta o anumită tendință. Prin urmare, ar trebui ca limitele de captură să se aplice în continuare și să se asigure totodată că rata-țintă de mortalitate prin pescuit pentru acest stoc este în concordanță cu MSY.

(10) În conformitate cu planul multianual pentru apele occidentale stabilit prin Regulamentul (UE) 2019/472 al Parlamentului European și al Consiliului (2), rata-țintă a mortalității prin pescuit în concordanță cu intervalele FMSY definite la articolul 2 din regulamentul menționat trebuie să fie atinsă cât mai repede posibil și pe baza unei creșteri progresive până în 2020 pentru stocurile enumerate la articolul 1 alineatul (1) din regulamentul menționat și trebuie să se mențină ulterior în intervalele FMSY în conformitate cu articolul 4 din regulamentul menționat. Prin urmare, rata mortalității prin pescuit globală pentru bibanul-de-mare în diviziunile ICES 8a și 8b ar trebui să fie stabilită în conformitate cu MSY, luând în considerare capturile comerciale și cele din cadrul pescuitului recreativ, inclusiv capturile aruncate înapoi în mare (2 533 de tone în total, în conformitate cu avizul ICES). Statele membre trebuie să ia măsuri adecvate pentru a se asigura că rata mortalității prin pescuit corespunzătoare flotelor lor și persoanelor care practică pescuitul recreativ din aceste state nu depășește valoarea FMSY, astfel cum se prevede la articolul 4 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2019/472.

(11) Ar trebui, de asemenea, continuate măsurile privind activitățile de pescuit recreativ de biban-de-mare european, având în vedere impactul semnificativ al acestor activități asupra stocurilor în cauză. Ar trebui să fie continuate, în limitele stabilite în avizul științific, atât practica constând în capturarea urmată de eliberare, cât și limitarea capturilor. Având în vedere lipsa unei selectivități suficiente și faptul că este posibil să fie pescuite mai multe exemplare decât limitele stabilite, plasele fixe ar trebui excluse. Atunci când se permite doar practica constând în capturarea urmată de eliberare, ar trebui să fie permise numai uneltele care asigură rate de supraviețuire ridicate. Luând în considerare circumstanțele de mediu, sociale și economice, în special dependența pescarilor comerciali de stocurile respective în comunitățile costiere, măsurile respective privind bibanul-de-mare european asigură un echilibru adecvat între interesele pescarilor care practică pescuitul comercial și cele ale pescarilor care practică pescuitul recreativ. În special, măsurile respective ar permite exercitarea activităților de pescuit de către pescarii care practică pescuitul recreativ ținând seama de impactul acestora asupra stocurilor respective.

(12) În ceea ce privește stocul de anghilă europeană (Anguilla anguilla), ICES a recomandat ca toate ratele mortalității antropogene, inclusiv prin pescuitul recreativ și pescuitul comercial, să fie reduse la zero sau menținute la un nivel cât mai apropiat de zero. Mai mult decât atât, Comisia Generală pentru Pescuit în Marea Mediterană (CGPM) a adoptat Recomandarea CGPM/42/2018/1 de stabilire a unor măsuri de gestionare a stocurilor de anghilă europeană în Marea Mediterană. Este oportun să se mențină condiții de concurență echitabile în întreaga Uniune și, prin urmare, să se mențină și pentru apele Uniunii din zona ICES, precum și pentru apele salmastre, precum estuarele, lagunele de coastă și apele de tranziție, o perioadă de interdicție de trei luni consecutive pentru toate activitățile de pescuit de anghilă europeană în toate etapele vieții. Dat fiind faptul că perioada de interzicere a activităților de pescuit ar trebui să fie în concordanță cu obiectivele de conservare prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1100/2007 al Consiliului (3) și cu modelele de migrație temporară a anghilei europene, pentru apele Uniunii din zona ICES este oportun ca aceasta să fie stabilită în intervalul cuprins între 1 august 2020 și 28 februarie 2021.

(13) De câțiva ani, anumite TAC-uri pentru stocurile de elasmobranhii (rechini, vulpi și pisici de mare) sunt stabilite la zero, existând, totodată, o dispoziție care stabilește obligația eliberării imediate a capturilor accidentale. Motivul pentru acest tratament specific era starea precară de conservare a acestor stocuri și presupunerea că aruncarea înapoi în mare, din cauza ratei ridicate de supraviețuire, nu ar crește ratele de mortalitate prin pescuit și ar fi benefică pentru conservarea acestor specii. Totuși, de la 1 ianuarie 2019, capturile din aceste specii trebuie debarcate, cu excepția cazului în care fac obiectul uneia dintre derogările de la obligația de debarcare prevăzute la articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013. Articolul 15 alineatul (4) litera (a) din regulamentul respectiv permite astfel de derogări în cazul speciilor pentru care pescuitul este interzis și care sunt identificate ca atare într-un act juridic al Uniunii adoptat în cadrul PCP. Prin urmare, este oportun să se interzică pescuitul acestor specii în zonele vizate.

(14) În temeiul articolului 16 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, pentru stocurile care fac obiectul unor planuri multianuale specifice, TAC-urile ar trebui stabilite în conformitate cu regulile prevăzute în planurile respective.

(15) Planul multianual pentru Marea Nordului a fost stabilit prin Regulamentul (UE) 2018/973 al Parlamentului European și al Consiliului (4) și a intrat în vigoare în 2018. Planul multianual pentru apele occidentale a intrat în vigoare în 2019. Posibilitățile de pescuit pentru stocurile enumerate la articolul 1 din planurile respective ar trebui să fie stabilite în conformitate cu obiective (intervale FMSY) și garanții care să respecte condițiile prevăzute în planurile respective. Intervalele FMSY au fost identificate în avizele ICES relevante. În cazul în care nu sunt disponibile informații științifice adecvate, posibilitățile de pescuit pentru stocurile capturate accidental ar trebui să fie stabilite în conformitate cu abordarea precaută, astfel cum se prevede în planurile multianuale. În vederea limitării variațiilor pentru posibilitățile de pescuit dintre anii consecutivi, în conformitate cu articolul 4 alineatul (5) litera (c) din Regulamentul (UE) 2019/472, este oportun să se utilizeze intervalul superior FMSY pentru stocurile de merluciu din regiunile nordice și de bacaliar albastru.

(16) În conformitate cu articolul 8 din planul multianual pentru apele occidentale, atunci când avizele științifice indică faptul că biomasa stocului de reproducere pentru oricare dintre stocurile menționate la articolul 1 alineatul (1) din planul menționat este sub Blim, trebuie să se ia măsuri de remediere suplimentare pentru a asigura revenirea rapidă a stocului la niveluri peste nivelul capabil să asigure MSY. În special, aceste măsuri de remediere pot include suspendarea activităților de pescuit specifice vizând stocul respectiv și reducerea adecvată a posibilităților de pescuit pentru stocurile respective și/sau pentru alte stocuri din zonele de pescuit care înregistrează capturi accidentale de cod sau de merlan.

(17) În avizul său, ICES a indicat că stocurile de cod și de merlan din Marea Celtică se situează sub Blim. Prin urmare, pentru aceste stocuri ar trebui luate măsuri de remediere suplimentare. respectivele măsuri ar trebui să contribuie la refacerea stocurilor în cauză și ar trebui să înlocuiască reducerea suplimentară a posibilităților de pescuit pentru zonele de pescuit în care sunt capturate stocurile menționate. În ceea ce privește Marea Celtică, măsurile respective ar trebui să constituie modificări tehnice ale caracteristicilor uneltelor de pescuit pentru a reduce capturile accidentale de merlan, care sunt legate în mod funcțional de posibilitățile de pescuit pentru zonele de pescuit în care sunt capturate aceste specii.

(18) Au fost luate măsuri de remediere vizând posibilitățile de pescuit pentru 2019 în ceea ce privește codul din Marea Celtică. Cu această ocazie, TAC pentru acest stoc a fost rezervată exclusiv pentru capturile accidentale. Cu toate acestea, întrucât stocul se află sub Blim, ar trebui luate măsuri de remediere suplimentare pentru a asigura revenirea stocului peste nivelul capabil să asigure MSY, în conformitate cu articolul 8 alineatul (2) din planul multianual pentru apele occidentale. Aceste măsuri ar îmbunătăți selectivitatea, prin introducerea, în zonele în care capturile de cod sunt semnificative, a obligativității de a utiliza unelte cu niveluri mai scăzute de capturi accidentale de cod, reducându-se astfel mortalitatea prin pescuit a acestui stoc în cadrul pescuitului mixt. Nivelul TAC ar trebui să fie stabilit astfel încât să se evite închiderea prematură a activității de pescuit la începutul anului 2020. În plus, TAC ar trebui să fie de așa natură încât să se evite posibila aruncare a capturilor înapoi în mare, care ar putea submina colectarea datelor și evaluarea științifică a stocului. Stabilirea TAC la 805 tone ar asigura, în 2020, o creștere considerabilă a biomasei reproducătoare a stocului, de cel puțin 100 %, pentru a permite revenirea rapidă a stocului la niveluri capabile să asigure MSY (Btrigger).

(19) TAC-urile pentru tonul roșu din Oceanul Atlantic de Est și din Marea Mediterană ar trebui stabilite în conformitate cu normele prevăzute în Regulamentul (UE) 2016/1627 al Parlamentului European și al Consiliului (5).

(20) Ca urmare a unui exercițiu de benchmark în ceea ce privește stocul de hering din vestul Scoției, ICES a prezentat un aviz pentru stocurile combinate de hering din diviziunile 6a, 7b și 7c (vestul Scoției, vestul Irlandei). Avizul vizează două TAC-uri separate (pentru diviziunile 6aS, 7b și 7c, pe de o parte, și pentru diviziunile 5b, 6b și 6aN, pe de altă parte). Potrivit ICES, pentru respectivele stocuri trebuie elaborat un plan de refacere. Prin urmare, ar trebui să se stabilească o TAC pentru a se permite capturi limitate în cadrul unui program științific de prelevare de eșantioane cu valorificare comercială.

(21) Conform avizului științific al ICES, stocurile de hering (Clupea harengus) din Marea Celtică (în diviziunile ICES 7a la sud de 52° 30′ N, 7g-h și 7j-k) se află sub Blim. Prin urmare, ICES a recomandat ca, în 2020, capturile să fie de zero tone. ICES a propus ca, pentru a maximiza contribuția la colectarea de date științifice, să se desfășoare activități de pescuit de monitorizare, inclusiv prin acordarea de asistență pentru investigarea acustică, precum și ca nivelul minim al capturilor să fie de 869 de tone. Această cifră ar putea asigura numărul minim de probe, de cel puțin 17, necesare pentru o TAC de monitorizare. Prin urmare, este oportun să se stabilească o TAC pentru activități de pescuit de recunoaștere în ceea ce privește heringul din Marea Celtică pentru a colecta fără întrerupere date dependente de pescuit privind capturile, fără a afecta refacerea stocului.

(22) La 17 decembrie 2018, ICES a publicat un aviz științific privind flexibilitatea interzonală pentru stavridul negru (Trachurus spp.) între diviziunile ICES 8c și 9a. ICES a indicat că flexibilitatea interzonală între respectivele două stocuri nu ar trebui să depășească diferența dintre captura corespunzătoare unei rate a mortalității prin pescuit de Fp.05 și TAC stabilită. De asemenea, nu ar trebui să existe niciun transfer de TAC către un stoc cu o biomasă a stocului de reproducere aflată sub limita de referință (Blim). În condițiile acestui aviz științific, flexibilitatea interzonală (condiție specială) pentru stavridul negru între subzona ICES 9 și diviziunea ICES 8c pentru 2020 ar trebui stabilită la 10 %.

(23) În cazul stocurilor pentru care nu există date suficiente sau fiabile, astfel încât să li se poată estima dimensiunea, măsurile de gestionare și nivelurile TAC-urilor ar trebui să urmeze abordarea precaută a gestionării pescuitului, astfel cum este definită la articolul 4 alineatul (1) punctul 8 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, luându-se totodată în considerare factorii specifici fiecărui stoc, mai ales informațiile disponibile privind tendințele stocurilor și considerațiile legate de activitățile de pescuit mixt.

(24) Regulamentul (CE) nr. 847/96 al Consiliului (6) a introdus condiții suplimentare pentru gestionarea de la an la an a TAC-urilor, inclusiv, la articolele 3 și 4 din respectivul regulament, dispoziții privind flexibilitatea pentru TAC-urile de precauție și analitice. În temeiul articolului 2 din regulamentul respectiv, la stabilirea TAC-urilor, Consiliul decide cu privire la stocurile pentru care nu se aplică articolul 3 sau 4 din respectivul regulament, în special în funcție de starea biologică a stocurilor. În 2014, prin articolul 15 alineatul (9) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, a fost introdus un nou mecanism de flexibilitate de la an la an pentru toate stocurile care fac obiectul obligației de debarcare. Prin urmare, pentru a se evita o flexibilitate excesivă, care ar submina principiul exploatării raționale și responsabile a resurselor biologice marine, ar împiedica realizarea obiectivelor PCP și ar deteriora starea biologică a stocurilor, ar trebui să se prevadă ca articolele 3 și 4 din Regulamentul (CE) nr. 847/96 să se aplice TAC-urilor analitice numai atunci când nu este utilizată flexibilitatea de la an la an prevăzută la articolul 15 alineatul (9) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013.

(25) Flexibilitatea de la an la an prevăzută la articolul 15 alineatul (9) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 ar trebui exclusă atunci când aplicarea acestei flexibilități subminează îndeplinirea obiectivelor PCP, în special pentru stocurile cu biomasă reproducătoare sub Blim.

(26) În plus, având în vedere că biomasa stocurilor de COD/03AS, COD/5BE6A, WHG/56-14, WHG/07A și PLE/7HJK este sub Blim și că în 2020 sunt permise numai activități de pescuit accidental și științific, statele membre s-au angajat să nu aplice articolul 15 alineatul (9) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 pentru aceste stocuri în 2020, astfel încât capturile să nu depășească, în 2020, TAC-urile stabilite.

(27) Atunci când o TAC aferentă unui stoc este repartizată unui singur stat membru, este oportun ca respectivul stat membru să fie abilitat, în conformitate cu articolul 2 alineatul (1) din tratat, să stabilească nivelul acesteia. Ar trebui să se adopte dispoziții prin care să se garanteze că, atunci când stabilește nivelul unei TAC, statul membru în cauză acționează în deplină conformitate cu principiile și normele PCP.

(28) Este necesar să se stabilească plafoanele efortului de pescuit pentru 2020 în conformitate cu articolele 5, 6, 7 și 9 și cu anexa I la Regulamentul (UE) nr. 2016/1627.

(29) Pentru a garanta utilizarea în totalitate a posibilităților de pescuit, este adecvat să se permită implementarea unui mecanism flexibil între anumite zone în care se aplică TAC-urile care vizează același stoc biologic.

(30) Pentru unele specii, cum ar fi anumite specii de rechini, chiar și o activitate de pescuit limitată ar putea conduce la apariția unui risc serios în ceea ce privește conservarea. Prin urmare, posibilitățile de pescuit pentru astfel de specii ar trebui restricționate total printr-o interdicție generală de pescuit pentru speciile respective.

(31) În cadrul celei de a 12-a Conferințe a Părților la Convenția privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice, care a avut loc la Manila în perioada 23-28 octombrie 2017, mai multe specii au fost adăugate la listele de specii protejate din apendicele I și II la convenția respectivă. În consecință, este oportun să se prevadă protecția acestor specii în raport cu navele de pescuit ale Uniunii care pescuiesc în toate apele și în raport cu navele de pescuit din afara Uniunii care pescuiesc în apele Uniunii.

(32) Utilizarea posibilităților de pescuit disponibile pentru navele de pescuit din Uniune prevăzute în prezentul regulament se face în condițiile prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului (7), în special la articolele 33 și 34 din respectivul regulament, referitoare la înregistrarea capturilor și a efortului de pescuit și la transmiterea datelor privind epuizarea posibilităților de pescuit. Prin urmare, este necesar să se precizeze codurile care trebuie utilizate de statele membre atunci când transmit Comisiei date cu privire la debarcarea stocurilor care fac obiectul prezentului regulament.

(33) Potrivit avizului ICES, este oportun să se mențină un sistem specific de gestionare pentru uvă și pentru capturile accidentale asociate în apele Uniunii din diviziunile ICES 2a și 3a și din subzona ICES 4. Dat fiind că avizul științific al ICES este așteptat abia în februarie 2020, este adecvat ca, până la emiterea acestui aviz, TAC-urile și cotele pentru stocul respectiv să fie stabilite la zero, cu titlu provizoriu.

(34) În conformitate cu procedura prevăzută în acordurile sau protocoalele privind relațiile în domeniul activităților de pescuit încheiate cu Norvegia (8) și cu Insulele Feroe (9), Uniunea a organizat consultări privind drepturile de pescuit cu partenerii respectivi. În conformitate cu procedura prevăzută în acordul și protocolul privind relațiile în domeniul pescuitului încheiate cu Groenlanda (10), comitetul mixt a stabilit nivelul posibilităților de pescuit disponibile pentru Uniune în apele Groenlandei în 2020. Prin urmare, este necesar să se includă respectivele posibilități de pescuit în prezentul regulament.

(35) TAC care revine Uniunii pentru halibut negru în apele internaționale din zonele 1 și 2 nu aduce atingere poziției Uniunii cu privire la partea corespunzătoare a Uniunii din cadrul acestei activități de pescuit.

(36) Comisia pentru pescuit în Atlanticul de Nord-Est (NEAFC) nu a reușit să adopte, în cadrul reuniunii sale anuale din 2019, măsuri de conservare privind cele două stocuri de sebastă din Marea Irminger. Ar trebui stabilite TAC-urile relevante pentru stocurile respective, în conformitate cu pozițiile exprimate de Uniune în cadrul NEAFC.

(37) În cadrul reuniunii sale anuale din 2017, Comisia Internațională pentru Conservarea Tonului din Oceanul Atlantic (ICCAT) a convenit că, în 2018 și 2019, ICCAT poate să distribuie rezervele nealocate pentru tonul roșu pentru 2019 și 2020, ținând seama în special de nevoile părților contractante și ale părților, entităților sau entităților de pescuit cooperante necontractante (PCC) ale ICCAT costiere în curs de dezvoltare referitoare la pescuitul lor tradițional. Acest mod de distribuire a fost convenit în cadrul reuniunii dintre sesiuni a Grupului 2 al ICCAT (Madrid, martie 2018) pe baza informațiilor transmise, în ceea ce privește posibilitățile repartizate Uniunii, de trei state membre: Grecia, Spania și Portugalia. Drept urmare, Uniunea a primit posibilități de pescuit specifice suplimentare reprezentând 87 de tone pentru 2019 și 100 de tone pentru 2020, acestea urmând să fie utilizate de flotele de pescuit tradițional ale Uniunii în anumite regiuni ale Uniunii. Această repartizare a posibilităților de pescuit către Uniune a fost aprobată de ICCAT în cadrul reuniunilor sale anuale din 2018 și 2019. Parametrii instituiți de Consiliu pentru stabilirea unei chei de repartizare pentru 2019 între Grecia, Spania și Portugalia rămân valabili pentru 2020.

(38) Recomandarea ICCAT 16-05 prin care se reduce TAC pentru peștele-spadă din Marea Mediterană pentru 2020, ar trebui implementată în dreptul Uniunii. După cum este deja cazul stocului de ton roșu din Oceanul Atlantic de Est și din Marea Mediterană, este oportun ca, în cazul pescuitului recreativ din toate celelalte stocuri ICCAT, capturile să respecte limitele privind capturile adoptate de ICCAT.

(39) În cadrul reuniunii sale anuale din 2019, ICCAT a convenit, pentru prima dată, asupra unei TAC pentru rechinul albastru din Atlanticul de Nord capturat împreună cu alte specii ICCAT, precum și asupra cheii de alocare. Prin urmare, ar trebui alocate statelor membre posibilitățile de pescuit pentru stocul respectiv. În plus, ICCAT a convenit cu privire la o TAC nealocată pentru rechinul albastru din Atlanticul de Sud capturat împreună cu alte specii ICCAT. În plus, au fost alocate între părțile contractante limitele anuale pentru debarcări în ceea ce privește stocurile de marlin albastru și marlin alb/pește-sabie din Oceanul Atlantic. Măsurile respective ar trebui să fie transpuse în dreptul Uniunii.

(40) În cadrul reuniunii sale anuale din 2019, părțile la Comisia pentru conservarea faunei și florei marine din Antarctica (CCAMLR) au adoptat limite de captură atât pentru speciile vizate, cât și pentru speciile capturate accidental pentru perioada 1 decembrie 2019-30 noiembrie 2020. Exploatarea cotelor în cursul anului 2019 ar trebui luată în considerare la stabilirea posibilităților de pescuit pentru 2020.

(41) În cadrul reuniunii sale anuale din 2019, Comisia Tonului din Oceanul Indian (IOTC) a adoptat noi limite de captură pentru tonul cu aripioare galbene (Thunnus albacares) care nu afectează limitele de captură ale Uniunii în cadrul IOTC. Cu toate acestea, IOTC a redus posibilitățile de utilizare a dispozitivelor de concentrare a peștilor (FAD-uri) și a navelor de aprovizionare. Au fost adoptate măsuri privind reținerea de Mobulidae. Măsurile respective ar trebui să fie transpuse în dreptul Uniunii.

(42) Reuniunea anuală a Organizației regionale de gestionare a pescuitului în Pacificul de Sud (SPRFMO) va avea loc în perioada 14-18 februarie 2020. Măsurile actuale pentru zona Convenției SPRFMO ar trebui să fie menținute provizoriu, până la încheierea reuniunii anuale menționate.

(43) În cadrul reuniunii sale anuale din 2017, Comisia interamericană pentru tonul tropical (CITT) a adoptat o măsură de conservare pentru tonul cu aripioare galbene, tonul obez și tonul dungat pentru perioada 2018-2020. Măsura nu a fost revizuită în cadrul reuniunii sale anuale din 2019 și, prin urmare, ar trebui să fie în continuare transpusă în dreptul Uniunii.

(44) În cadrul reuniunii sale anuale din 2019, Comisia pentru conservarea tonului roșu din sud (CCSBT) a confirmat TAC pentru tonul roșu din sud pentru perioada 2018-2020 adoptată cu ocazia reuniunii anuale din 2016. Măsurile respective ar trebui să fie transpuse în dreptul Uniunii.

(45) În cadrul reuniunii sale anuale din 2019, Organizația de Pescuit în Atlanticul de Sud-Est (SEAFO) a adoptat TAC-uri pentru principalele specii din domeniul său de competență. Măsurile respective ar trebui să fie transpuse în dreptul Uniunii.

(46) În cadrul reuniunii sale anuale din 2019, Comisia pentru pescuitul în Oceanul Pacific de Vest și Central (WCPFC) a menținut măsurile adoptate anterior de conservare și gestionare. Măsurile respective ar trebui să fie transpuse în continuare în dreptul Uniunii.

(47) În cadrul celei de a 41-a reuniuni anuale, care a avut loc în 2019, Organizația de Pescuit în Atlanticul de Nord-Vest (NAFO) a adoptat o serie de posibilități de pescuit pentru 2020 pentru anumite stocuri din subzonele 1-4 ale zonei Convenției NAFO. Măsurile respective ar trebui să fie transpuse în dreptul Uniunii.

(48) În cadrul celei de a 6-a reuniuni a părților la Acordul privind pescuitul în sudul Oceanului Indian (SIOFA), care a avut lor în 2019, au fost adoptate măsuri de conservare și gestionare pentru stocurile care intră în domeniul de aplicare al acordului. Măsurile respective ar trebui să fie transpuse în dreptul Uniunii.

(49) În ceea ce privește posibilitățile de pescuit pentru Chionoecetes opilio în zona Svalbard, Tratatul de la Paris din 1920 acordă acces egal și nediscriminatoriu la resurse pentru toate părțile la tratatul respectiv, inclusiv în materie de pescuit. Punctul de vedere al Uniunii în ceea ce privește acest acces la pescuitul de Chionoecetes opilio pe platoul continental din zona Svalbard este expus în două note verbale adresate Norvegiei din datele de 25 octombrie 2016 și 24 februarie 2017. Pentru a se asigura că exploatarea Chionoecetes opilio în zona Svalbard este coerentă cu normele de gestionare nediscriminatorie pe care le-ar putea stabili Norvegia, care se bucură de suveranitate și jurisdicție în zonă în limitele tratatului respectiv, este adecvat să se precizeze numărul navelor autorizate să efectueze astfel de activități de pescuit. Repartizarea acestor posibilități de pescuit între statele membre se limitează la anul 2020. Se reamintește că în Uniune principala responsabilitate pentru asigurarea respectării legislației aplicabile aparține statelor membre de pavilion.

(50) În conformitate cu declarația Uniunii adresată Republicii Bolivariene a Venezuelei (11), este necesară stabilirea posibilităților de pescuit pentru specii de lutianide disponibile pentru Venezuela în apele Uniunii.

(51) Având în vedere că anumite prevederi trebuie aplicate în mod continuu și pentru a se evita insecuritatea juridică în perioada cuprinsă între sfârșitul anului 2020 și data intrării în vigoare a regulamentului de stabilire a posibilităților de pescuit pentru 2021, dispozițiile privind interzicerea și perioadele de interdicție stabilite în prezentul regulament ar trebui să continue să se aplice la începutul anului 2021, până la intrarea în vigoare a regulamentului de stabilire a posibilităților de pescuit pentru 2021.

(52) În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, ar trebui conferite competențe de executare Comisiei în ceea ce privește autorizarea individuală a statelor membre de a gestiona repartizările efortului de pescuit conform unui sistem bazat pe kilowați-zi. Aceste competențe ar trebui să fie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (12).

(53) În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, ar trebui conferite competențe de executare Comisiei în ceea ce privește acordarea de zile suplimentare pe mare pentru încetarea permanentă a activităților de pescuit și pentru sporirea prezenței observatorilor științifici, precum și în ceea ce privește stabilirea formatelor foilor de calcul pentru culegerea și transmiterea informațiilor privind transferul de zile pe mare între navele de pescuit care arborează pavilionul unui stat membru. Competențele respective ar trebui să fie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

(54) Pentru a se evita întreruperea activităților de pescuit și a se asigura subzistența pescarilor din Uniune, prezentul regulament ar trebui să se aplice de la 1 ianuarie 2020, cu excepția dispozițiilor referitoare la limitele efortului de pescuit, care ar trebui să se aplice de la 1 februarie 2020, și a anumitor dispoziții privind anumite regiuni, care ar trebui să aibă o dată de aplicare specifică. Din motive de urgență, prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare imediat după publicarea sa.

(55) Anumite măsuri internaționale care creează sau restricționează posibilitățile de pescuit pentru Uniune sunt adoptate de organizațiile regionale de gestionare a pescuitului (ORGP) relevante la sfârșitul anului și devin aplicabile înainte de intrarea în vigoare a prezentului regulament. Prin urmare, este necesar ca dispozițiile care transpun aceste măsuri în dreptul Uniunii să se aplice retroactiv. În special, deoarece sezonul de pescuit în zona Convenției CCAMLR se derulează de la 1 decembrie la 30 noiembrie și, prin urmare, anumite posibilități sau interdicții de pescuit în zona convenției CCAMLR se stabilesc pentru o perioadă care începe la 1 decembrie 2019, este oportun ca dispozițiile corespunzătoare din prezentul regulament să se aplice de la respectiva dată. Această aplicare retroactivă nu aduce atingere principiului așteptărilor legitime, deoarece membrilor CCAMLR le este interzis să pescuiască fără autorizație în zona convenției CCAMLR.

(56) Posibilitățile de pescuit ar trebui utilizate în deplină conformitate cu dreptul Uniunii,

Articolul 1

Obiect

(1) Prezentul regulament stabilește posibilitățile de pescuit disponibile în apele Uniunii și, pentru navele de pescuit ale Uniunii, în anumite ape din afara Uniunii pentru anumite stocuri de pește și grupuri de stocuri de pește. (2) Posibilitățile de pescuit menționate la alineatul (1) includ: (a) limitele capturilor pentru anul 2020 și, în situațiile precizate în prezentul regulament, pentru anul 2021; (b) limitele efortului de pescuit pentru anul 2020, cu excepția limitelor efortului de pescuit prevăzute în anexa II, care se vor aplica de la 1 februarie 2020 până la 31 ianuarie 2021; (c) posibilitățile de pescuit pentru perioada 1 decembrie 2019 - 30 noiembrie 2020 pentru anumite stocuri din zona Convenției CCAMLR; (d) posibilitățile de pescuit pentru anumite stocuri din zona Convenției CITT stabilite la articolul 30 pentru perioadele din 2019 și 2020 menționate în articolul respectiv.

Articolul 2

Domeniu de aplicare

(1) Prezentul regulament se aplică următoarelor nave: (a) navelor de pescuit ale Uniunii; (b) navelor țărilor terțe aflate în apele Uniunii. (2) De asemenea, prezentul regulament se aplică pescuitului recreativ, în cazul în care un astfel de pescuit este menționat în mod explicit în dispozițiile relevante ale acestuia.

Articolul 3

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică definițiile prevăzute la articolul 4 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013. Suplimentar, se aplică următoarele definiții: (a) „navă a unei țări terțe” înseamnă o navă de pescuit care arborează pavilionul unei țări terțe și este înmatriculată în respectiva țară terță; (b) „pescuit recreativ” înseamnă activități de pescuit necomerciale care exploatează resursele biologice marine, cum ar fi în scop recreativ, turistic sau sportiv; (c) „ape internaționale” înseamnă apele care se găsesc în afara suveranității sau jurisdicției vreunui stat; (d) „captură totală admisibilă” (TAC) înseamnă: (i) în cadrul activităților de pescuit care fac obiectul excepției de la obligația de debarcare menționată la articolul 15 alineatele (4)-(7) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, cantitatea de pește care poate fi debarcată anual din fiecare stoc; (ii) în toate celelalte activități de pescuit, cantitatea de pește care poate fi capturată anual din fiecare stoc; (e) „cotă” înseamnă o proporție din TAC repartizată Uniunii, unui stat membru sau unei țări terțe; (f) „evaluare analitică” înseamnă o evaluare cantitativă a tendințelor unui anumit stoc, bazată pe date privind biologia și exploatarea stocului și despre care s-a stabilit, printr-o analiză științifică, că are o calitate suficientă pentru a servi drept bază pentru avize științifice privind opțiunile viitoare în materie de capturi; (g) „dimensiunea ochiului de plasă” înseamnă dimensiunea ochiului plaselor de pescuit, definită la articolul 6 punctul 34 din Regulamentul (UE) 2019/1241 al Parlamentului European și al Consiliului (13); (h) „registrul flotei de pescuit a Uniunii” înseamnă registrul întocmit de Comisie în conformitate cu articolul 24 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013; (i) „jurnal de pescuit” înseamnă jurnalul menționat la articolul 14 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009.

Articolul 4

Zone de pescuit

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții ale zonelor: (a) zonele ICES (Consiliul Internațional pentru Explorarea Apelor Maritime) sunt zonele geografice precizate în anexa III la Regulamentul (CE) nr. 218/2009 al Parlamentului European și al Consiliului (14); (b) „Skagerrak” înseamnă zona geografică delimitată la vest de o linie trasată de la farul Hanstholm la farul Lindesnes, iar la sud de o linie trasată de la farul Skagen la farul Tistlarna și de la respectivul punct la cel mai apropiat punct de pe coasta suedeză; (c) „Kattegat” înseamnă zona geografică delimitată la nord de o linie trasată de la farul Skagen la farul Tistlarna și de la respectivul punct la punctul cel mai apropiat pe coasta suedeză, iar la sud de o linie trasată de la Hasenøre la Gnibens Spids, de la Korshage la Spodsbjerg și de la Gilbjerg Hoved la Kullen; (d) „unitatea funcțională 16 din subzona ICES 7” înseamnă zona geografică delimitată de loxodromele care unesc secvențial următoarele poziții: — 53° 30' N 15° 00' V, — 53° 30' N 11° 00' V, — 51° 30' N 11° 00' V, — 51° 30' N 13° 00' V, — 51° 00' N 13° 00' V, — 51° 00' N 15° 00' V; (e) „unitatea funcțională 25 din diviziunea ICES 8c” înseamnă zona geografică delimitată de loxodromele care unesc secvențial următoarele poziții: — 43° 00' N 9° 00' V, — 43° 00' N 10° 00' V, — 43° 30' N 10° 00' V, — 43° 30' N 9° 00' V, — 44° 00' N 9° 00' V, — 44° 00' N 8° 00' V, — 43° 30' N 8° 00' V; (f) „unitatea funcțională 26 din diviziunea ICES 9a” înseamnă zona geografică delimitată de loxodromele care unesc secvențial următoarele poziții: — 43° 00' N 8° 00' V, — 43° 00' N 10° 00' V, — 42° 00' N 10° 00' V, — 42° 00' N 8° 00' V; (g) „unitatea funcțională 27 din diviziunea ICES 9a” înseamnă zona geografică delimitată de loxodromele care unesc secvențial următoarele poziții: — 42° 00' N 8° 00' V, — 42° 00' N 10° 00' V, — 38° 30' N 10° 00' V, — 38° 30' N 9° 00' V, — 40° 00' N 9° 00' V, — 40° 00' N 8° 00' V; (h) „unitatea funcțională 30 din diviziunea ICES 9a” înseamnă zona geografică aflată sub jurisdicția Spaniei în Golful Cádiz și în apele adiacente ale ICES 9a; (i) „unitatea funcțională 31 din diviziunea ICES 8c” înseamnă zona geografică delimitată de loxodromele care unesc secvențial următoarele poziții: — 43° 30' N 6° 00' V, — 44° 00' N 6° 00' V, — 44° 00' N 2° 00' V, — 43° 30' N 2° 00' V; (j) „Golful Cádiz” înseamnă zona geografică a diviziunii ICES 9a la est de longitudinea 7° 23′ 48″ V; (k) „zona Convenției CCAMLR” înseamnă zona geografică definită la articolul 2 litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 601/2004 al Consiliului (15); (l) „zonele CECAF (Comitetul pentru pescuit în zona central-estică a Atlanticului)” înseamnă zonele geografice indicate în anexa II la Regulamentul (CE) nr. 216/2009 al Parlamentului European și al Consiliului (16); (m) „zona Convenției CITT” este zona geografică definită în Convenția pentru întărirea Comisiei interamericane pentru tonul tropical instituite prin Convenția din 1949 între Statele Unite ale Americii și Republica Costa Rica (17); (n) „zona Convenției ICCAT” înseamnă zona geografică definită în Convenția internațională pentru conservarea tonului din Oceanul Atlantic (18); (o) „zona de competență a IOTC” înseamnă zona geografică definită în Acordul de instituire a Comisiei Tonului din Oceanul Indian (19); (p) „zonele NAFO” înseamnă zonele geografice indicate în anexa III la Regulamentul (CE) nr. 217/2009 al Parlamentului European și al Consiliului (20); (q) „zona Convenției SEAFO” înseamnă zona geografică definită în Convenția privind conservarea și gestionarea resurselor piscicole din sud-estul Oceanului Atlantic (21); (r) „zona acordului SIOFA” este zona geografică definită în Acordul privind pescuitul în sudul Oceanului Indian (22); (s) „zona Convenției SPRFMO” înseamnă zona geografică definită în Convenția privind conservarea și gestionarea resurselor piscicole în marea liberă a Pacificului de Sud (23); (t) „zona Convenției WCPFC” înseamnă zona geografică definită în Convenția privind conservarea și gestionarea rezervelor de pești mari migratori din Oceanul Pacific de Vest și Central (24); (u) „zona de mare liberă din Marea Bering” înseamnă zona geografică de mare liberă din Marea Bering dincolo de 200 de mile marine de la liniile de bază de la care este măsurată lățimea mării teritoriale a statelor costiere la Marea Bering; (v) „zona de suprapunere dintre CITT și WCPFC” înseamnă zona geografică definită prin următoarele limite: — longitudine 150° V, — longitudine 130° V, — latitudine 4° S, — latitudine 50° S.

Articolul 5

TAC-uri și repartizări

(1) TAC-urile pentru navele de pescuit ale Uniunii aflate în apele Uniunii sau în anumite ape din afara Uniunii, precum și repartizarea acestor TAC-uri între statele membre și, după caz, condițiile legate funcțional de acestea sunt stabilite în anexa I. (2) Navele de pescuit ale Uniunii sunt autorizate să pescuiască, în limitele TAC-urilor stabilite în anexa I la prezentul regulament, în apele care se află sub jurisdicția de pescuit a Insulelor Feroe, a Groenlandei și a Norvegiei, precum și în zona de pescuit din jurul insulei Jan Mayen, sub rezerva condițiilor stabilite la articolul 18 și în partea A din anexa V din prezentul regulament, precum și în Regulamentul (UE) 2017/2403 al Parlamentului European și al Consiliului (25) și în dispozițiile de punere în aplicare a acestuia.

Articolul 6

TAC-uri care sunt stabilite de statele membre

(1) TAC-urile pentru anumite stocuri de pește se stabilesc de statul membru în cauză. Aceste stocuri sunt identificate în anexa I. (2) TAC-urile care sunt stabilite de un stat membru trebuie: (a) să respecte principiile și normele PCP, în special principiul exploatării durabile a stocului; și (b) să conducă: (i) dacă este disponibilă o evaluare analitică, la exploatarea stocului în concordanță cu MSY începând cu anul 2020, cu o probabilitate cât mai ridicată cu putință; sau (ii) dacă nu este disponibilă o evaluare analitică sau dacă acestea sunt incomplete, la exploatarea stocului în conformitate cu abordarea precaută a gestionării pescuitului. (3) Până la 15 martie 2020, fiecare stat membru vizat transmite Comisiei următoarele informații: (a) TAC-urile adoptate; (b) datele colectate și evaluate de statul membru respectiv pe care se bazează TAC-urile adoptate; (c) detaliile privind modul în care TAC-urile adoptate respectă alineatul (2).

Articolul 7

Condiții referitoare la debarcarea capturilor și a capturilor accidentale

(1) Capturile care nu fac obiectul obligației de debarcare în temeiul articolului 15 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 sunt reținute la bord sau debarcate numai dacă: (a) au fost efectuate de nave care navighează sub pavilionul unui stat membru care deține o cotă, iar această cotă nu este epuizată; sau (b) constau într-o fracțiune din acea cotă a Uniunii care nu a fost repartizată sub formă de cote între statele membre, iar această cotă a Uniunii nu a fost epuizată. (2) Stocurile de specii nevizate, aflate în limitele biologice de siguranță menționate la articolul 15 alineatul (8) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, sunt identificate în anexa I la prezentul regulament în scopul derogării de la obligația de a scădea capturile din cotele relevante, prevăzută la articolul respectiv.

Articolul 8

Mecanismul privind schimbul de cote pentru TAC-urile aferente capturilor accidentale inevitabile în ceea ce privește obligația de debarcare

(1) Pentru a se ține seama de instituirea obligației de debarcare și pentru a pune cote pentru anumite capturi accidentale la dispoziția statelor membre care nu au o cotă, se aplică mecanismul privind schimbul de cote prevăzut la alineatele (2)-(5) din prezentul articol în ceea ce privește TAC-urile indicate în anexa IA. (2) 6 % din fiecare cotă din cadrul TAC-urilor pentru cod din Marea Celtică, cod din vestul Scoției, merlan din Marea Irlandei și cambulă din diviziunile ICES 7h, 7j și 7k, precum și 3 % din fiecare cotă din cadrul TAC pentru merlan din vestul Scoției, repartizate fiecărui stat membru, se pun la dispoziție în vederea constituirii unei rezerve comune pentru schimburile de cote, care urmează să fie deschisă începând cu 1 ianuarie 2020. Statele membre care nu dispun de cote au acces exclusiv la rezerva comună de cote până la 31 martie 2020. (3) Cantitățile extrase din rezerva comună nu pot face obiectul unor schimburi sau al unor transferuri către anul următor. Orice cantitate rămasă neutilizată se returnează, ulterior datei de 31 martie 2020, acelor state membre care au contribuit inițial la rezerva comună pentru schimburile de cote. (4) Cotele furnizate în schimb se prelevă de preferință dintr-o listă de TAC-uri identificate de fiecare stat membru care contribuie la rezerva comună, astfel cum se indică în apendicele la anexa IA. (5) Aceste cote se stabilesc la o valoare comercială echivalentă, prin folosirea unei rate de schimb a pieței sau a altor rate de schimb reciproc acceptabile. În lipsa altor soluții, se folosește valoarea economică echivalentă obținută prin raportare la prețurile medii ale Uniunii din anul precedent, astfel cum sunt indicate de Observatorul Pieței Europene pentru produse provenite din pescuit și din acvacultură. (6) În cazul în care mecanismul privind schimbul de cote prevăzut la alineatele (2)-(5) din prezentul articol nu permite statelor membre să își acopere în aceeași măsură capturile accidentale inevitabile, statele membre depun eforturi pentru a găsi un acord privind schimburile de cote în conformitate cu articolul 16 alineatul (8) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, asigurându-se că cotele schimbate au o valoare comercială echivalentă.

Articolul 9

Limite ale efortului de pescuit în diviziunea ICES 7e

(1) Pentru perioadele menționate la articolul 1 alineatul (2) litera (b), aspectele tehnice ale drepturilor și obligațiilor prevăzute în anexa II pentru gestionarea stocului de limbă-de-mare din diviziunea ICES 7e sunt stabilite în anexa II. (2) Comisia poate, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, să aloce unui stat membru solicitant un număr suplimentar de zile pe mare față de cele menționate la punctul 5 din anexa II, în care o navă poate fi autorizată de statul membru de pavilion să fie prezentă în diviziunea ICES 7e atunci când transportă la bord oricare dintre uneltele reglementate, pe baza unei astfel de cereri din partea statului membru respectiv, în conformitate cu punctul 7.4 din anexa II. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 53 alineatul (2). (3) Comisia poate, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, să aloce unui stat membru solicitant maximum trei zile suplimentare, între 1 februarie 2020 și 31 ianuarie 2021, față de cele menționate la punctul 5 din anexa II, în care o navă poate fi prezentă în diviziunea ICES 7e, pe baza unui program de consolidare a prezenței observatorilor științifici, astfel cum este menționat la punctul 8.1 din anexa II. Această alocare se face pe baza descrierii prezentate de statul membru în conformitate cu punctul 8.3 din anexa II și în urma consultării CSTEP. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 53 alineatul (2).

Articolul 10

Măsuri privind pescuitul de biban-de-mare european

(1) Se interzice navelor de pescuit ale Uniunii, precum și oricăror activități comerciale de pescuit de la țărm, să pescuiască bibanul-de-mare european în diviziunile ICES 4b și 4c, precum și în subzona ICES 7. Se interzice reținerea, transbordarea, relocalizarea sau debarcarea de biban-de-mare european capturat în zona respectivă. (2) Prin derogare de la alineatul (1), în ianuarie 2020 și în perioada 1 aprilie-31 decembrie 2020, în diviziunile ICES 4b, 4c, 7d, 7e, 7f și 7h și în apele situate pe o rază de 12 mile marine de la liniile de bază aflate sub suveranitatea Regatului Unit în diviziunile ICES 7a și 7g, navele de pescuit ale Uniunii pot să pescuiască biban-de-mare european și să rețină, să transbordeze, să relocalizeze sau să debarce biban-de-mare european capturat în zona respectivă cu următoarele unelte de pescuit și în următoarele limite: (a) utilizând traule de fund (26), pentru capturi accidentale inevitabile, nu mai mult de 520 de kilograme pentru fiecare două luni și 5 % din greutatea capturilor totale de organisme marine aflate la bord capturate de nava respectivă pentru fiecare campanie de pescuit; (b) utilizând seine (27), pentru capturi accidentale inevitabile, nu mai mult de 520 de kilograme pentru fiecare două luni și 5 % din greutatea capturilor totale de organisme marine aflate la bord capturate de nava respectivă pentru fiecare campanie de pescuit; (c) utilizând cârlige și paragate (28), nu mai mult de 5,7 tone pe navă pe an; (d) utilizând setci fixe (29), pentru capturi accidentale inevitabile, nu mai mult de 1,4 tone pe navă pe an. Derogările prevăzute la primul paragraf se aplică navelor de pescuit din Uniune care au înregistrat capturi de biban-de-mare european în perioada 1 iulie 2015-30 septembrie 2016: la litera (c), capturile sunt înregistrate de nave care utilizează cârlige și paragate și la litera (d), capturile sunt înregistrate de nave care utilizează setci fixe. În cazul înlocuirii unei nave de pescuit a Uniunii, statele membre pot permite aplicarea derogării la o altă navă de pescuit, cu condiția ca numărul de nave de pescuit ale Uniunii care fac obiectul derogării și capacitatea globală de pescuit a acestora să nu crească. (3) Limitele de captură prevăzute la alineatul (2) nu sunt transferabile între nave și, în cazul în care se aplică o limită lunară, de la o lună la alta. Pentru navele de pescuit ale Uniunii care utilizează mai multe unelte de pescuit într-o singură lună calendaristică, se aplică cea mai joasă limită de captură prevăzută la alineatul (2) pentru oricare dintre uneltele de pescuit utilizate. Statele membre raportează Comisiei, în termen de 15 zile de la sfârșitul fiecărei luni, toate capturile de biban-de-mare european în funcție de tipul de unelte utilizate. (4) Franța și Spania se asigură că rata mortalității prin pescuit a stocului de biban-de-mare în diviziunile ICES 8a și 8b corespunzătoare pescuitului comercial și pescuitului recreativ pe care îl desfășoară nu depășește valoarea FMSY, care reprezintă 2 533 de tone din capturile totale, astfel cum se prevede la articolul 4 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2019/472. (5) În cadrul pescuitului recreativ, inclusiv de la țărm, în diviziunile ICES 4b, 4c, 6a, 7a-7k: (a) de la 1 ianuarie la 29 februarie și de la 1 la 31 decembrie 2020, se permite pescuitul bibanului-de-mare european doar cu capturare urmată de eliberare, cu undiță sau petactar. În perioadele respective, se interzice reținerea, relocalizarea, transbordarea sau debarcarea de biban-de-mare european capturat în zona respectivă; (b) de la 1 martie la 30 noiembrie 2020, pot fi capturate și reținute maximum două exemplare de biban-de-mare european per pescar pe zi; dimensiunea minimă a bibanului-de-mare european reținut este de 42 cm. Litera (b) din prezentul alineat nu se aplică plaselor fixe, care nu pot fi utilizate pentru a captura sau reține biban-de-mare european în perioada menționată la litera respectivă. (6) În cadrul pescuitului recreativ în diviziunile ICES 8a și 8b, pot fi capturate și reținute maximum două exemplare de biban-de-mare european per pescar pe zi. Dimensiunea minimă a bibanului-de-mare european reținut este de 42 cm. Prezentul alineat nu se aplică plaselor fixe, care nu pot fi utilizate pentru a captura sau reține biban-de-mare european. (7) Alineatele (5) și (6) nu aduc atingere măsurilor naționale mai stricte privind pescuitul recreativ.

Articolul 11

Măsuri privind pescuitul de anghilă europeană în apele Uniunii din zona ICES

Se interzice orice activitate de pescuit specifică, accidentală sau recreativă de anghilă europeană în apele Uniunii din zona ICES și în apele salmastre, precum estuarele, lagunele de coastă și apele de tranziție, pentru o perioadă de trei luni consecutive care urmează să fie stabilită de fiecare stat membru în cauză în perioada cuprinsă între 1 august 2020 și 28 februarie 2021. Statele membre comunică Comisiei perioada stabilită până la 1 iunie 2020 cel târziu.

Articolul 12

Dispoziții speciale privind repartizarea posibilităților de pescuit

(1) Repartizarea posibilităților de pescuit între statele membre conform prezentului regulament nu aduce atingere: (a) schimburilor efectuate în conformitate cu articolul 16 alineatul (8) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013; (b) deducerilor și realocărilor efectuate în temeiul articolului 37 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009; (c) realocărilor efectuate în temeiul articolelor 12 și 47 din Regulamentul (UE) 2017/2403; (d) debarcărilor suplimentare autorizate în temeiul articolului 3 din Regulamentul (CE) nr. 847/96 și al articolului 15 alineatul (9) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013; (e) cantităților retrase în conformitate cu articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 847/96 și cu articolul 15 alineatul (9) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013; (f) deducerilor efectuate în conformitate cu articolele 105, 106 și 107 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009; (g) transferurilor sau schimburilor de cote în temeiul articolului 19 din prezentul regulament. (2) Stocurile care fac obiectul TAC-urilor de precauție sau analitice sunt identificate în anexa I la prezentul regulament în scopul gestionării de la an la an a TAC-urilor și a cotelor de pescuit prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 847/96. (3) Cu excepția cazurilor în care există dispoziții contrare în anexa I la prezentul regulament, articolul 3 din Regulamentul (CE) nr. 847/96 se aplică stocurilor care fac obiectul unor TAC-uri de precauție, iar articolul 3 alineatele (2) și (3) și articolul 4 din regulamentul respectiv se aplică stocurilor care fac obiectul unor TAC-uri analitice. (4) Articolele 3 și 4 din Regulamentul (CE) nr. 847/96 nu se aplică în cazul în care un stat membru utilizează flexibilitatea de la an la an prevăzută la articolul 15 alineatul (9) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013.

Articolul 13

Măsuri de remediere pentru cod și merlan în Marea Celtică

(1) Următoarele măsuri se aplică navelor Uniunii care pescuiesc cu traule de fund și seine în diviziunile ICES 7f, 7g, în partea din 7h situată la nord de 49°30′ latitudine nordică și în partea din 7j situată la nord de 49°30′ latitudine nordică și la est de 11° longitudine vestică: (a) se interzice navelor Uniunii care pescuiesc cu traule de fund și ale căror capturi constau în eglefin în proporție de cel puțin 20 % să pescuiască în zona menționată la alineatul (1), cu excepția cazului în care utilizează unelte de pescuit cu una dintre următoarele dimensiuni: — un sac al traulului cu dimensiunea ochiului de plasă de 110 mm, echipat cu un panou cu plasă cu ochiuri pătrate de 120 mm, — un sac al traulului T90 cu dimensiunea ochiului de plasă de 100 mm, — un sac al traulului cu dimensiunea ochiului de plasă de 120 mm, — un sac al traulului cu dimensiunea ochiului de plasă de 100 mm, echipat cu un panou cu plasă cu ochiuri pătrate de 160 mm până la 31 mai 2020; (b) începând cu 1 iunie 2020, pe lângă măsurile menționate la litera (a), navele Uniunii utilizează: (i) o unealtă de pescuit care este construită cu un spațiu de minimum un metru între linia de pescuit și echipamentul de la sol sau (ii) orice mijloace dovedite a fi cel puțin la fel de selective pentru evitarea codului, conform evaluării ICES sau a CSTEP; (c) se interzice navelor Uniunii care pescuiesc cu seine și ale căror capturi constau în eglefin în proporție de cel puțin 20 % să pescuiască în zona menționată la alineatul (1), cu excepția cazului în care utilizează unelte de pescuit cu una dintre următoarele dimensiuni: — un sac al traulului cu dimensiunea ochiului de plasă de 110 mm, echipat cu un panou cu plasă cu ochiuri pătrate de 120 mm, — un sac al traulului T90 cu dimensiunea ochiului de plasă de 100 mm, — un sac al traulului cu dimensiunea ochiului de plasă de 120 mm. (2) Cu excepția navelor care intră sub incidența articolului 9 alineatul (2) din Regulamentul delegat (UE) nr. 2018/2034 al Comisiei (30), se interzice pescuitul pentru navele Uniunii care pescuiesc cu traule de fund și seine în diviziunile ICES 7f-7k și în zona situată la vest de longitudinea 5°V în diviziunea ICES 7e sau pentru navele Uniunii care pescuiesc cu traule de fund în zona menționată la alineatul (1) și ale căror capturi constau în eglefin în proporție de cel mult 20 %, cu excepția cazului în care utilizează un sac de traul cu o dimensiune minimă a ochiului de plasă de cel puțin 100 mm. Această cerință privind dimensiunea minimă a ochiului de plasă al sacului nu se aplică navelor ale căror capturi accidentale de cod nu depășesc 1,5 %, conform evaluării CSTEP. (3) În conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 și cu articolul 27 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2019/1241, procentajele de captură se calculează ca proporția în greutate în viu a tuturor resurselor biologice marine debarcate după fiecare campanie de pescuit. (4) Navele Uniunii pot utiliza o unealtă de pescuit cu un grad ridicat de selectivitate ca alternativă la cele enumerate la alineatul (1) literele (a) și (b), ale cărei caracteristici tehnice determină, potrivit unui studiu științific evaluat de către CSTEP, capturi de cod mai mici de 1 %.

Articolul 14

Măsuri de remediere pentru cod în Marea Nordului

Zonele închise pentru pescuit, cu excepția pescuitului cu unelte de pescuit de fund (plase-pungă și traule), și perioadele în care se aplică închiderile sunt instituite în anexa IV.

Articolul 15

Măsuri de remediere pentru cod în Kattegat

(1) Începând cu 31 mai 2020, navele Uniunii care pescuiesc cu traule de fund (codurile uneltelor de pescuit: OTB, OTT, OT, TBN, TBS, TB, TX și PTB) cu o dimensiune minimă a ochiurilor de plasă de 70 mm utilizează una dintre următoarele unelte de pescuit selective: (a) o sită de sortare cu un spațiu maxim între bare de 35 mm, cu un orificiu neblocat de evacuare a peștilor; (b) o sită de sortare cu un spațiu maxim între bare de 50 mm, care separă peștii plați de peștii rotunzi, cu un orificiu neblocat de evacuare a peștilor rotunzi; (c) panou Seltra cu ochiuri pătrate de 300 mm; (d) o unealtă de pescuit reglementată cu un grad ridicat de selectivitate, ale cărei caracteristici tehnice determină, potrivit studiului științific evaluat de către CSTEP, capturi de cod mai mici de 1,5 %, dacă este singura unealtă aflată la bordul navei. (2) Până la 31 martie 2020, statele membre pot identifica navele Uniunii care vor fi echipate, în temeiul unui proiect elaborat la nivelul unui anumit stat membru, cel târziu până la 31 decembrie 2020, cu unelte pentru pescuitul integral documentat. Respectivele nave ale Uniunii pot utiliza unelte în conformitate cu Regulamentul (UE) 2019/1241. Statele membre în cauză comunică Comisiei lista navelor respective.

Articolul 16

Specii interzise

(1) Se interzice navelor de pescuit ale Uniunii pescuitul, reținerea la bord, transbordarea sau debarcarea următoarelor specii: (a) vatos spinos (Amblyraja radiata) în apele Uniunii din diviziunile ICES 2a, 3a și 7d și din subzona ICES 4; (b) rechin catifelat (Centrophorus squamosus) în apele Uniunii din diviziunea ICES 2a și din subzona ICES 4, precum și în apele Uniunii și apele internaționale din subzonele ICES 1 și 14; (c) rechin portughez (Centroscymnus coelolepis) în apele Uniunii din diviziunea ICES 2a și din subzona ICES 4, precum și în apele Uniunii și apele internaționale din subzonele ICES 1 și 14; (d) rechin focă (Dalatias licha) în apele Uniunii din diviziunea ICES 2a și din subzona ICES 4, precum și în apele Uniunii și în apele internaționale din subzonele ICES 1 și 14; (e) câine de mare abisal (Deania calcea) în apele Uniunii din diviziunea ICES 2a și din subzona ICES 4, precum și în apele Uniunii și în apele internaționale din subzonele ICES 1 și 14; (f) complexul de specii (Dipturus cf. flossada și Dipturus cf. intermedia) de vulpe neagră (Dipturus batis) în apele Uniunii din diviziunea ICES 2a și din subzonele ICES 3, 4, 6, 7, 8, 9 și 10; (g) marele rechin lanternă (Etmopterus princeps) în apele Uniunii din diviziunea ICES 2a și din subzona ICES 4, precum și în apele Uniunii și în apele internaționale din subzonele ICES 1 și 14; (h) rechin neted (Galeorhinus galeus) capturat cu paragate în apele Uniunii din diviziunea ICES 2a, în subzona ICES 4 și în apele Uniunii și apele internaționale din subzonele ICES 1, 5, 6, 7, 8, 12 și 14; (i) rechinul scrumbiilor (Lamna nasus) în toate apele; (j) vulpe de mare (Raja clavata) în apele Uniunii din diviziunea ICES 3a; (k) pisică de mare marmorată (Raja undulata) în apele Uniunii din subzonele ICES 6 și 10; (l) rechin balenă (Rhincodon typus) în toate apele; (m) Rhinobatos rhinobatos în Marea Mediterană; (n) câine de mare (Squalus acanthias) în apele Uniunii din subzonele ICES 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9 și 10, cu excepția programelor de evitare care figurează în anexa IA. (2) Atunci când sunt capturate accidental, speciile menționate la alineatul (1) nu trebuie vătămate. Exemplarele capturate se eliberează imediat.

Articolul 17

Transmiterea datelor

Atunci când, în conformitate cu articolele 33 și 34 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009, statele membre transmit Comisiei date privind debarcările de stocuri capturate și efortul de pescuit, acestea utilizează codurile stocurilor prevăzute în anexa I la prezentul regulament.

Articolul 18

Autorizații de pescuit

(1) Numărul maxim de autorizații de pescuit pentru navele de pescuit ale Uniunii care pescuiesc în apele unei țări terțe este stabilit în partea A din anexa V. (2) În cazul în care un stat membru transferă o cotă altui stat membru („schimb de cote”) în zonele de pescuit stabilite în partea A din anexa V la prezentul regulament, în baza articolului 16 alineatul (8) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, transferul include un transfer corespunzător de autorizații de pescuit și este notificat Comisiei. Cu toate acestea, nu trebuie depășit numărul total de autorizații de pescuit pentru fiecare zonă de pescuit, astfel cum este stabilit în partea A din anexa V la prezentul regulament.

Articolul 19

Transferuri și schimburi de cote

(1) În cazul în care, în temeiul normelor unei organizații regionale de gestionare a pescuitului (ORGP), sunt permise transferuri și schimburi de cote între părțile contractante la ORGP, un stat membru (denumit în continuare „statul membru în cauză”) poate discuta cu o parte contractantă la ORGP și, după caz, poate elabora o eventuală propunere privind transferul sau schimbul de cote avut în vedere. (2) Atunci când este notificată de statul membru în cauză, Comisia poate aproba propunerea privind transferul sau schimbul de cote avut în vedere, discutat de statul membru cu o parte contractantă relevantă la ORGP. În continuare, Comisia își exprimă fără întârziere acordul de a-și asuma obligații în temeiul unui astfel de transfer sau schimb de cote cu partea contractantă relevantă la ORGP. Comisia notifică secretariatului ORGP respectivul transfer sau schimb de cote convenit, în conformitate cu normele organizației respective. (3) Comisia informează statele membre cu privire la transferul sau schimbul de cote convenit. (4) Posibilitățile de pescuit primite sau transferate de la sau către partea contractantă relevantă la ORGP în cadrul transferului sau al schimbului de cote sunt considerate drept cote repartizate sau scăzute din cotele repartizate statului membru în cauză, începând cu momentul intrării în vigoare a transferului sau a schimbului de cote, în conformitate cu termenii acordului convenit cu partea contractantă relevantă la ORGP sau în conformitate cu normele ORGP respective, după caz. O astfel de repartizare nu modifică metoda de distribuție existentă în vederea repartizării posibilităților de pescuit statelor membre în conformitate cu principiul stabilității relative a activităților de pescuit. (5) Prezentul articol se aplică până la 31 ianuarie 2021 pentru transferurile de cote de la o parte contractantă la o ORGP către Uniune și pentru repartizarea ulterioară a acestora către statele membre.

Articolul 20

Limitări ale capacității de pescuit, de creștere și de îngrășare

(1) Numărul navelor cu momeală și al navelor cu undițe tractate ale Uniunii autorizate să pescuiască activ, în Oceanul Atlantic de Est, ton roșu cu o greutate/lungime cuprinse între 8 kg/75 cm și 30 kg/115 cm este limitat conform punctului 1 din anexa VI. (2) Numărul navelor de pescuit tradițional de coastă din Uniune autorizate să pescuiască activ în Marea Mediterană ton roșu cu o greutate/lungime cuprinse între 8 kg/75 cm și 30 kg/115 cm este limitat conform punctului 2 din anexa VI. (3) Numărul navelor de pescuit din Uniune care pescuiesc ton roșu în Marea Adriatică, în scopul creșterii, și care sunt autorizate să pescuiască activ ton roșu cu o greutate/lungime cuprinse între 8 kg/75 cm și 30 kg/115 cm este limitat conform punctului 3 din anexa VI. (4) Numărul navelor de pescuit autorizate să pescuiască, să rețină la bord, să transbordeze, să transporte sau să debarce ton roșu în Atlanticul de Est și în Marea Mediterană este limitat conform punctului 4 din anexa VI. (5) Numărul de capcane utilizate pentru pescuitul de ton roșu în Atlanticul de Est și în Marea Mediterană este limitat conform punctului 5 din anexa VI. (6) Capacitatea totală de creștere a tonului roșu și volumul maxim al intrărilor de ton roșu sălbatic capturat repartizate fermelor piscicole din Oceanul Atlantic de Est și din Marea Mediterană sunt limitate conform punctului 6 din anexa VI. (7) Numărul maxim de nave de pescuit din Uniune autorizate să pescuiască ton alb din zone nordice ca specie vizată în conformitate cu articolul 12 din Regulamentul (CE) nr. 520/2007 al Consiliului (31) este limitat conform punctului 7 din anexa VI la prezentul regulament. (8) Numărul maxim de nave de pescuit ale Uniunii cu o lungime de cel puțin 20 de metri care pescuiesc ton obez în zona Convenției ICCAT este limitat conform punctului 8 din anexa VI.

Articolul 21

Pescuitul recreativ

După caz, statele membre repartizează o cotă specifică pescuitului recreativ din cotele care le-au fost repartizate astfel cum se prevede în anexa ID.

Articolul 22

Rechini

(1) Se interzice reținerea la bord, transbordarea sau debarcarea oricărei părți dintr-o carcasă sau a unei carcase întregi de rechin-vulpe (Alopias superciliosus) capturat în cadrul oricărei activități de pescuit. (2) Se interzice pescuitul direcționat de specii de rechin-vulpe din genul Alopias. (3) Se interzice reținerea la bord, transbordarea sau debarcarea oricărei părți dintr-o carcasă sau a unei carcase întregi de rechin-ciocan din familia Sphyrnidae (cu excepția Sphyrna tiburo) capturat în cadrul activităților de pescuit desfășurate în zona Convenției ICCAT. (4) Se interzice reținerea la bord, transbordarea sau debarcarea oricărei părți dintr-o carcasă sau a unei carcase întregi de rechin cu înotătoare albe (Carcharhinus longimanus) capturat în cadrul oricărei activități de pescuit. (5) Se interzice reținerea la bord a rechinilor catifelați (Carcharhinus falciformis) capturați în cadrul oricărei activități de pescuit.

Articolul 23

Notificări referitoare la pescuitul de explorare

Dacă intenționează să participe, în 2020, la pescuitul de explorare cu paragate de pește dințos (Dissostichus spp.) în subzonele FAO 88.1 și 88.2, precum și în diviziunile 58.4.1, 58.4.2 și 58.4.3a, în afara zonelor de jurisdicție națională, statele membre notifică acest lucru Secretariatului CCAMLR în conformitate cu articolele 7 și 7a din Regulamentul (CE) nr. 601/2004 cel târziu până la 1 iunie 2020.

Articolul 24

Limite ale pescuitului de explorare pentru peștele dințos

(1) În sezonul de pescuit 2019-2020, pescuitul de pește dințos este limitat la statele membre, subzonele și numărul de nave stabilite în tabelul A din anexa VII pentru speciile, TAC-urile și limitele capturilor accidentale stabilite în tabelul B din anexa menționată. (2) Este interzis pescuitul direcționat al speciilor de rechini în alte scopuri decât cercetarea științifică. Toți rechinii, în special puietul și femelele gestante, capturați accidental în cadrul activităților de pescuit de pește dințos se eliberează vii. (3) Dacă este cazul, pescuitul în orice unitate de cercetare la scară mică (SSRU) încetează atunci când captura raportată atinge TAC specificată, iar SSRU respectivă se închide pentru pescuit pentru restul sezonului. (4) Pescuitul are loc într-o zonă geografică și batimetrică cât se poate de întinsă pentru a se obține informațiile necesare în vederea determinării potențialului de pescuit și a se evita concentrarea excesivă a capturilor și a efortului de pescuit. Cu toate acestea, pescuitul în subzonele FAO 88.1 și 88.2, precum și în diviziunile 58.4.1, 58.4.2 și 58.4.3a, în cazurile în care este permis în conformitate cu alineatul (1), este interzis la adâncimi mai mici de 550 de metri.

Articolul 25

Pescuitul de krill antarctic în sezonul de pescuit 2020-2021

(1) Dacă intenționează să pescuiască krill antarctic (Euphausia superba) în zona Convenției CCAMLR în cursul sezonului de pescuit 2020-2021, statele membre notifică acest lucru Comisiei, cel târziu până la 1 mai 2020, utilizând în acest scop modelul prevăzut în partea B din apendicele la anexa VII la prezentul regulament. Pe baza informațiilor furnizate de statele membre, Comisia transmite notificările Secretariatului CCAMLR până cel târziu la 30 mai 2020. (2) Notificarea menționată la alineatul (1) din prezentul articol include informațiile prevăzute la articolul 3 din Regulamentul (CE) nr. 601/2004 pentru fiecare navă care urmează să fie autorizată de statul membru să participe la pescuitul de krill antarctic. (3) Un stat membru care intenționează să pescuiască krill antarctic în zona Convenției CCAMLR își notifică intenția de a face acest lucru numai în ceea ce privește navele autorizate care navighează sub pavilionul său în momentul notificării sau care navighează sub pavilionul altui membru CCAMLR și despre care se presupune că, la momentul desfășurării pescuitului, vor naviga sub pavilionul respectivului stat membru. (4) Statele membre pot autoriza participarea la pescuitul de krill antarctic a altor nave decât cele notificate secretariatului CCAMLR în conformitate cu alineatele (1), (2) și (3) de la prezentul articol, dacă o navă autorizată nu poate participa la pescuit din motive operaționale întemeiate sau în caz de forță majoră. În această situație, statele membre în cauză informează de îndată secretariatul CCAMLR și Comisia, furnizând: (a) toate detaliile legate de nava/navele înlocuitoare, inclusiv informațiile prevăzute la articolul 3 din Regulamentul (CE) nr. 601/2004; (b) o relatare completă a motivelor care justifică înlocuirea și orice dovadă sau referințe justificative pertinente. (5) Statele membre nu autorizează participarea la pescuitul de krill antarctic a navelor care figurează pe oricare dintre listele CCAMLR de nave care practică pescuitul ilegal, nedeclarat și nereglementat (INN).

Articolul 26

Limitarea capacității de pescuit a navelor care pescuiesc în zona de competență a IOTC

(1) Numărul maxim de nave de pescuit ale Uniunii care pescuiesc specii de ton tropical în zona de competență a IOTC și capacitatea corespondentă, exprimată ca tonaj brut, sunt stabilite la punctul 1 din anexa VIII. (2) Numărul maxim de nave de pescuit ale Uniunii care pescuiesc pește-spadă (Xiphias gladius) și ton alb (Thunnus alalunga) în zona de competență a IOTC și capacitatea corespondentă, exprimată ca tonaj brut, sunt stabilite la punctul 2 din anexa VIII. (3) Statele membre pot reafecta navele autorizate să desfășoare una dintre cele două activități de pescuit menționate la alineatele (1) și (2) celeilalte activități de pescuit, cu condiția să poată demonstra Comisiei că o astfel de schimbare nu duce la o creștere a efortului de pescuit în ceea ce privește stocurile de pește în cauză. (4) Statele membre se asigură că, în cazul unei propuneri de transfer de capacitate către flota lor, navele care urmează să fie transferate sunt incluse în registrul IOTC al navelor autorizate sau în registrul navelor altor ORGP pentru pescuitul de ton. Mai mult, nicio navă care figurează pe lista navelor care desfășoară activități de pescuit INN a oricărei ORGP nu poate fi transferată. (5) Statele membre își pot majora capacitatea de pescuit peste plafoanele menționate la alineatele (1) și (2) numai în limitele stabilite în planurile de dezvoltare înaintate către IOTC.

Articolul 27

FAD-uri flotante și nave de aprovizionare

(1) O navă cu plasă-pungă nu poate utiliza, în orice moment, mai mult de 300 de FAD-uri flotante active. (2) Numărul de nave de aprovizionare nu este mai mare de două nave de aprovizionare în sprijinul a nu mai puțin de cinci nave cu plasă-pungă, toate arborând pavilionul aceluiași stat membru. Această dispoziție nu se aplică statelor membre care utilizează o singură navă de aprovizionare. (3) În niciun moment o navă cu plasă-pungă nu este sprijinită de mai mult de o singură navă de aprovizionare care arborează pavilionul aceluiași stat membru. (4) Uniunea nu înregistrează nave de aprovizionare noi sau suplimentare în registrul IOTC al navelor autorizate.

Articolul 28

Rechini

(1) Se interzice reținerea la bord, transbordarea sau debarcarea oricărei părți dintr-o carcasă sau a unei carcase întregi de rechin-vulpe din orice specie din familia Alopiidae în cadrul oricărei activități de pescuit. (2) Se interzice reținerea la bord, transbordarea sau debarcarea oricărei părți dintr-o carcasă sau a unei carcase întregi de rechin cu înotătoare albe (Carcharhinus longimanus) în cadrul oricărei activități de pescuit, cu excepția navelor cu o lungime totală mai mică de 24 m, angajate exclusiv în operațiuni de pescuit în zona economică exclusivă (ZEE) a statului membru de pavilion și cu condiția ca destinația capturilor efectuate să fie exclusiv consumul local. (3) Atunci când sunt capturate accidental, speciile menționate la alineatele (1) și (2) nu trebuie vătămate. Exemplarele capturate se eliberează imediat.

Articolul 29

Pescuitul pelagic

(1) Numai statele membre respective care au desfășurat în mod activ activități de pescuit de specii pelagice în zona Convenției SPRFMO în 2007, 2008 sau 2009 pot pescui stocuri pelagice în această zonă în conformitate cu TAC-urile stabilite în anexa IH. (2) Statele membre menționate la alineatul (1) limitează nivelul total al tonajului brut al navelor aflate sub pavilionul lor care pescuiesc stocuri pelagice în 2020 în această zonă la un volum total de 78 600 tonaj brut pentru întreaga Uniune. (3) Posibilitățile de pescuit prevăzute în anexa IH pot fi utilizate numai cu condiția ca statele membre să transmită Comisiei lista navelor care pescuiesc în mod activ sau care sunt angajate în operațiuni de transbordare în zona Convenției SPRFMO, înregistrări ale sistemelor de monitorizare a navelor, rapoarte lunare privind capturile și, dacă sunt disponibile, date privind escalele, cel târziu până în a cincea zi a lunii următoare, pentru a transmite informațiile respective secretariatului SPRFMO.

Articolul 30

Mobulidae

(1) Se interzice navelor de pescuit ale Uniunii să pescuiască, să rețină la bord, să transbordeze, să debarce, să stocheze, să ofere spre vânzare sau să vândă, orice parte dintr-o carcasă sau o carcasă întreagă de Mobulidae (familia Mobulidae, care include Manta spp și Mobula spp), cu excepția navelor de pescuit care desfășoară activități de pescuit de subzistență (în cazul cărora peștele capturat este consumat direct de familiile pescarilor). Prin derogare de la prima teză, exemplarele din familia Mobulidae care sunt capturate accidental în urma activităților de pescuit tradițional (alte activități de pescuit decât pescuitul cu paragate sau pescuitul de suprafață, și anume pescuitul cu plase-pungă, cu lanseta, cu setci, cu nave cu petactare și cu nave pentru pescuitul la trenă, care sunt înregistrate în registrul IOTC al navelor autorizate) pot fi debarcate numai în scopul consumului local. (2) Toate navele de pescuit, altele decât cele care desfășoară activități de pescuit de subzistență, eliberează exemplarele din familia Mobulidae, în măsura posibilului, imediat, vii și nevătămate, de îndată ce sunt observate în plasă, pe cârlig sau pe punte, într-un mod care să dăuneze cât mai puțin posibil exemplarelor capturate.

Articolul 31

Pescuitul de fund

(1) Statele membre își limitează în 2020 efortul sau capturile aferente activităților de pescuit de fund în zona Convenției SPRFMO la acele părți din zona convenției în care au avut loc activități de pescuit de fund în perioada 1 ianuarie 2002-31 decembrie 2006 și la un nivel care nu depășește nivelurile medii anuale ale parametrilor de captură sau de efort în perioada respectivă. Acestea pot să depășească nivelul istoric numai cu condiția ca SPRFMO să aprobe planul lor de a pescui la un nivel superior nivelului istoric. (2) Statele membre care nu au un istoric în ceea ce privește efortul sau capturile aferente activităților de pescuit de fund în zona Convenției SPRFMO în perioada 1 ianuarie 2002-31 decembrie 2006 nu sunt autorizate să pescuiască, cu excepția cazului în care SPRFMO aprobă planul lor de a pescui fără istoric.

Articolul 32

Pescuitul de explorare

(1) În 2020, statele membre pot participa la pescuitul de explorare de pește dințos (Dissostichus spp.) cu paragate în zona Convenției SPRFMO numai dacă SPRFMO le-a aprobat cererea pentru acest tip de pescuit, care include un plan operațional de pescuit și un angajament de punere în aplicare a unui plan de colectare a datelor. (2) Pescuitul are loc numai în blocurile de cercetare specificate de SPRFMO. Pescuitul este interzis la adâncimi mai mici de 750 de metri și mai mari de 2 000 de metri. (3) Se aplică TAC stabilită în anexa IH. Pescuitul este limitat la o singură ieșire în larg cu o durată maximă de 21 de zile consecutive și la un număr maxim de 5 000 de cârlige pe paragat, pentru un număr maxim de 20 de paragate pe bloc de cercetare. Pescuitul încetează fie la atingerea TAC, fie atunci când au fost așezate și ridicate 100 de paragate, oricare dintre acestea survine mai întâi.

Articolul 33

Pescuitul cu plase-pungă

(1) Pescuitul de ton cu aripioare galbene (Thunnus albacares), de ton obez (Thunnus obesus) și de ton dungat (Katsuwonus pelamis) de către navele cu plasă-pungă este interzis: (a) în perioada 29 iulie 2020 ora 00.00-8 octombrie 2020 ora 24.00 sau în perioada 9 noiembrie 2020 ora 00.00-19 ianuarie 2021 ora 24.00, în zona definită de următoarele limite: — coastele pacifice ale Americilor, — longitudine 150° V, — latitudine 40° N, — latitudine 40° S; (b) în perioada 9 octombrie 2020 ora 00.00-8 noiembrie 2020 ora 24.00, în zona definită de următoarele limite: — longitudine 96° V, — longitudine 110° V, — latitudine 4° N, — latitudine 3° S. (2) Pentru fiecare navă, statele membre în cauză notifică Comisiei, înainte de 1 aprilie 2020, perioada de interdicție aleasă dintre cele menționate la alineatul (1) litera (a). Toate navele cu plasă-pungă ale statelor membre în cauză încetează pescuitul cu plasă-pungă în zonele definite la alineatul (1) în perioada selectată. (3) Navele cu plasă-pungă care pescuiesc ton în zona Convenției CITT rețin la bord și apoi debarcă sau transbordează toate cantitățile de ton cu aripioare galbene, de ton obez și de ton dungat capturate. (4) Alineatul (3) nu se aplică în următoarele cazuri: (a) atunci când peștele este considerat impropriu pentru consumul uman din alte motive decât dimensiunea; sau (b) în ultima parte a unei campanii de pescuit, atunci când spațiul poate fi insuficient pentru stocarea întregii cantități de ton capturate în această parte a campaniei.

Articolul 34

FAD-uri flotante

(1) O navă cu plasă-pungă nu poate să aibă, în niciun moment, mai mult de 450 de FAD-uri active în zona Convenției CITT. Un FAD este considerat activ atunci când este utilizat pe mare, începe să-și transmită poziția și este urmărit de navă, de proprietarul sau de operatorul acesteia. FAD-urile se activează numai la bordul navelor cu plasă-pungă. (2) O navă cu plasă-pungă nu poate lansa FAD-uri în cele 15 zile care precedă începutul perioadei de interdicție alese menționate la articolul 33 alineatul (1) litera (a), și recuperează același număr de FAD-uri lansate inițial în cele 15 zile care precedă perioada de interdicție. (3) Statele membre transmit Comisiei, lunar, un raport care conține informațiile zilnice despre FAD-uri active, după cum prevede CITT. Rapoartele se transmit între minimum 60 de zile și maximum 75 de zile. Comisia transmite fără întârziere aceste informații secretariatului CITT.

Articolul 35

Limite de captură pentru tonul obez în cadrul activităților de pescuit cu paragate

Capturile totale anuale de ton obez efectuate de nave cu paragate din fiecare stat membru în zona Convenției CITT sunt stabilite în anexa IL.

Articolul 36

Interzicerea pescuitului de rechin cu înotătoare albe

(1) Se interzice pescuitul de rechin cu înotătoare albe (Carcharhinus longimanus) în zona Convenției CITT și reținerea la bord, transbordarea, debarcarea, stocarea, oferirea spre vânzare sau vânzarea oricărei părți dintr-o carcasă sau a unei carcase întregi de rechin cu înotătoare albe în respectiva zonă. (2) Atunci când sunt capturate accidental, speciile menționate la alineatul (1) nu trebuie vătămate. Exemplarele capturate se eliberează imediat de către operatorii navelor. (3) Operatorii navelor: (a) înregistrează numărul exemplarelor eliberate, indicând starea lor (moarte sau vii); (b) raportează informațiile menționate la litera (a) statului membru ai cărui resortisanți sunt. Statele membre transmit Comisiei, până la data de 31 ianuarie, informațiile colectate în cursul anului precedent.

Articolul 37

Interzicerea pescuitului de Mobulidae

Se interzice navelor de pescuit ale Uniunii din zona Convenției CITT să pescuiască, să rețină la bord, să transbordeze, să debarce, să stocheze, să ofere spre vânzare sau să vândă orice parte dintr-o carcasă sau o carcasă întreagă de Mobulidae (familia Mobulidae, care include Manta spp. și Mobula spp.). De îndată ce observă capturarea unor exemplare din familia Mobulidae, navele de pescuit ale Uniunii le eliberează, în măsura posibilului, imediat, vii și nevătămate.

Articolul 38

Interzicerea pescuitului de rechini de adâncime

În zona Convenției SEAFO, se interzice pescuitul direcționat al următorilor rechini de adâncime: (a) Apristurus manis; (b) Etmopterus bigelowi; (c) Etmopterus brachyurus; (d) Etmopterus princeps; (e) Etmopterus pusillus; (f) specii de vulpi-de-mare (Rajidae); (g) Scymnodon squamulosus; (h) rechini de adâncime din ordinul superior Selachimorpha; (i) câine de mare (Squalus acanthias).

Articolul 39

Condiții aplicabile activităților de pescuit de ton obez, de ton cu aripioare galbene, de ton dungat și de ton alb din Pacificul de Sud

(1) Statele membre se asigură că numărul de zile de pescuit alocat navelor cu plasă-pungă care pescuiesc ton obez (Thunnus obesus), ton cu aripioare galbene (Thunnus albacares) și ton dungat (Katsuwonus pelamis) în partea din zona Convenției WCPFC situată în marea liberă, între 20° N și 20° S, nu depășește 403 zile. (2) Navele de pescuit ale Uniunii nu vizează stocuri de ton alb (Thunnus alalunga) din Pacificul de Sud în zona Convenției WCPFC la sud de 20° S. (3) Statele membre se asigură că volumul capturilor de ton obez (Thunnus obesus) realizate de nave de pescuit cu paragate nu depășește 2 000 de tone în anul 2020.

Articolul 40

Gestionarea pescuitului cu FAD-uri

(1) În partea din zona Convenției WCPFC situată între 20° N și 20° S, se interzice navelor cu plasă-pungă să lanseze, să utilizeze sau să instaleze FAD-uri între 1 iulie 2020 ora 00.00 și 30 septembrie 2020 ora 24.00. (2) Suplimentar interdicției prevăzute la alineatul (1), se interzice instalarea FAD-urilor în marea liberă din zona Convenției WCPFC, între 20° N și 20° S pentru încă două luni: fie de la 1 aprilie 2020 ora 00.00 la 31 mai 2020 ora 24.00, fie de la 1 noiembrie 2020 ora 00.00 la 31 decembrie 2020 ora 24.00. (3) Alineatul (2) nu se aplică în următoarele cazuri: (a) în ultima parte a unei campanii de pescuit, atunci când spațiul este insuficient pentru stocarea întregii cantități; (b) atunci când peștele este impropriu pentru consumul uman din alte motive decât dimensiunea sau (c) în cazul unei defecțiuni grave a echipamentului de congelare. (4) Statele membre se asigură că fiecare dintre navele lor cu plasă-pungă utilizează pe mare, în orice moment, nu mai mult de 350 de FAD-uri cu balize instrumentate activate. Baliza se activează exclusiv la bordul unei nave. (5) Toate navele cu plasă-pungă care pescuiesc în partea din zona Convenției WCPFC menționată la alineatul (1) rețin la bord, transbordează și debarcă toate cantitățile de ton obez, de ton cu aripioare galbene și de ton dungat capturate.

Articolul 41

Limitarea numărului de nave de pescuit ale Uniunii autorizate să pescuiască pește-spadă

Numărul maxim de nave de pescuit ale Uniunii autorizate să pescuiască pește-spadă (Xiphias gladius) în zonele situate la sud de 20° S din zona Convenției WCPFC este indicat în anexa IX.

Articolul 42

Limite de captură pentru peștele-spadă în cadrul activităților de pescuit cu paragate la sud de 20° S

Statele membre se asigură că volumul capturilor de pește-spadă (Xiphias gladius) la sud de 20° S al navelor de pescuit cu paragate nu depășește în anul 2020 limita stabilită în anexa IG. Statele membre se asigură, de asemenea, că nu există niciun transfer al efortului de pescuit pentru peștele-spadă în zona de la nord de 20° S, ca urmare a respectivei măsuri.

Articolul 43

Rechini catifelați și rechini cu înotătoare albe

(1) Se interzice reținerea la bord, transbordarea, debarcarea sau depozitarea oricărei părți dintr-o carcasă sau a unei carcase întregi din următoarele specii în zona Convenției WCPFC: (a) rechini catifelați (Carcharhinus falciformis); (b) rechini cu înotătoare albe (Carcharhinus longimanus). (2) Atunci când sunt capturate accidental, speciile menționate la alineatul (1) nu trebuie vătămate. Exemplarele capturate se eliberează imediat.

Articolul 44

Zona de suprapunere dintre CITT și WCPFC

(1) Navele înscrise exclusiv în registrul WCPFC aplică măsurile prevăzute în prezenta secțiune atunci când pescuiesc în zona de suprapunere dintre IATTC și WCPFC definită la articolul 4 litera (v). (2) Navele înscrise deopotrivă în registrul WCPFC și în cel al CITT, precum și navele înscrise exclusiv în registrul CITT aplică măsurile stabilite la articolul 33 alineatul (1) litera (a) și alineatele (2), (3) și (4) și la articolele 34, 35 și 36 atunci când pescuiesc în zona de suprapunere dintre CITT și WCPFC, definită la articolul 4 litera (v).

Articolul 45

Interdicția de a pescui în zona de mare liberă din Marea Bering

Se interzice pescuitul de merlan de Alaska (Gadus chalcogrammus) în zona de mare liberă din Marea Bering.

Articolul 46

Măsuri intermediare referitoare la pescuitul de fund

(1) Statele membre ale căror nave au pescuit timp de mai mult de 40 de zile în orice an în zona acordului SIOFA până în 2016 se asigură că navele de pescuit care le arborează pavilionul își limitează efortul de pescuit de fund anual și/sau capturile până la nivelul lor anual mediu și că activitățile de pescuit se desfășoară în interiorul zonei evaluate în evaluarea impactului transmisă către SIOFA. (2) Statele membre ale căror nave nu au pescuit timp de mai mult de 40 de zile într-un singur an în zona acordului SIOFA până în 2016 se asigură ca navele care le arborează pavilionul își limitează efortul de pescuit de fund și/sau capturile, și distribuția spațială, în funcție de istoricul capturilor.

Articolul 47

Navele de pescuit aflate sub pavilionul Norvegiei și navele de pescuit înmatriculate în Insulele Feroe

Navele de pescuit aflate sub pavilionul Norvegiei și navele de pescuit înmatriculate în Insulele Feroe sunt autorizate să pescuiască în apele Uniunii, în limitele TAC-urilor stabilite în anexa I la prezentul regulament și sub rezerva condițiilor prevăzute în prezentul regulament și în titlul III din Regulamentul (UE) 2017/2403.

Articolul 48

Navele de pescuit aflate sub pavilionul Venezuelei

Navele de pescuit aflate sub pavilionul Venezuelei se supun condițiilor prevăzute în prezentul regulament și în titlul III din Regulamentul (UE) 2017/2403.

Articolul 49

Autorizații de pescuit

Numărul maxim de autorizații de pescuit pentru navele țărilor terțe care pescuiesc în apele Uniunii este stabilit în partea B din anexa V.

Articolul 50

Condiții referitoare la debarcarea capturilor și a capturilor accidentale

Condițiile prevăzute la articolul 7 se aplică capturilor și capturilor accidentale efectuate de navele țărilor terțe care pescuiesc în conformitate cu autorizațiile menționate la articolul 49.

Articolul 51

Perioade de interdicție a pescuitului

Navele din țări terțe autorizate să pescuiască uvă și capturi accidentale asociate în apele Uniunii din subzona ICES 4 nu pescuiesc uvă în zona respectivă cu traule de fund, seine sau unelte tractate similare, cu dimensiunea ochiului de plasă mai mică de 16 mm de la 1 ianuarie la 31 martie 2020 și de la 1 august la 31 decembrie 2020.

Articolul 52

Specii interzise

(1) Se interzice pescuitul, reținerea la bord, transbordarea sau debarcarea următoarelor specii de către navele țărilor terțe, ori de câte ori se găsesc în apele Uniunii: (a) vatos spinos (Amblyraja radiata) în apele Uniunii din diviziunile ICES 2a, 3a și 7d și din subzona ICES 4; (b) complexul de specii (Dipturus cf. flossada și Dipturus cf. intermedia) de vulpe neagră (Dipturus batis) în apele Uniunii din diviziunea ICES 2a și din subzonele ICES 3, 4, 6, 7, 8, 9 și 10; (c) rechinul neted (Galeorhinus galeus) capturat cu paragate în apele Uniunii din diviziunea ICES 2a, precum și din subzonele ICES 1, 4, 5, 6, 7, 8, 12 și 14; (d) rechin focă (Dalatias licha), câine-de-mare abisal (Deania calcea), rechin catifelat (Centrophorus squamosus), marele rechin lanternă (Etmopterus princeps) și rechin portughez (Centroscymnus coelolepis) în apele Uniunii din diviziunea ICES 2a și din subzonele ICES 1, 4 și 14; (e) rechinul scrumbiilor (Lamna nasus) în apele Uniunii; (f) vulpe de mare (Raja clavata) în apele Uniunii din diviziunea ICES 3a; (g) pisică-de-mare marmorată (Raja undulata) în apele Uniunii din subzonele ICES 6, 9 și 10; (h) Rhinobatos rhinobatos în Marea Mediterană; (i) rechin balenă (Rhincodon typus) în toate apele; (j) câine de mare (Squalus acanthias) în apele Uniunii din subzonele ICES 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9 și 10. (2) Atunci când sunt capturate accidental, speciile menționate la alineatul (1) nu trebuie vătămate. Exemplarele capturate se eliberează imediat.

Articolul 54

Dispoziție tranzitorie

Articolul 10, articolul 12 alineatul (2) și articolele 16, 22, 23, 28, 36, 37, 38, 43, 45 și 52 continuă să se aplice mutatis mutandis și în 2021, până la intrarea în vigoare a regulamentului de stabilire a posibilităților de pescuit pentru anul 2021.

Articolul 55

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Regulamentul se aplică de la 1 ianuarie 2020. Cu toate acestea, articolul 9 se aplică de la 1 februarie 2020. Dispozițiile privind posibilitățile de pescuit prevăzute la articolele 23, 24 și 25 și în anexa VII care vizează anumite stocuri din zona Convenției CCAMLR se aplică de la 1 decembrie 2019.

Disponibil în Regra PRO

Încearcă gratuit toate instrumentele, 30 de zile

Creează-ți cont și deblochează , împreună cu toate funcțiile profesionale pentru cercetare juridică.

  • Versiunile istorice ale actelor
  • Fișa actului și legături legislative
  • Căutare rapidă în fiecare act
  • Workspace juridic într-un singur loc

Ai acces gratuit timp de 30 de zile, ca să vezi cum se potrivește Regra în activitatea ta.