Recitale
(1) Articolul 55 din Regulamentul (CE) nr. 178/2002 prevede obligația Comisiei de a elabora, în strânsă colaborare cu Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară („EFSA”) și cu statele membre, un plan general pentru gestionarea crizelor în domeniul siguranței produselor alimentare și a hranei pentru animale („planul general”). În consecință, Decizia 2004/478/CE a Comisiei (2) stabilește planul general.
(2) De la adoptarea Deciziei 2004/478/CE a Comisiei s-a acumulat experiență suplimentară în materie de coordonare a gestionării crizelor la nivelul Uniunii, în cursul mai multor incidente generate de produse alimentare și hrana pentru animale.
(3) Experiența dobândită de-a lungul anilor, astfel cum a fost analizată în evaluarea REFIT a Regulamentului (CE) nr. 178/2002 (verificarea adecvării legislației alimentare generale) (3), a demonstrat că este necesar să se reevalueze gestionarea crizelor din domeniul produselor alimentare și al hranei pentru animale la nivelul Uniunii și la nivel național. Constatările au evidențiat necesitatea de a se acorda o atenție mai mare pregătirii pentru situații de criză, alături de gestionarea crizelor, pentru a evita sau a reduce la minimum impactul unei crize în domeniul produselor alimentare și al hranei pentru animale asupra sănătății publice. O astfel de atenție ar putea reduce substanțial impactul economic (cum ar fi restricțiile comerciale) al unei crize în domeniul produselor alimentare sau al hranei pentru animale, contribuind astfel la realizarea obiectivului Comisiei privind ocuparea forței de muncă, creșterea economică și investițiile. În plus, este necesar un rol mai important al Comisiei în comunicarea și coordonarea generală a statelor membre în acest domeniu. Verificarea adecvării legislației alimentare generale conține o serie de recomandări pentru sporirea eficienței planului general.
(4) EFSA răspunde de furnizarea avizelor care servesc drept bază științifică pentru adoptarea măsurilor Uniunii și are sarcina de a furniza asistență științifică și tehnică în cadrul procedurilor de gestionare a crizelor în domeniul produselor alimentare și al hranei pentru animale. Rolul EFSA în planul general ar trebui să fie ajustat și consolidat având în vedere experiența dobândită.
(5) Respectând competența fiecărei agenții, EFSA ar trebui să colaboreze cu alte agenții științifice relevante ale Uniunii, cum ar fi Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC), Agenția Europeană pentru Produse Chimice (ECHA), Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA) și grupul de experți desemnați de Comitetul științific și tehnic menționat la articolul 31 din Tratatul Euratom (4), atunci când sunt necesare contribuții sau acțiuni în sfera competențelor lor respective. În plus, planul general trebuie să asigure coordonarea cu sistemele ECDC de pregătire și răspuns la crize în legătură cu cazurile apărute la om, astfel încât autoritățile sanitare și părțile interesate să fie avertizate cu privire la o posibilă criză generată de produse alimentare sau de hrana pentru animale care poate avea impact asupra sănătății umane.
(6) Decizia nr. 1082/2013/UE a Parlamentului European și a Consiliului (5) stabilește normele privind supravegherea epidemiologică, monitorizarea, avertizarea timpurie cu privire la amenințările transfrontaliere grave pentru sănătate și combaterea lor, inclusiv planificarea pregătirii și a reacției legate de aceste activități, pentru amenințările de origine biologică, chimică, de mediu și necunoscută și instituirea Sistemului de alertă precoce și răspuns rapid (SAPR). Având în vedere posibilele legături cu pregătirea pentru situații de criză și gestionarea crizelor la nivelul lanțului alimentar, mecanismele relevante prevăzute în Decizia nr. 1082/2013/UE ar trebui, de asemenea, luate în considerare în planul general.
(7) Planul general al Uniunii ar trebui revizuit pentru a include proceduri care să faciliteze coordonarea cu planurile naționale pentru situații de urgență privind alimente și hrana pentru animale, care urmează să fie elaborate în conformitate cu articolul 115 din Regulamentul (UE) 2017/625 al Parlamentului European și a Consiliului (6) privind controalele oficiale.
(8) Obiectivul principal al prezentei decizii este de a proteja sănătatea publică în Uniune. Prin urmare, planul general ar trebui să se limiteze la situațiile care prezintă un risc direct sau indirect pentru sănătatea publică, în conformitate cu articolul 55 din Regulamentul (CE) nr. 178/2002. Riscurile pentru sănătatea publică pot fi de natură biologică, chimică și fizică. Acestea cuprind pericolele alergenice și radioactive. Totuși, abordarea, principiile și procedurile practice ale planului general ar putea fi, de asemenea, considerate ca fiind orientări pentru gestionarea altor incidente generate de alimente, fără un astfel de risc pentru sănătatea publică.
(9) În 2017, Comisia a efectuat un audit intern pe tema „Pregătirea DG SANTE pentru situații de criză privind siguranța alimentară”, în cadrul căruia au fost identificate unele deficiențe ale planului general existent, care trebuie abordate.
(10) În cadrul Conferinței ministeriale din 26 septembrie 2017 privind măsurile ulterioare incidentului cauzat de fipronil (7) au fost formulate mai multe concluzii. Deși se concentrează asupra acestui incident și a fraudei, o serie de concluzii sunt relevante pentru gestionarea crizelor în domeniul produselor alimentare și al hranei pentru animale în general, inclusiv crearea unui punct de contact unic în fiecare stat membru pentru coordonarea unei astfel de gestionări a crizelor pentru fiecare organizație administrativă națională.
(11) Prin urmare, Decizia 2004/478/CE ar trebui abrogată și înlocuită cu o decizie nouă care să stabilească un plan general actualizat pentru a ține seama de experiența dobândită de la adoptarea Deciziei 2004/478/CE și pentru a se adapta la noile evoluții.
(12) Această decizie ar trebui să stabilească o abordare graduală pentru tipurile de situații care ar trebui să fie tratate ca o criză, inclusiv criteriile aferente. Nu toate situațiile care ar putea intra sub incidența articolului 55 ar necesita neapărat instituirea unei celule de criză în conformitate cu articolul 56 din Regulamentul (CE) nr. 178/2002, dar ar putea beneficia în continuare de o coordonare intensificată la nivelul Uniunii. Aceste criterii ar trebui să includă gravitatea și amploarea incidentului în ceea ce privește impactul asupra sănătății publice, percepția consumatorului relevant și sensibilitatea politică, în special în cazul în care sursa este încă incertă, dacă incidentul a fost comis intenționat sau nu (de exemplu, bioterorism sau efect secundar al fraudei) având ca scop generarea unei crize (de exemplu, bioterorism) și repetarea incidentelor anterioare atribuite posibilei lipse de acțiuni suficiente.
(13) Este necesar să existe o coordonare între diferitele autorități de la nivelul Uniunii și de la nivel național, între sistemele de avertizare și de informare și laboratoare, pentru a permite schimbul de informații și luarea de măsuri vizând gestionarea unei crize. În acest sens, o interconectare între sistemul de alertă precoce și răspuns rapid și alte sisteme de avertizare și de informații la nivelul Uniunii, cum ar fi Sistemul de alertă rapidă pentru alimente și furaje, ar îmbunătăți abordarea de tip „O singură sănătate”, de exemplu, prin coordonarea activităților desfășurate de autoritățile din domeniul siguranței alimentare și al sănătății publice cu privire la același incident, acordând autorităților din domeniul siguranței alimentare acces la informațiile distribuite cu privire la cazurile apărute la om de către autoritățile publice.
(14) Gestionarea eficace a crizelor în cadrul lanțului alimentar și al hranei pentru animale impune ca procedurile practice de pregătire pentru o coordonare intensificată la nivelul Uniunii să existe deja înainte de apariția unui incident.
(15) Procedurile practice pentru situațiile menționate la articolul 55 din Regulamentul (CE) nr. 178/2002 ar trebui să fie clar definite pentru a se asigura un răspuns eficient și rapid la astfel de situații. Rolul, componența și funcționarea practică a celulei de criză ar trebui stabilite din aceleași motive.
(16) Comunicarea în timp real și bazată pe dovezi cu publicul și cu partenerii comerciali este esențială pentru a contribui la protejarea sănătății publice prin evitarea răspândirii suplimentare a riscurilor și la restabilirea încrederii în siguranța produselor alimentare sau a hranei pentru animale care nu sunt afectate de un incident. Prin urmare, elaborarea unor principii de transparență și a unei strategii de comunicare reprezintă elemente esențiale ale gestionării crizelor.
(17) Acest plan general a făcut obiectul consultărilor cu EFSA și a fost discutat cu statele membre în cadrul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,