Recitale
(1) Un grad ridicat de transparență este esențial pentru a se garanta că investitorii sunt informați corespunzător cu privire la nivelul real al tranzacțiilor efective și potențiale cu obligațiuni, produse financiare structurate, certificate de emisii și instrumente financiare derivate, indiferent dacă aceste tranzacții au loc pe piețe reglementate, în sisteme multilaterale de tranzacționare (MTF), sisteme organizate de tranzacționare, operatori independenți sau în afara acestor facilități. Acest grad ridicat de transparență ar trebui, de asemenea, să stabilească condiții de concurență echitabile între locurile de tranzacționare, astfel încât procesul de descoperire a prețurilor pentru anumite instrumente financiare să nu fie afectat de fragmentarea lichidității, iar investitorii să nu fie penalizați.
(2) În același timp, este esențial să se recunoască faptul că pot exista circumstanțe în care ar trebui să se prevadă derogări de la cerințele privind transparența pre-tranzacționare sau amânări ale obligațiilor de transparență post-tranzacționare pentru a se evita reducerea lichidității, ca o consecință neprevăzută a obligațiilor de a publica tranzacțiile și, astfel, de a face publice pozițiile de risc. Prin urmare, este necesar să se specifice împrejurările exacte în care pot fi acordate derogări de la cerințele de transparență pre-tranzacționare și amânări de la transparența post-tranzacționare.
(3) Dispozițiile din prezentul regulament sunt strâns corelate, întrucât acestea abordează precizarea cerințelor de transparență pre-tranzacționare și post-tranzacționare care se aplică tranzacționării altor instrumente financiare decât cele de capitaluri proprii. Pentru a se asigura coerența între aceste dispoziții, care ar trebui să intre în vigoare în același timp, și pentru a sprijini părțile interesate, în special pe cele care trebuie să îndeplinească obligațiile prevăzute, să aibă o imagine de ansamblu, este necesar ca aceste standarde tehnice de reglementare să fie incluse într-un singur regulament.
(4) Atunci când autoritățile competente acordă derogări de la cerințele privind transparența pre-tranzacționare sau autorizează amânarea obligațiilor privind transparența post-tranzacționară, acestea ar trebui să trateze toate piețele reglementate, sistemele multilaterale de tranzacționare, sistemele organizate de tranzacționare, precum și firmele de investiții care efectuează tranzacții în afara locurilor de tranzacționare într-un mod echitabil și nediscriminatoriu.
(5) Este necesar să se clarifice un număr limitat de termeni tehnici. Definițiile tehnice sunt necesare pentru a se asigura aplicarea uniformă în Uniune a dispozițiilor prevăzute în prezentul regulament și, prin urmare, a contribui la stabilirea unui cadru unic de reglementare pentru piețele financiare din Uniune. Aceste definiții sunt utilizate doar în scopul de a stabili obligațiile în materie de transparență pentru alte instrumente financiare decât cele de capitaluri proprii și ar trebui să se limiteze strict la înțelegerea prezentului regulament.
(6) Mărfurile tranzacționate la bursă (exchange-traded commodities – ETC) și titlurile de datorie tranzacționate la bursă (exchange-traded notes – ETN) care fac obiectul prezentului regulament ar trebui considerate drept instrumente de datorie, ca urmare a structurii lor juridice. Cu toate acestea, deoarece sunt tranzacționate în mod similar cu fondurile tranzacționate la bursă (ETF), acestea ar trebui să facă obiectul unui regim de transparență ca în cazul ETF.
(7) În conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 600/2014, o serie de instrumente ar trebui să fie considerate eligibile pentru derogarea de la transparența pre-tranzacționare pentru instrumentele pentru care nu există o piață lichidă. Această cerință ar trebui să se aplice, de asemenea, instrumentelor financiare derivate care fac obiectul obligației de compensare și care nu fac obiectul obligației de tranzacționare, precum și obligațiunilor, instrumentelor financiare derivate, produselor financiare structurate și certificatelor de emisii care nu sunt lichide.
(8) Un loc de tranzacționare care operează un sistem de tip „cerere de cotație” trebuie să facă publice prețurile ferme de cumpărare și de vânzare sau exprimările executabile ale interesului și amploarea interesului de tranzacționare la aceste prețuri nu mai târziu de momentul în care solicitantul este în măsură să execute o tranzacție în conformitate cu normele sistemului. Scopul este de a se asigura că nu sunt dezavantajați membrii sau participanții care furnizează mai întâi solicitantului cotațiile acestora.
(9) Majoritatea obligațiunilor lichide garantate sunt obligațiuni ipotecare emise pentru a acorda împrumuturi pentru finanțarea particularilor în vederea achiziționării unei locuințe și a căror valoare medie este direct legată de valoarea împrumutului. Pe piața obligațiunilor garantate, furnizorii de lichiditate garantează că investitorii profesionali care efectuează tranzacții de mari dimensiuni sunt corelați cu proprietarii de locuințe care efectuează tranzacții de mici dimensiuni. Pentru a evita o perturbare a acestei funcții și inevitabilele consecințe defavorabile pentru proprietarii de locuințe, mărimea specifică instrumentului peste care furnizorii de lichidități pot beneficia de o derogare de la transparența pre-tranzacționare ar trebui stabilită la o valoare a tranzacțiilor care se situează la sub 40 la sută din tranzacții deoarece se consideră că această valoare reflectă prețul mediu al unei locuințe.
(10) Informațiile care trebuie furnizate într-un termen cât mai apropiat de timpul real ar trebui puse la dispoziție cât de prompt permit mijloacele tehnice, presupunând un nivel rezonabil de eficiență a sistemelor și de cheltuieli din partea operatorului de piață, a mecanismului de publicare aprobat (APA) sau a firmei de investiții în cauză. Informațiile ar trebui publicate în apropierea termenului maxim prevăzut numai în cazuri excepționale, atunci când sistemele disponibile nu permit publicarea într-un termen mai scurt.
(11) Firmele de investiții ar trebui să facă publice detaliile privind tranzacțiile executate în afara locurilor de tranzacționare prin intermediul unui APA. Prezentul regulament ar trebui să stabilească modul în care firmele de investiții raportează tranzacțiile către APA și ar trebui să se aplice în coroborare cu Regulamentul delegat (UE) 2017/571 al Comisiei (2).
(12) Posibilitatea de a stabili aplicarea obligației de publicare post-tranzacționare a tranzacțiilor executate între două firme de investiții, inclusiv între operatorii independenți, în ceea ce privește obligațiunile, produsele financiare structurate, certificatele de emisii și instrumentele financiare derivate, care sunt determinate de alți factori decât evaluarea curentă a prețului lor de piață, cum ar fi transferul instrumentelor financiare ca garanție, este prevăzută în Regulamentul (UE) nr. 600/2014. Astfel de tranzacții nu contribuie la procesul de descoperire a prețurilor, nu riscă crearea de confuzii pentru investitori și nu împiedică executarea optimă și, prin urmare, prezentul regulament stabilește tranzacțiile determinate de alți factori decât evaluarea curentă a prețurilor lor de piață, care nu ar trebui să fie făcute publice.
(13) Firmele de investiții desfășoară adesea, în nume propriu sau în numele clienților, tranzacții cu instrumente financiare derivate și cu alte instrumente financiare sau active ce cuprind o serie de tranzacții contingente și interconectate. Aceste tranzacții de tip „pachet” le permit firmelor de investiții și clienților lor să gestioneze mai bine riscurile, având în vedere că prețul fiecărei componente a tranzacției de tip „pachet” reflectă mai degrabă profilul general de risc al pachetului decât prețul de piață predominant al componentei respective. Tranzacțiile de tip „pachet” pot lua diverse forme, cum ar fi schimbul pentru active materiale (exchange for physicals), strategiile de tranzacționare aplicate la locurile de tranzacționare sau tranzacțiile de tip „pachet” personalizate, și este important să se ia în considerare aceste specificități atunci când se calibrează regimul de transparență aplicabil. Prin urmare, este necesar să se precizeze, în sensul prezentului regulament, condițiile de aplicare a amânărilor de la transparența post-tranzacționare la tranzacții de tip „pachet.” Astfel de aranjamente nu ar trebui să fie disponibile pentru tranzacțiile care acoperă instrumentele financiare desfășurate în cursul normal al activității.
(14) Schimbul pentru active materiale este o parte integrantă a piețelor financiare, permițând participanților la piață să organizeze și să efectueze tranzacții cu instrumente derivate tranzacționate la bursă, care sunt direct legate de o tranzacție în cadrul piețelor fizice subiacente. Acestea sunt utilizate pe scară largă și implică o multitudine de actori, cum ar fi agricultori, producători, fabricanți și procesatori de mărfuri. De regulă, un schimb de active fizice are loc atunci când un vânzător al unui activ fizic urmărește să își lichideze poziția de acoperire corespunzătoare într-un contract derivat cu cumpărătorul activelor fizice, atunci când se întâmplă ca aceasta din urmă să dețină, de asemenea, o acoperire corespunzătoare în același contract derivat. Prin urmare, aceștia facilitează lichidarea pozițiilor de acoperire care nu mai sunt necesare.
(15) În ceea ce privește tranzacțiile executate în afara regulilor unui loc de tranzacționare, este necesar să se clarifice care sunt firmele de investiții care trebuie să publice o tranzacție în cazurile în care ambele părți la tranzacție sunt firme de investiții stabilite în Uniune, pentru a asigura publicarea tranzacțiilor fără suprapuneri. Prin urmare, responsabilitatea de a publica o tranzacție ar trebui să revină întotdeauna firmei de investiții acționează în calitate de vânzător, cu excepția cazului în care una dintre contrapărți este un operator independent, caz în care responsabilitatea revine firmei care acționează în calitate de cumpărător.
(16) În cazul în care doar una dintre contrapărți este un operator independent pentru un anumit instrument financiar și este, de asemenea, firma care efectuează achizițiile pentru instrumentul respectiv, aceasta ar trebui să își asume responsabilitatea pentru publicarea tranzacțiilor, întrucât clienții se așteaptă ca aceasta să procedeze astfel și este mai bine poziționată pentru a completa câmpul de raportare care menționează calitatea sa de operator independent. Pentru a se asigura că o tranzacție este făcută publică doar o singură dată, operatorul independent trebuie să informeze cealaltă parte că va face publică tranzacția.
(17) Este important să se păstreze standardele actuale de publicare a tranzacțiilor efectuate ca tranzacții de tip „back to back” pentru a evita publicarea unei singure tranzacții ca tranzacții multiple și pentru a oferi securitate juridică cu privire la firma de investiții care este responsabilă cu publicarea unei tranzacții. Prin urmare, două tranzacții inverse încheiate în același timp și la același preț cu o singură parte interpusă ar trebui publicate ca tranzacție unică.
(18) Regulamentul (UE) nr. 600/2014 permite autorităților competente să solicite publicarea unor detalii suplimentare în momentul în care sunt publicate informații care beneficiază de o amânare, sau să permită amânări suplimentare. Pentru a contribui la o aplicare uniformă a acestor dispoziții în întreaga Uniune, este necesar să se stabilească condițiile și criteriile pe baza cărora pot fi autorizate amânări suplimentare de autoritățile competente.
(19) Tranzacționarea cu multe instrumente financiare, altele decât cele de capitaluri proprii, în special cu instrumente financiare derivate, este ocazională, variabilă și face obiectul unor modificări regulate ale modelelor comerciale. Determinările statice ale instrumentelor financiare pentru care nu există o piață lichidă și determinările statice ale diferitelor praguri în scopul calibrării obligațiilor privind transparența pre-tranzacționare și post-tranzacționare, fără a prevedea posibilitatea de a adapta statutul și pragurile de lichiditate prin prisma schimbărilor produse în modelele comerciale, nu ar fi, prin urmare, adecvate. În consecință, ar trebui să se stabilească metodologia și parametrii care sunt necesari pentru a efectua evaluarea lichidității și calcularea pragurilor pentru aplicarea derogărilor de la transparența pre-tranzacționare și a amânării de la transparența post-tranzacționare în mod periodic.
(20) Pentru a asigura aplicarea uniformă a derogărilor de la cerințele de transparență pretranzacționare și a amânărilor post-tranzacționare, este necesar să se stabilească norme uniforme privind conținutul și frecvența datelor pe care autoritățile competente le-ar putea solicita de la locurile de tranzacționare, mecanismele de publicare aprobate și furnizorii de sisteme centralizate de raportare (CTP) în scop de transparență. Este necesar, de asemenea, să se precizeze metodologia pentru calculul pragurilor respective și pentru a crea norme uniforme cu privire la publicarea informațiilor în întreaga Uniune. Normele privind metodologia specifică și datele necesare pentru a efectua calculele în vederea stabilirii regimului de transparență aplicabil instrumentelor financiare, altele decât cele de capitaluri proprii, ar trebui aplicate în coroborare cu Regulamentul delegat (UE) 2017/577 al Comisiei (3), care stabilește elementele comune cu privire la conținutul și frecvența solicitărilor de date care urmează să fie abordate cu privire la locurile de tranzacționare, mecanismele de publicare aprobate și furnizorii de sisteme centralizate de raportare în scop de transparență și pentru realizarea altor calcule, în termeni mai generali.
(21) Pentru alte obligațiuni decât cele ETC și ETN, tranzacțiile cu o valoare mai mică de 100 000 EUR sunt excluse din calculul pragurilor de transparență pre-tranzacționare și post-tranzacționare, întrucât acestea sunt considerate ca având o dimensiune asemănătoare cu cele efectuate în sectorul comerțului cu amănuntul. Aceste tranzacții cu amănuntul trebuie, în orice caz, să beneficieze de noul regim de transparență și orice prag care conduce la o derogare sau o decalare a cerințelor de transparență ar trebui stabilit peste acest nivel.
(22) Obiectivul derogării de la obligațiile privind transparența prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 600/2014 este de a garanta că eficacitatea operațiunilor desfășurate de Eurosistem pentru îndeplinirea sarcinilor sale fundamentale astfel cum sunt prevăzute în Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană (denumit în continuare „statutul”) și în conformitate cu dispozițiile naționale echivalente pentru membrii Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC) în statele membre a căror monedă nu este euro, care se bazează pe tranzacții punctuale și confidențiale, nu este compromisă de divulgarea de informații cu privire la astfel de tranzacții. Este esențial ca băncile centrale să fie în măsură să controleze dacă, în ce moment și în ce mod sunt divulgate informații privind acțiunile lor, astfel încât să maximizeze impactul preconizat și să limiteze orice impact nedorit pe piață. Prin urmare, este necesar să se asigure securitatea juridică pentru membrii SEBC și contrapărțile lor respective cu privire la domeniul de aplicare a derogării de la cerințele de transparență.
(23) Una dintre principalele responsabilități ale SEBC în temeiul tratatului și al statutului și în conformitate cu dispozițiile naționale pentru membrii SEBC în statele membre a căror monedă nu este euro o constituie performanța politicii valutare, ceea ce presupune deținerea și gestionarea rezervelor valutare pentru a garanta că, ori de câte ori este necesar, există un volum suficient de resurse lichide disponibile pentru operațiunile acesteia de politică valutară. Aplicarea obligațiilor de transparență pentru operațiunile de gestionare a rezervelor valutare ar putea rezulta în semnale nedorite către piață, care ar putea interfera cu politica valutară a Eurosistemului și a membrilor SEBC în statele membre a căror monedă nu este euro. Considerații similare se aplică, de asemenea, operațiunilor de gestionare a rezervelor valutare în politica de stabilitate monetară și financiară, de la caz la caz.
(24) Derogarea de la obligațiile privind transparența pentru tranzacțiile în care contrapartea este un membru al SEBC nu ar trebui să se aplice cu privire la tranzacțiile la care participă oricare dintre membrii SEBC în cadrul desfășurării operațiunilor de investiții. Aceasta ar trebui să includă activitățile desfășurate în scop administrativ sau pentru personalul membrului SEBC, inclusiv tranzacțiile efectuate în calitate de administrator al unui sistem de pensii, în conformitate cu articolul 24 din statut.
(25) Suspendarea temporară a obligațiilor de transparență ar trebui impusă numai în situații excepționale care reprezintă o reducere semnificativă a lichidității asupra unei categorii de instrumente financiare bazate pe factori obiectivi și măsurabili. Este necesar să se facă distincția între clasele pentru care s-a stabilit inițial că există sau nu o piață lichidă, întrucât o scădere semnificativă în termeni relativi într-o clasă pentru care s-a stabilit deja că este nelichidă este probabil să aibă loc mai ușor. Prin urmare, suspendarea cerințelor în materie de transparență pentru instrumentele pentru care s-a stabilit că există o piață lichidă ar trebui impusă numai în cazul în care a avut loc o scădere la un prag relativ mai mare.
(26) Regimul de transparență pre-tranzacționare și post-tranzacționare, instituit prin Regulamentul (UE) nr. 600/2014, ar trebui calibrat în mod corespunzător pieței și ar trebui aplicat în mod uniform în întreaga Uniune. Prin urmare, este esențial să se stabilească calculele necesare care trebuie efectuate, inclusiv perioadele și metodele de calcul. În acest sens, pentru a se evita efectele de denaturare a pieței, perioadele de calcul prevăzute în prezentul regulament ar trebui să asigure faptul că pragurile relevante ale regimului sunt actualizate la intervale de timp corespunzătoare pentru a reflecta condițiile pieței. De asemenea, este oportun să se prevadă publicarea centralizată a rezultatelor calculelor, astfel încât acestea să fie puse la dispoziția tuturor participanților la piețele financiare și autorităților competente din Uniune într-un singur loc și într-un format ușor de utilizat. În acest scop, autoritățile competente ar trebui să informeze ESMA cu privire la rezultatele calculelor lor, iar ESMA ar trebui să publice aceste calcule pe site-ul său internet.
(27) Pentru a asigura o punere în aplicare fără probleme a noilor cerințe în materie de transparență, este necesară introducerea treptată a dispozițiilor privind transparența. Pragul de lichiditate „numărul mediu zilnic de tranzacții”, utilizat pentru stabilirea obligațiunilor pentru care există o piață lichidă, ar trebui adaptat în mod treptat.
(28) Până la data de 30 iulie a anului care urmează datei de la care se aplică Regulamentul (UE) nr. 600/2014, ESMA ar trebui să prezinte anual Comisiei o evaluare a pragului de lichiditate care stabilește obligațiile privind transparența pre-tranzacționare în temeiul articolelor 8 și 9 din Regulamentul (UE) nr. 600/2014 și, după caz, să prezinte o versiune revizuită a standardului tehnic de reglementare pentru a adapta pragul de lichiditate.
(29) De asemenea, percentilele utilizate pentru a stabili mărimea specifică instrumentului, care permit derogarea de la obligațiile privind transparența pre-tranzacționare pentru alte instrumente decât cele de capitaluri proprii, ar trebui adaptate în mod treptat.
(30) În acest scop, ESMA ar trebui să prezinte anual Comisiei o evaluare a pragurilor de derogare și, după caz, să prezinte un standard de reglementare revizuit pentru a adapta pragurile de derogare aplicabile pentru alte instrumente decât cele de capitaluri proprii.
(31) În scopul calculelor în materie de transparență, sunt necesare date de referință pentru a stabili subclasa de active căreia îi aparține fiecare instrument financiar. Prin urmare, este necesar să se solicite locurilor de tranzacționare să furnizeze date de referință suplimentare față de cele solicitate de Regulamentul delegat (UE) 2017/585 al Comisiei (4).
(32) În cadrul stabilirii instrumentelor financiare pentru care nu există o piață lichidă în raport cu instrumentele financiare derivate pe cursul de schimb, a fost solicitată o evaluare calitativă ca urmare a lipsei de date necesare pentru o analiză cantitativă cuprinzătoare pentru ansamblul pieței. Prin urmare, până când vor fi disponibile date de o calitate mai bună, se consideră că nu există o piață lichidă pentru instrumentele financiare derivate pe cursul de schimb, în sensul prezentului regulament.
(33) Pentru a permite începerea efectivă a aplicării noilor norme în materie de transparență, trebuie furnizate date de către participanții pe piață pentru calcularea și publicarea instrumentelor financiare pentru care nu există o piață lichidă, precum și a mărimilor ordinelor de mari dimensiuni sau mai mari decât mărimea specifică instrumentului, cu suficient timp înainte de data de la care se aplică Regulamentul (UE) nr. 600/2014.
(34) Din motive de consecvență și pentru a asigura buna funcționare a piețelor financiare, este necesar ca prezentul regulament și dispozițiile prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 600/2014 să se aplice de la aceeași dată. Cu toate acestea, pentru a se asigura faptul că noul cadru de reglementare în materie de transparență poate funcționa în mod eficace, anumite dispoziții ale prezentului regulament ar trebui să se aplice de la data intrării în vigoare a acestuia.
(35) Prezentul regulament se bazează pe proiectele de standarde tehnice de reglementare transmise Comisiei de ESMA.
(36) ESMA a efectuat consultări publice deschise cu privire la proiectele de standarde tehnice de reglementare pe care se bazează prezentul regulament, a analizat costurile și beneficiile potențiale aferente și a solicitat punctul de vedere al Grupului părților interesate din domeniul valorilor mobiliare și piețelor, instituit în temeiul articolului 37 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010 al Parlamentului European și al Consiliului (5),