Recitale
(1) Directiva (UE) 2018/1972 a Parlamentului European și a Consiliului (3) vizează crearea unei piețe interne a comunicațiilor electronice la nivelul Uniunii și, totodată, asigurarea unui nivel ridicat de investiții, de inovare și de protecție a consumatorilor prin sporirea concurenței. De asemenea, directiva menționată stabilește un număr semnificativ de noi atribuții Organismului Autorităților Europene de Reglementare în Domeniul Comunicațiilor Electronice (OAREC), cum ar fi elaborarea de orientări pe diferite teme, raportarea cu privire la chestiuni tehnice, menținerea unor registre, liste sau baze de date și emiterea de avize cu privire la proceduri legate de piața internă pentru proiectele de măsuri naționale privind reglementarea pieței.
(2) Regulamentul (UE) nr. 531/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (4) completează și consolidează, în ceea ce privește roamingul în Uniune, normele prevăzute de cadrul de reglementare pentru comunicațiile electronice și stabilește anumite atribuții pentru OAREC.
(3) În plus, Regulamentul (UE) 2015/2120 al Parlamentului European și al Consiliului (5) stabilește pentru OAREC atribuții suplimentare în ceea ce privește accesul la un internet deschis. De asemenea, orientările OAREC din 30 august 2016 privind punerea în aplicare de către autoritățile naționale de reglementare a normelor europene de neutralitate a rețelei au fost salutate ca furnizând clarificări valoroase pentru garantarea unui internet puternic, liber și deschis, prin asigurarea unei aplicări uniforme a normelor menite să garanteze un tratament egal și nediscriminatoriu al traficului în cadrul furnizării serviciilor de acces la internet, precum și drepturile conexe ale utilizatorilor finali.
(4) Având în vedere necesitatea de a asigura elaborarea unor practici de reglementare uniforme și aplicarea uniformă a cadrului de reglementare al Uniunii pentru comunicații electronice, Comisia a înființat, prin Decizia 2002/627/CE a Comisiei (6), Grupul entităților europene de reglementare în domeniul rețelelor și serviciilor de comunicații electronice (ERG), care să acorde consiliere și asistență Comisiei la consolidarea pieței interne a rețelelor și serviciilor de comunicații electronice și, la un nivel mai general, să asigure o interfață între autoritățile naționale de reglementare (ANR) și Comisie.
(5) OAREC și Oficiul au fost înființate prin Regulamentul (CE) nr. 1211/2009 al Parlamentului European și al Consiliului (7). OAREC a înlocuit ERG și a urmărit să contribuie, pe de o parte, la dezvoltarea pieței interne a rețelelor și serviciilor de comunicații electronice și, pe de altă parte, la îmbunătățirea funcționării acesteia, urmărind să asigure punerea în aplicare uniformă a cadrului de reglementare pentru comunicații electronice. OAREC joacă rolul unui forum de cooperare între ANR-uri, precum și între ANR-uri și Comisie în exercitarea tuturor responsabilităților care revin acestora în temeiul cadrului de reglementare al Uniunii. OAREC a fost înființat pentru a furniza expertiză și pentru a acționa în mod independent și transparent.
(6) OAREC reprezintă, de asemenea, un organism de reflecție, de dezbatere și de consultanță pentru Parlamentul European, Consiliu și Comisie în domeniul comunicațiilor electronice.
(7) Oficiul a fost înființat ca organ comunitar cu personalitate juridică în vederea îndeplinirii atribuțiilor stabilite prin Regulamentul (CE) nr. 1211/2009, în special în ceea ce privește furnizarea de servicii de sprijin profesional și administrativ către OAREC. Pentru a sprijini OAREC în mod eficient, Oficiul a beneficiat de autonomie juridică, administrativă și financiară.
(8) Prin Decizia 2010/349/UE (8), reprezentanții guvernelor statelor membre au decis ca Oficiul să aibă sediul la Riga. Acordul privind sediul, încheiat între Guvernul Republicii Letonia și Oficiu, a intrat în vigoare la 5 august 2011.
(9) În comunicarea sa din 6 mai 2015 intitulată „O strategie privind piața unică digitală pentru Europa”, Comisia preconiza că prezentarea în 2016 a unei propuneri pentru o revizuire ambițioasă a cadrului de reglementare pentru comunicațiile electronice, care să se concentreze, printre altele, pe asigurarea unui cadru instituțional de reglementare mai concret, astfel încât să asigure conformitatea normelor în materie de comunicații electronice cu scopul în care au fost concepute, ca parte a proiectului de creare a unor condiții adecvate pentru piața unică digitală. Printre respectivele condiții se numără instalarea unor rețele de foarte mare capacitate, o gestionare mai coordonată a spectrului de frecvențe radio pentru rețelele pe suport radio și crearea unor condiții de concurență echitabile pentru rețele digitale avansate și servicii inovatoare. Comunicarea menționată a subliniat faptul că schimbările de pe piață și din mediul tehnologic impun îmbunătățirea cadrului instituțional prin consolidarea rolului OAREC.
(10) În rezoluția sa din 19 ianuarie 2016 intitulată „Pregătirea unui act legislativ privind piața unică digitală”, Parlamentul European a invitat Comisia să continue procesul de integrare a pieței unice digitale prin eficientizarea cadrului instituțional.
(11) OAREC și Oficiul au contribuit în mod pozitiv la asigurarea punerii în aplicare uniforme a cadrului de reglementare pentru comunicațiile electronice. Cu toate acestea, persistă încă diferențe semnificative între statele membre în ceea ce privește practicile în materie de reglementare, ceea ce afectează societățile angajate în activități economice transfrontaliere sau care își desfășoară activitatea într-un număr semnificativ de state membre, inclusiv atunci când există orientări ale OAREC, care însă ar mai putea fi dezvoltate. Pentru a contribui în continuare la dezvoltarea pieței interne a comunicațiilor electronice în întreaga Uniune, precum și la promovarea accesului la rețelele de foarte mare capacitate și a utilizării acestora, la promovarea concurenței în furnizarea rețelelor, a serviciilor și a infrastructurilor asociate de comunicații electronice și la promovarea intereselor cetățenilor Uniunii, prezentul regulament își propune să consolideze rolul OAREC. Acest rol consolidat completează rolul sporit îndeplinit de OAREC în temeiul Regulamentelor (UE) 531/2012 și (UE) 2015/2120 și al Directivei (UE) 2018/1972.
(12) Din perspectiva evoluției pieței și a progreselor tehnologice, care implică adesea o dimensiune transfrontalieră sporită, precum și a experienței acumulate până în prezent în vederea asigurării punerii în aplicare uniforme în domeniul comunicațiilor electronice, este necesară continuarea activităților desfășurate de OAREC și de Oficiu. Guvernanța și activitățile acestora ar trebui să fie raționalizate și adaptate la atribuțiile pe care acestea urmează să le îndeplinească. Ținând seama de procedurile existente și de atribuții care revin OAREC și Oficiului și pentru a consolida eficacitatea acestora, ar trebui să se prevadă o mai mare stabilitate a managementului acestora și să fie simplificat procesul decizional.
(13) OAREC ar trebui să furnizeze expertiză și să câștige încrederea prin independența sa, prin calitatea serviciilor sale de consiliere și informare, prin transparența procedurilor și a metodelor sale de funcționare și prin eforturile depuse în îndeplinirea atribuțiilor sale. Independența OAREC nu ar trebui să împiedice Consiliul autorităților de reglementare să delibereze pe baza unor proiecte elaborate de grupurile de lucru.
(14) Noua denumire oficială a Oficiului ar trebui să fie „Agenția de sprijin pentru OAREC” („Oficiul OAREC”). Denumirea „Oficiul OAREC” ar trebui să fie utilizată ca denumire prescurtată a agenției. Oficiul OAREC ar trebui să dispună de autonomie juridică, administrativă și financiară. În acest scop, este necesar și oportun ca Oficiul OAREC să reprezinte un organ al Uniunii care are personalitate juridică și care exercită competențele care îi sunt conferite. În calitate de agenție descentralizată a Uniunii, Oficiul OAREC ar trebui să funcționeze în limitele mandatului său și ale cadrului instituțional existent. Acesta nu ar trebui să fie perceput ca reprezentând poziția Uniunii în exterior sau ca angajând Uniunea prin obligații juridice.
(15) De asemenea, normele aplicabile guvernanței și funcționării Oficiului OAREC ar trebui, dacă este necesar, să fie aliniate cu principiile din Declarația comună a Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei din 19 iulie 2012 privind agențiile descentralizate.
(16) Instituțiile Uniunii și ANR-urile ar trebui să beneficieze de asistență și consiliere din partea OAREC, inclusiv în ceea ce privește impactul relevant pe care îl are, din punct de vedere al reglementării, orice chestiune referitoare la dinamica generală a piețelor digitale sau în ceea ce privește relațiile, discuțiile și schimburile lor cu terți sau diseminarea de bune practici de reglementare către acestea. Pe lângă contribuțiile sale la consultările publice ale Comisiei, OAREC ar trebui, la cerere, să ofere consultanță Comisiei la pregătirea propunerilor legislative. OAREC ar trebui totodată să fie autorizat să furnizeze consiliere Parlamentului European și Consiliului, la cererea acestora sau din proprie inițiativă.
(17) În calitate de organism tehnic cu cunoștințe de specialitate în domeniul comunicațiilor electronice și alcătuit din reprezentanți ai ANR-urilor și ai Comisiei, OAREC este cel mai bine poziționat pentru a i se încredința atribuții cum sunt cele de a contribui la proceduri eficiente legate de piața internă pentru proiectele de măsuri naționale de reglementare a pieței, de a transmite către ANR-uri și către alte autorități competente orientările necesare pentru asigurarea unor criterii comune și a unei abordări coerente în materie de reglementare, precum și de a păstra anumite registre, baze de date și liste la nivelul Uniunii. Acest lucru nu aduce atingere atribuțiilor care revin ANR-urilor, acestea fiind cele mai apropiate de piețele comunicațiilor electronice, precum și de condițiile locale.
(18) Pentru exercitarea atribuțiilor sale, OAREC ar trebui să continue să pună în comun cunoștințele de specialitate ale ANR-urilor. OAREC ar trebui să urmărească să garanteze participarea tuturor ANR-urilor la îndeplinirea atribuțiilor sale de reglementare și la funcționarea sa. Pentru a consolida OAREC, pentru a spori reprezentativitatea acestuia și pentru a-i prezerva cunoștințele de specialitate, experiența și cunoștințele privind situația specifică de pe toate piețele naționale, fiecare stat membru ar trebui să se asigure că ANR-ul său dispune de resursele financiare și umane adecvate pentru a participa pe deplin la activitatea OAREC.
(19) Din perspectiva convergenței tot mai accentuate între sectoarele care furnizează servicii de comunicații electronice și dimensiunea orizontală a aspectelor de reglementare referitoare la dezvoltarea acestora, OAREC și Oficiul OAREC ar trebui să poată coopera, fără a aduce atingere rolului acestora, cu ANR-urile, cu alte organe, oficii, agenții și grupuri consultative ale Uniunii, în special cu Grupul pentru politica în domeniul spectrului de frecvențe radio, instituit prin Decizia 2002/622/CE a Comisiei (9), cu Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor, instituită prin Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului (10), cu Comitetul european pentru protecția datelor, instituit prin Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului (11), cu Grupul autorităților europene de reglementare în domeniul serviciilor mass-media audiovizuale, instituit prin Directiva 2010/13/UE a Parlamentului European și a Consiliului (12), cu Agenția Uniunii Europene pentru Securitatea Rețelelor și a Informațiilor, instituită prin Regulamentul (UE) nr. 526/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (13), cu Agenția GNSS European, instituită prin Regulamentul (UE) nr. 912/2010 al Parlamentului European și al Consiliului (14), cu Rețeaua de cooperare pentru protecția consumatorilor, instituită în temeiul Regulamentului (CE) nr. 2006/2004 al Parlamentului European și al Consiliului (15), cu Rețeaua europeană în domeniul concurenței și organizațiile de standardizare europene, precum și cu comitetele existente (precum Comitetul pentru comunicații și Comitetul pentru spectrul de frecvențe radio). De asemenea, OAREC și Oficiul OAREC ar trebui să poată coopera cu autoritățile competente relevante din statele membre responsabile în materie de concurență, de protecția consumatorului și de protecția datelor și cu autoritățile competente din țările terțe, în special cu autoritățile de reglementare competente în domeniul comunicațiilor electronice sau cu grupuri formate din astfel de autorități, precum și cu organizații internaționale, atunci când acest lucru este necesar pentru a-și îndeplini atribuțiile. OAREC ar trebui, de asemenea, să poată consulta părțile interesate prin consultare publică.
(20) OAREC ar trebui să aibă dreptul să stabilească acorduri de lucru cu organele, oficiile, agențiile și grupurile consultative ale Uniunii competente, cu autoritățile competente din țări terțe și cu organizații internaționale, care să nu creeze obligații juridice. Scopul unor astfel de acorduri de lucru ar putea să îl constituie, de exemplu, dezvoltarea unor relații de cooperare și schimbul de opinii în materie de reglementare. Comisia ar trebui să se asigure că acordurile de lucru necesare sunt în concordanță cu politica și prioritățile Uniunii și că OAREC își desfășoară activitatea în limitele mandatului său și ale cadrului instituțional existent și nu este privit ca reprezentând poziția Uniunii în exterior sau ca angajând Uniunea în obligații internaționale.
(21) OAREC ar trebui să fie format din Consiliul autorităților de reglementare și grupurile de lucru. Președinția prin rotație a Consiliului autorităților de reglementare ar trebui să asigure continuitatea activității OAREC. În plus, ar trebui să fie promovată o rotație a vicepreședinților care reprezintă diferitele ANR-uri.
(22) OAREC ar trebui să poată acționa în interesul Uniunii, independent de orice intervenție externă, inclusiv de presiuni politice sau ingerințe comerciale. Este, prin urmare, important să se asigure că persoanele numite în cadrul Consiliului autorităților de reglementare beneficiază de cele mai înalte garanții de independență personală și funcțională. Șeful unei ANR, un membru al organismului său colectiv ori înlocuitorul oricăruia dintre aceștia beneficiază de un astfel de nivel de independență personală și funcțională. Mai concret, aceștia ar trebui să acționeze independent și obiectiv și nu ar trebui să solicite sau să accepte instrucțiuni în exercitarea funcțiilor lor și ar trebui să fie protejați împotriva concedierii arbitrare. Funcția de supleant în cadrul Consiliului autorităților de reglementare poate fi îndeplinită, de asemenea, de șeful ANR-ului, de un membru al organismului său colectiv, de înlocuitorul oricăruia dintre aceștia sau de un alt membru al personalului ANR-ului, care acționează în numele și în cadrul mandatului membrului din cadrul Consiliului autorităților de reglementare pe care îl înlocuiește.
(23) Din experiență reiese că majoritatea atribuțiilor OAREC sunt mai bine îndeplinite prin intermediul grupurilor de lucru, care ar trebui să țină seama întotdeauna în egală măsură de toate opiniile și contribuțiile ANR-urilor. Prin urmare, Consiliul autorităților de reglementare ar trebui să constituie grupuri de lucru și să numească președinții acestora. ANR-urile ar trebui să răspundă prompt la solicitările de nominalizare pentru a asigura constituirea rapidă a grupurilor de lucru, în special a celor legate de proceduri care au termene. Grupurile de lucru ar trebui să fie deschise participării unor experți din partea Comisiei. Personalul Oficiului OAREC ar trebui să sprijine activitățile grupurilor de lucru și să contribuie la acestea.
(24) Dacă este necesar și pe baza unei analize individualizate, Consiliul autorităților de reglementare și Consiliul de administrație ar trebui să poată invita să ia parte la reuniunile lor, în calitate de observator, orice persoană a cărei opinie poate fi de interes.
(25) După caz și în funcție de repartizarea sarcinilor autorităților din fiecare stat membru, punctele de vedere ale altor autorități competente ar trebui luate în considerare în grupul de lucru relevant, de exemplu prin consultare la nivel național sau prin invitarea respectivelor autorități competente la reuniunile relevante în situațiile în care este nevoie de expertiză din partea acestora. În orice caz, ar trebui menținută independența OAREC.
(26) Consiliul autorităților de reglementare și Consiliul de administrație ar trebui să funcționeze în paralel, cel dintâi luând, în principal, decizii cu privire la chestiuni de reglementare, iar cel de al doilea cu privire la chestiuni administrative, precum cele legate de buget, personal și audit. În principiu, și în plus față de reprezentanții Comisiei, reprezentanții ANR-urilor în cadrul Consiliului de administrație și membrii Consiliului autorităților de reglementare ar trebui să fie aceleași persoane, dar ANR-urile ar trebui să poată să numească alți reprezentanți care să îndeplinească aceleași cerințe.
(27) Competențele de autoritate împuternicită să facă numiri au fost exercitate anterior de vicepreședintele Comitetului de gestionare al Oficiului. Prezentul regulament prevede delegarea de către Consiliul de administrație a competențelor relevante de autoritate împuternicită să facă numiri către director, care este autorizat să subdelege aceste competențe. Prin aceasta se urmărește să se contribuie la o gestionare eficientă a personalului Oficiului OAREC.
(28) Consiliul autorităților de reglementare și Consiliul de administrație ar trebui să se reunească în ședință ordinară de cel puțin două ori pe an. Din perspectiva experienței anterioare și a rolului consolidat al OAREC, este posibil să existe necesitatea organizării unor ședințe suplimentare ale Consiliului autorităților de reglementare sau ale Consiliului de administrație.
(29) Directorul ar trebui să rămână reprezentantul Oficiului OAREC în ceea ce privește chestiunile juridice și administrative. Consiliul de administrație ar trebui să numească directorul în urma unei proceduri de selecție deschise și transparente, pentru a garanta o evaluare riguroasă a candidaților și un nivel ridicat de independență. Durata mandatului directorului administrativ al Oficiului a fost anterior de trei ani. Este necesar ca directorul să aibă un mandat suficient de lung pentru a asigura stabilitatea și punerea în aplicare a unei strategii pe termen lung pentru Oficiul OAREC.
(30) Regulamentul delegat (UE) nr. 1271/2013 al Comisiei (16) ar trebui să se aplice Oficiului OAREC.
(31) Oficiul OAREC ar trebui să furnizeze tot sprijinul profesional și administrativ necesar activităților OAREC, inclusiv sprijin financiar, organizatoric și logistic, și ar trebui să contribuie la activitatea de reglementare a OAREC.
(32) Pentru a se garanta autonomia și independența Oficiului OAREC și pentru a oferi sprijin activităților OAREC, Oficiul OAREC ar trebui să aibă un buget propriu, care ar trebui să provină în principal dintr-o contribuție din partea Uniunii. Bugetul ar trebui să fie adecvat și să reflecte atribuțiile suplimentare încredințate și rolul consolidat al OAREC și al Oficiului OAREC. Finanțarea Oficiului OAREC ar trebui să facă obiectul unui acord din partea autorității bugetare, astfel cum se prevede la punctul 31 din Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară (17).
(33) Oficiul OAREC ar trebui să dispună de un nivel corespunzător de personal pentru a-și îndeplini atribuțiile. Toate atribuțiile care revin Oficiului OAREC, inclusiv serviciile profesionale și administrative care sprijină OAREC în îndeplinirea sarcinilor sale de reglementare, alături de respectarea regulamentului financiar, a statutului personalului și a altor reglementări aplicabile, precum și ponderea sporită a sarcinilor operaționale solicitate Oficiului OAREC în raport cu cele administrative ar trebui evaluate în mod corespunzător și ar trebui să se reflecte în programarea resurselor.
(34) Pentru a extinde în continuare punerea în aplicare uniformă a dispozițiilor cadrului de reglementare pentru comunicațiile electronice, Consiliul autorităților de reglementare, grupurile de lucru și Consiliul de administrație ar trebui să fie deschise participării autorităților de reglementare competente în domeniul comunicațiilor electronice din țările terțe, atunci când acestea au încheiat acorduri cu Uniunea în acest sens, cum ar fi statele SEE-AELS și țările candidate.
(35) În conformitate cu principiul transparenței, OAREC și Oficiul OAREC ar trebui să publice pe site-ul lor web atunci când este relevant, informații cu privire la activitatea lor. În special, OAREC ar trebui să publice toate documentele finale emise pentru îndeplinirea atribuțiilor sale, de exemplu avize, orientări, rapoarte, recomandări, poziții comune și bune practici, precum și toate studiile comandate în sprijinul atribuțiilor sale. OAREC și Oficiul OAREC ar trebui, de asemenea, să publice liste actualizate ale atribuțiilor lor și liste actualizate ale membrilor, supleanților și ale altor participanți la reuniunile organelor lor structurale, împreună cu declarațiile de interese ale membrilor Consiliului autorităților de reglementare, ale membrilor Consiliului de administrație și directorului.
(36) OAREC, sprijinit de Oficiul OAREC, ar trebui să poată participa la activități de comunicare în domeniul său de competență, fără ca aceasta să fie în detrimentul atribuțiilor principale ale OAREC. Conținutul și punerea în aplicare a strategiei de comunicare a OAREC ar trebui să fie coerente, obiective, relevante și coordonate cu strategiile și activitățile Comisiei și ale celorlalte instituții, astfel încât să se țină cont de imaginea globală a Uniunii. Activitățile de comunicare ale Oficiului OAREC ar trebui să se desfășoare în conformitate cu planurile de comunicare și diseminare relevante adoptate de Consiliul de administrație.
(37) Pentru a-și îndeplini sarcinile în mod eficace, OAREC și Oficiul OAREC ar trebui să aibă dreptul să solicite toate informațiile necesare de la Comisie, ANR-uri și, în ultimă instanță, de la alte autorități și de la întreprinderi. Solicitările de informații ar trebui să fie motivate, moderate și să nu impună costuri exagerate destinatarilor. ANR-urile ar trebui să coopereze cu OAREC și cu Oficiul OAREC și să le furnizeze informații corecte în timp util pentru a se asigura că OAREC și Oficiul OAREC sunt în măsură să își îndeplinească atribuțiile. La rândul lor, OAREC și Oficiul OAREC ar trebui să comunice toate informațiile necesare Comisiei, ANR-urilor și altor autorități competente, pe baza principiului cooperării loiale. În cazurile relevante, confidențialitatea informațiilor ar trebui să fie asigurată. Atunci când evaluează pertinența motivării unei cereri, OAREC ar trebui să ia în considerare dacă informațiile solicitate se referă la îndeplinirea unor atribuții exclusive ale autorităților relevante.
(38) Oficiul OAREC ar trebui să instituie un sistem comun de informare și comunicare pentru a evita suprapunerea cererilor de informații și pentru a facilita comunicarea între toate autoritățile implicate.
(39) Pentru a asigura un grad ridicat de confidențialitate și pentru a evita conflictele de interese, normele în această materie care li se aplică membrilor organelor structurale ale OAREC și ale Oficiului OAREC ar trebui să se aplice și supleanților acestora.
(40) Deoarece OAREC și Oficiului OAREC le revin noi atribuții în temeiul prezentului regulament, iar în temeiul actelor juridice ale Uniunii le-ar putea reveni atribuții suplimentare, Comisia ar trebui să evalueze periodic funcționarea OAREC și a Oficiului OAREC și eficacitatea structurilor lor organizaționale într-un mediu digital în schimbare. Dacă, în urma evaluării respective, constată că structura organizatorică nu este potrivită pentru îndeplinirea atribuțiilor care revin OAREC și Oficiului OAREC, în special în ceea ce privește asigurarea punerii uniforme în aplicare a cadrului de reglementare pentru comunicațiile electronice, Comisia ar trebui să analizeze toate opțiunile posibile de îmbunătățire a structurii respective.
(41) Oficiului înființat ca organ comunitar cu personalitate juridică în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1211/2009 îi succedă Oficiul OAREC înființat în temeiul prezentului regulament în ceea ce privește toate aspectele legate de proprietate, acorduri, inclusiv acordul de găzduire, obligații juridice, contracte de muncă, angajamente și răspunderi financiare. Oficiul OAREC ar trebui să preia personalul Oficiului, ale cărui drepturi și obligații ar trebui să rămână neschimbate. Pentru a asigura continuitatea activității desfășurate de OAREC și de Oficiu, ar trebui ca reprezentanții lor, și anume președintele și vicepreședinții Consiliului autorităților de reglementare, Comitetul de gestionare și directorul executiv să își ducă la îndeplinire mandatul curent până la încheierea perioadei.
(42) Un număr semnificativ de consumatori din majoritatea statelor membre continuă să se bazeze pe comunicațiile internaționale tradiționale, cum ar fi apeluri telefonice și SMS-uri, în ciuda faptului că un număr tot mai mare dintre consumatori au acces, pentru a-și satisface necesitățile de apeluri internaționale, la servicii de comunicații interpersonale care nu se bazează pe numere, la tarife mai mici decât serviciile tradiționale sau fără plată monetară.
(43) În 2013, Comisia a propus un regulament, bazat pe o evaluare a impactului, care a inclus o dispoziție privind măsuri de reglementare aplicabile comunicațiilor în interiorul UE. Din 2017 până în 2018, OAREC și Comisia au cules date suplimentare privind piața de comunicații în interiorul UE, cu ajutorul unui studiu al Comisiei și al Eurobarometrului. Potrivit datelor respective, continuă să predomine diferențe semnificative de preț, atât în ceea ce privește comunicațiile fixe, cât și cele mobile, între comunicațiile de voce și prin SMS naționale și comunicațiile efectuate către un alt stat membru, în contextul unor variații de preț considerabile între țări, între furnizori și între pachetele tarifare, precum și între comunicațiile de voce mobile și cele fixe. Furnizorii de servicii de comunicații interpersonale accesibile publicului bazate pe numere stabilesc deseori, pentru comunicațiile în interiorul UE, prețuri bazate pe consum care depășesc cu mult tarifele naționale, plus costuri suplimentare. În medie, prețul standard al unui apel în interiorul UE într-o rețea fixă sau mobilă tinde să fie de trei ori mai mare decât prețul standard al unui apel național, iar prețul standard al unui SMS în interiorul UE de peste două ori mai mare decât al unui SMS național. Însă aceste medii aritmetice ascund diferențe semnificative între statele membre. În unele cazuri, prețul standard al unui apel în interiorul UE poate fi de până la opt ori mai mare decât prețul standard al apelurilor naționale. În consecință, în mai multe state membre, clienților li se oferă prețuri foarte ridicate pentru comunicațiile în interiorul UE. Aceste prețuri ridicate afectează în principal consumatorii și în special pe cei care realizează rar astfel de comunicații sau care au un volum redus de consum, care reprezintă marea majoritate a consumatorilor de comunicații în interiorul UE. În același timp, mai mulți furnizori propun oferte speciale deosebit de atractive pentru clienți persoane juridice și pentru consumatorii care au un consum semnificativ de comunicații în interiorul UE. Deseori, astfel de oferte nu au prețuri bazate pe consumul real și pot consta într-un anumit număr de minute de convorbire sau SMS-uri în interiorul UE pentru un tarif lunar fix (oferte cu extraopțiuni) sau în includerea unui anumit număr de minute de convorbire sau SMS-uri în interiorul UE în cadrul pachetului lunar de minute sau SMS-uri, fie fără nicio suprataxă, fie cu o suprataxă mică. Cu toate acestea, de multe ori, condițiile acestor oferte nu sunt atractive pentru consumatorii care au doar un volum ocazional, imprevizibil sau relativ redus de comunicații în interiorul UE. În consecință, consumatorii respectivi riscă să plătească prețuri excesive pentru comunicațiile lor în interiorul UE și ar trebui să fie protejați.
(44) Mai mult, prețurile ridicate pentru comunicațiile în interiorul UE constituie un obstacol în calea funcționării pieței interne, deoarece aceste prețuri descurajează căutarea și achiziționarea de bunuri și servicii de la un furnizor situat într-un alt stat membru. Prin urmare, este necesar să se stabilească limite specifice și proporționale la prețul pe care furnizorii de servicii de comunicații interpersonale accesibile publicului bazate pe numere îl pot percepe consumatorilor pentru comunicații în interiorul UE pentru a elimina astfel de prețuri ridicate.
(45) În cazul în care furnizorii de servicii de comunicații interpersonale accesibile publicului bazate pe numere percep consumatorilor lor pentru comunicațiile în interiorul UE tarife bazate integral sau parțial pe consumul de astfel de servicii, inclusiv în cazurile de deducere bazată pe consum dintr-o sumă fixă plătită în avans sau lunară pentru astfel de servicii, aceste tarife nu ar trebui să depășească 0,19 EUR/minut pentru apeluri și 0,06 EUR/SMS. Aceste plafoane corespund prețurilor maxime care se aplică în prezent pentru apelurile și, respectiv, SMS-urile în roaming reglementate. Atunci când utilizează servicii de roaming în Uniune, consumatorii beneficiază de protecția eurotarifului pentru comunicații de voce și a eurotarifului pentru SMS, care au fost înlocuite treptat de roaming la tarife naționale. Aceste plafoane sunt considerate, de asemenea, referințe adecvate pentru stabilirea tarifului maxim pentru comunicațiile în interiorul UE reglementate pentru o perioadă de cinci ani începând cu 15 mai 2019. Nivelul actual al plafonului reprezintă o plasă de siguranță simplă, transparentă și dovedită care protejează împotriva prețurilor ridicate și este adecvat ca plafon pentru prețurile cu amănuntul ale tuturor comunicațiilor în interiorul UE reglementate. Atât apelurile în roaming pe teritoriul Uniunii, cât și apelurile în interiorul UE au o structură a costurilor asemănătoare.
(46) Plafoanele ar trebui să permită furnizorilor de servicii de comunicații interpersonale accesibile publicului bazate pe numere să-și recupereze costurile, asigurând astfel o intervenție proporțională pe piața apelurilor atât în rețele mobile, cât și fixe. Plafoanele se vor aplica direct numai în cazul tarifelor bazate pe consumul real. Acestea ar trebui să aibă un efect de disciplinare și asupra ofertelor în cazul cărora este inclus un anumit volum de comunicații în interiorul UE, fără a fi facturat separat, deoarece consumatorii au posibilitatea de a trece la un tarif bazat pe consum pentru comunicațiile în interiorul UE. Volumele de comunicații în interiorul UE care depășesc ceea ce este inclus într-un pachet și care sunt facturate separat ar trebui să fie plafonate. Măsura ar trebui să asigure în mod proporțional protecția împotriva prețurilor ridicate a consumatorilor cu un nivel scăzut de consum de comunicații în interiorul UE și, în același timp, ar trebui să aibă doar un impact moderat asupra furnizorilor.
(47) Furnizorii de servicii de comunicații interpersonale accesibile publicului bazate pe numere ar trebui să fie în măsură să le propună consumatorilor oferte tarifare alternative pentru comunicațiile internaționale cu tarife diferite pentru comunicațiile în interiorul UE reglementate, iar consumatorii ar trebui să aibă libertatea de a opta în mod expres pentru astfel de oferte și de a renunța la ele în orice moment și gratuit, chiar și în cazul ofertelor la care consumatorii s-au abonat înainte de intrarea în vigoare a dispozițiilor respective. Numai ofertele alternative pentru comunicații internaționale, de exemplu cele care includ toate sau anumite țări terțe, în cazul în care sunt acceptate de către un consumator, ar trebui să prevadă posibilitatea de a-l exonera pe furnizor de obligația de a nu depăși plafoanele aplicabile pentru comunicațiile în interiorul UE reglementate. Alte avantaje, cum ar fi echipamentele terminale subvenționate sau reduceri la alte servicii de comunicații electronice oferite de către furnizori consumatorilor, sunt caracteristice unei interacțiuni concurențiale obișnuite și nu ar trebui să aducă atingere aplicabilității plafoanelor tarifare pentru comunicațiile în interiorul UE reglementate.
(48) Anumiți furnizori de servicii de comunicații interpersonale accesibile publicului bazate pe numere pot fi afectați într-o măsură semnificativ mai mare comparativ cu majoritatea celorlalți furnizori din Uniune de un plafon tarifar pentru comunicațiile în interiorul UE reglementate. Aceasta ar putea fi situația în special în cazul furnizorilor care obțin o proporție deosebit de mare din veniturile sau profiturile lor din exploatare de pe urma comunicațiilor în interiorul UE sau ale căror marje naționale sunt scăzute în raport cu criteriile de referință ale sectorului. Ca urmare a comprimării marjei în ceea ce privește comunicațiile în interiorul UE reglementate, furnizorul ar putea să nu fie în măsură să-și mențină modelul intern de prețuri. Asemenea scenarii sunt foarte puțin posibil să intervină întrucât prețurile maxime se situează în mod clar deasupra costurilor pentru furnizarea de comunicații în interiorul UE. Cu toate acestea, pentru a aborda astfel de scenarii excepționale în mod proporțional, ANR-urile ar trebui să poată acorda, la cerere, o derogare unui furnizor în cazuri justificate și excepționale.
(49) Orice derogare ar trebui acordată numai în cazul în care un furnizor poate demonstra, în raport cu un criteriu de referință relevant stabilit de OAREC, că este afectat într-o măsură mult mai mare decât majoritatea celorlalți furnizori din Uniune și în cazul în care acest impact ar slăbi în mod semnificativ capacitatea furnizorului de a-și menține modelul tarifar pentru comunicațiile naționale. Atunci când o ANR acordă o derogare, aceasta ar trebui să determine nivelul prețului maxim pe care furnizorul l-ar putea aplica pentru comunicațiile în interiorul UE reglementate și care i-ar permite să mențină un nivel competitiv al prețurilor pentru comunicațiile naționale. Orice astfel de derogare ar trebui să fie limitată la un an și să poată fi reînnoită în cazul în care furnizorul demonstrează că sunt îndeplinite în continuare condițiile pentru acordarea derogării.
(50) Având în vedere principiul proporționalității, aplicabilitatea plafonului tarifar pentru comunicațiile în interiorul UE reglementate ar trebui să fie limitată în timp și ar trebui să expire la cinci ani după intrarea sa în vigoare. O astfel de durată limitată ar trebui să permită o evaluare adecvată a efectelor măsurilor și să aprecieze în ce măsură există o nevoie continuă de a proteja consumatorii.
(51) Pentru a asigura o protecție uniformă, în timp util și cât mai eficace la nivelul Uniunii a consumatorilor afectați negativ de diferențele semnificative de preț ale comunicațiilor în interiorul UE, dispozițiile respective ar trebui să fie direct aplicabile și să fie incluse într-un regulament. Cel mai potrivit act în acest scop este Regulamentul (UE) 2015/2120, care a fost adoptat în urma unei evaluări de impact, care a propus, printre altele, o dispoziție privind comunicațiile în interiorul UE ca modalitate necesară de finalizare a pieței interne a comunicațiilor electronice. Impactul posibil asupra veniturilor furnizorilor generate din furnizarea de servicii de comunicații în interiorul UE este atenuat și mai mult de aplicarea eurotarifului de roaming pentru comunicațiile de voce și a eurotarifului de roaming pentru SMS ca plafoane atât pentru comunicațiile fixe, cât și pentru cele mobile, reprezentând un instrument de siguranță; precum și prin intermediul dovezilor prezentate în analiza din 2018 a OAREC referitoare la o reducere considerabilă a volumelor relevante de trafic în rețea fixă, afectate de măsura în cauză în perioada de intervenție. Dispozițiile respective ar trebui, prin urmare, să fie introduse prin modificarea Regulamentului (UE) 2015/2120, care ar trebui, de asemenea, să fie adaptat pentru a garanta că statele membre adoptă regimul sancțiunilor aplicabile pentru încălcarea dispozițiilor respective.
(52) Întrucât obiectivele prezentului regulament, și anume asigurarea punerii în aplicare uniformă a cadrului de reglementare pentru comunicațiile electronice, în special în ceea ce privește aspectele transfrontaliere și prin proceduri eficiente legate de piața internă pentru proiectele de măsuri naționale, precum și garantarea faptului că nu sunt impuse consumatorilor prețuri excesive pentru comunicațiile interpersonale bazate pe numere efectuate din statul membru al furnizorului național al consumatorului către orice număr fix sau mobil din alt stat membru, nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre, dar, având în vedere amploarea și efectele acțiunii, acestea pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este enunțat la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea acestor obiective.
(53) Prezentul regulament modifică și extinde domeniul de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1211/2009. Deoarece modificările care urmează a fi aduse sunt substanțiale, din motive de claritate, actul respectiv ar trebui abrogat. Trimiterile la regulamentul abrogat ar trebui interpretate ca trimiteri la prezentul regulament,