Regulament 2019/356 · CELEX 32019R0356

Regulamentul delegat (UE) 2019/356 al Comisiei din 13 decembrie 2018 de completare a Regulamentului (UE) 2015/2365 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește standardele tehnice de reglementare pentru specificarea detaliilor privind operațiunile de finanțare prin instrumente financiare (SFT) care trebuie raportate către registrele centrale de tranzacții (Text cu relevanță pentru SEE.)

Data act: 13.12.2018
Intrare in vigoare: 11.04.2019
Jurnalul Oficial UE: oj:JOL_2019_081_R_0001
Status: In vigoare

instrument financiar derivat legislație financiară raport standard tehnic stocarea informațiilor supraveghere financiară tranzacție financiară valori mobiliare

Recitale

(1) Pentru a spori eficiența și a valorifica asemănările dintre raportarea instrumentelor financiare derivate și raportarea operațiunilor de finanțare prin instrumente financiare (SFT), obligația de a raporta detaliile referitoare la SFT-uri către registrele centrale de tranzacții prevăzută la articolul 4 din Regulamentul (UE) 2015/2365 ar trebui armonizată cu obligația de a raporta tranzacțiile cu instrumente financiare derivate către registrele centrale de tranzacții prevăzută la articolul 9 din Regulamentul (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (2). Cerințele de raportare care specifică detaliile privind SFT-urile ar trebui, prin urmare, să fie similare cu cerințele de raportare care specifică detaliile privind contractele derivate.

(2) Pentru a asigura eficiența și utilitatea informațiilor raportate cu privire la SFT-uri, detaliile specifice ale SFT-urilor care trebuie raportate ar trebui adaptate la diferitele tipuri de SFT-uri identificate în Regulamentul (UE) 2015/2365. În ceea ce privește raportarea tranzacțiilor de creditare în marjă, obiectivul Regulamentului (UE) 2015/2365 este de a acoperi tranzacții care servesc aceluiași scop ca tranzacțiile repo, tranzacțiile de cumpărare-revânzare sau tranzacțiile de dare cu împrumut de titluri de valoare și care, prin urmare, prezintă riscuri similare pentru stabilitatea financiară, întrucât permit creșterea efectului de levier, a prociclicității și a interconectării pe piețele financiare sau contribuie la transformarea lichidităților și a scadențelor. Deși creditarea în marjă include, prin urmare, tranzacții care fac obiectul unor contracte în marjă încheiate între instituțiile financiare și clienții lor, în cadrul cărora instituțiile financiare furnizează servicii de tip prime brokerage clienților lor, aceasta nu include alte împrumuturi, cum ar fi împrumuturile pentru restructurarea societăților, care, cu toate că pot implica titluri de valoare, nu contribuie la riscurile sistemice vizate de Regulamentul (UE) 2015/2365.

(3) Este important ca detaliile oricărui SFT compensat de o contraparte centrală să fie corect raportate și să poată fi identificate cu ușurință, indiferent dacă SFT-ul respectiv a fost compensat la aceeași dată sau la o dată ulterioară celei la care a fost încheiat.

(4) Pentru a asigura o raportare cuprinzătoare în cazul în care detaliile specifice privind garanția nu sunt cunoscute în ziua tranzacției, contrapărțile ar trebui să actualizeze informațiile privind garanția de îndată ce aceste informații devin disponibile contrapărților și cel târziu în ziua lucrătoare următoare datei valutei SFT-ului în cauză.

(5) Pentru a oferi mai multe informații utile autorităților care accesează detaliile privind SFT-urile în registrele centrale de tranzacții, contrapărțile ar trebui să raporteze către registrele centrale de tranzacții numărul internațional de identificare a valorilor mobiliare („ISIN”) al oricărui portofoliu de garanții pe care îl utilizează cu scopul de a furniza garanții unui SFT, dacă acel portofoliu are un ISIN.

(6) În cazul în care contrapărțile furnizează garanții pe baza expunerii nete, care rezultă din compensarea unui număr de SFT-uri între două contrapărți, o alocare specifică a garanțiilor către un SFT individual este de multe ori imposibilă și, prin urmare, alocarea garanțiilor poate să nu fie cunoscută. În aceste situații, contrapărțile ar trebui să poată raporta garanțiile independent de împrumutul-suport.

(7) Prezentul regulament se bazează pe proiectul de standarde tehnice de reglementare prezentat Comisiei de către Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA) în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 10 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010 al Parlamentului European și al Consiliului (3).

(8) ESMA a organizat consultări publice deschise cu privire la proiectul de standarde tehnice de reglementare, a analizat eventualele costuri și beneficii aferente și a solicitat punctul de vedere al Grupului părților interesate din domeniul valorilor mobiliare și piețelor instituit în conformitate cu articolul 37 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010,

Articolul 1

Informațiile detaliate referitoare la SFT-uri care trebuie raportate

(1) Un raport întocmit în conformitate cu articolul 4 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2015/2365 include detaliile complete și corecte prevăzute în tabelele 1, 2, 3 și 4 din anexă care se referă la SFT-ul în cauză. (2) La raportarea încheierii unui SFT, o contraparte precizează în raportul său tipul de acțiune „Nouă” în câmpul 98 din tabelul 2 din anexa la prezentul regulament. Orice rapoarte ulterioare privind detaliile SFT-ului în cauză trebuie să specifice în câmpul 98 din tabelul 2 din anexa la prezentul regulament tipul de acțiune relevant care se referă la respectivul SFT.

Articolul 2

SFT-urile compensate de contrapărțile centrale

(1) Un SFT ale cărui detalii au fost deja raportate în conformitate cu articolul 4 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2015/2365 și care este compensat ulterior de o contraparte centrală se raportează ca încetat, odată ce a fost compensat, prin completarea câmpului 98 din tabelul 2 din anexă cu tipul de acțiune „Încetare/Încetare anticipată”, iar noile SFT-uri ce decurg din compensare se raportează. (2) Un SFT care este încheiat într-un loc de tranzacționare și care este compensat de o contraparte centrală în aceeași zi se raportează numai după ce a fost compensat. (3) Pentru marja depusă sau primită pentru un SFT compensat, o contraparte raportează detaliile prevăzute în tabelul 3 din anexa la prezentul regulament și precizează tipul de acțiune relevant prevăzut în câmpul 20 din acest tabel din anexă.

Articolul 3

Raportarea garanțiilor reale

(1) Contrapărțile la o tranzacție de dare cu împrumut de titluri de valoare sau de mărfuri sau la o tranzacție de luare cu împrumut de titluri de valoare sau de mărfuri care sunt de acord să nu se furnizeze garanții precizează acest lucru în câmpul 72 din tabelul 2 din anexă. (2) În cazul în care garanția unui SFT este legată de un împrumut individual, iar detaliile privind garanția sunt cunoscute de contraparte la data-limită de raportare, contrapartea indică detaliile complete și corecte ale tuturor componentelor individuale ale garanției aferente SFT-ului în cauză în câmpurile 75-94 din tabelul 2 din anexă, atunci când raportează acest SFT pentru prima dată cu tipul de acțiune „Nouă” în câmpul 98 din tabelul 2 din anexă. (3) În cazul în care garanția unui SFT este legată de un împrumut individual, dar detaliile privind garanția nu sunt cunoscute de contraparte la data-limită de raportare, contrapartea indică, alături de tipul de acțiune „Actualizarea garanției” din câmpul 98 din tabelul 2 din anexă, detaliile complete și corecte ale tuturor componentelor individuale ale garanției aferente SFT-ului în cauză în câmpurile 75-94 din tabelul 2 din anexă de îndată ce acestea sunt cunoscute și cel târziu în ziua lucrătoare următoare datei valutei indicate în câmpul 13 din tabelul 2 din anexă. (4) O contraparte care garantează unul sau mai multe SFT-uri cu un portofoliu de garanții care este identificat printr-un număr internațional de identificare a valorilor mobiliare („ISIN”) precizează codul ISIN în câmpul 96 din tabelul 2 din anexă atunci când raportează SFT-ul cu tipul de acțiune „Nouă” în câmpul 98 din tabelul 2 din anexă. (5) O contraparte care garantează unul sau mai multe SFT-uri cu un portofoliu de garanții care nu este identificat printr-un ISIN precizează codul „NTAV” în câmpul 96 din tabelul 2 din anexă atunci când raportează SFT-ul cu tipul de acțiune „Nouă” în câmpul 98 din tabelul 2 din anexă. (6) În sensul alineatelor (4) și (5), contrapartea precizează, de asemenea, alături de tipul de acțiune „Actualizarea garanției” din câmpul 98 din tabelul 2 din anexă, detaliile complete și corecte ale tuturor componentelor individuale ale garanției aferente SFT-ului în cauză în câmpurile 75-94 din tabelul 2 din anexă de îndată ce aceste detalii sunt cunoscute și cel târziu în ziua lucrătoare următoare datei valutei indicate în câmpul 13 din tabelul 2 din anexă. (7) O contraparte care garantează mai multe SFT-uri pe baza expunerii nete indică valoarea „adevărat” în câmpul 73 din tabelul 2 din anexă. Respectiva contraparte indică, alături de tipul de acțiune „Actualizarea garanției” din câmpul 98 din tabelul 2 din anexă, detaliile complete și corecte ale tuturor componentelor individuale ale garanției aferente acestor SFT-uri în câmpurile 75-94 din tabelul 2 din anexă de îndată ce aceste detalii sunt cunoscute și cel târziu în ziua lucrătoare următoare datei valutei indicate în câmpul 13 din tabelul 2 din anexă.

Articolul 4

Raportarea reutilizării garanției reale

(1) O contraparte care primește unul sau mai multe instrumente financiare ca garanție în cadrul unui SFT trebuie să precizeze detaliile complete și corecte ale unei eventuale reutilizări a fiecăruia dintre aceste instrumente financiare în câmpurile 7, 8 și 9 din tabelul 4 din anexă. (2) O contraparte care primește numerar ca garanție în cadrul unui SFT trebuie să precizeze detaliile complete și corecte ale tuturor garanțiilor în numerar reinvestite pentru fiecare monedă în câmpurile 11, 12 și 13 din tabelul 4 din anexă.

Articolul 5

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.