Decizie 2016/1040 · CELEX 32016D1040

Decizia de punere în aplicare (UE) 2016/1040 a Comisiei din 24 iunie 2016 referitoare la acordarea unei derogări solicitate de Republica Italiană în privința regiunilor Lombardia și Piemont în temeiul Directivei 91/676/CEE a Consiliului, privind protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole [notificată cu numărul C(2016) 3820]

Data act: 24.06.2016
Intrare in vigoare: 27.06.2016
Jurnalul Oficial UE: oj:JOL_2016_169_R_0003
Status: Inactiv

derogare de la legislația UE fertilizarea solului fertilizator organic holding agricol Italia Lombardia Piemont poluare din surse agricole poluarea apei protecția apelor

Recitale

(1) În cazul în care cantitatea de îngrășăminte de origine animală pe care un stat membru intenționează să o împrăștie anual pe hectar diferă de cantitățile prevăzute la punctul 2 al doilea paragraf prima teză din anexa III la Directiva 91/676/CEE și la litera (a) a aceluiași paragraf, cantitatea respectivă trebuie stabilită astfel încât să nu se compromită îndeplinirea obiectivelor specificate la articolul 1 din directiva menționată și trebuie justificată pe baza unor criterii obiective, precum perioadele lungi de vegetație și culturile cu o absorbție ridicată de azot.

(2) La data de 3 noiembrie 2011, Comisia a adoptat Decizia de punere în aplicare 2011/721/UE (2), prin care îi permitea Italiei să autorizeze în regiunile Emilia Romagna, Lombardia, Piemont și Veneto, în anumite condiții, împrăștierea în ferme cu o proporție de cel puțin 70 % de culturi cu necesar ridicat de azot și perioadă lungă de vegetație a unei cantități anuale de până la 250 kg de azot pe hectar din îngrășăminte de origine animală provenind de la bovine și dejecții porcine tratate.

(3) Derogarea acordată prin Decizia de punere în aplicare 2011/721/UE, care viza circa 300 de ferme și 13 000 ha de teren, a expirat la 31 decembrie 2015.

(4) La 20 ianuarie 2016, Italia a înaintat Comisiei o cerere de derogare în temeiul punctului (2) al treilea paragraf din anexa III la Directiva 91/676/CEE, în privința regiunilor Lombardia și Piemont.

(5) Derogarea solicitată privește intenția Italiei de a permite împrăștierea în regiunile Lombardia și Piemont a unei cantități anuale de până la 250 kg de azot pe hectar din îngrășăminte de origine animală provenind de la bovine și dejecții porcine tratate în ferme cu o proporție de cel puțin 70 % de culturi cu necesar ridicat de azot și perioadă lungă de vegetație. Se estimează că derogarea privește în mod potențial aproximativ 600 de ferme de bovine și 60 de ferme de porcine din regiunile Lombardia și Piemont, reprezentând 15 % și 6 % din numărul total de ferme de bovine, respectiv de porcine din aceste regiuni, 4 % din suprafața agricolă utilizată (SAU), 14 % din totalul animalelor de lapte și 7,4 % din totalul porcinelor din aceste regiuni. Fermele cultivate pot la rândul lor solicita această derogare.

(6) Legislația de punere în aplicare a Directivei 91/676/CEE și de stabilire a programelor de acțiune din regiunile Lombardia (Decizia nr. X/5171 din 16 mai 2016) și Piemont (Decizia nr. 19/2971 din 29 februarie 2016) s-a adoptat și se aplică concomitent cu prezenta decizie pentru perioada 2016-2019.

(7) Zonele vulnerabile desemnate cărora li se aplică programele de acțiuni acoperă aproximativ 80 % din SAU a regiunii Lombardia și 44 % din SAU a regiunii Piemont.

(8) Datele privind calitatea apei prezentate arată că, în cazul apei subterane din regiunile Lombardia și Piemont, 87 % din corpurile de apă subterană au concentrații medii de nitrați mai mici de 50 mg/l, iar 55 % au concentrații medii de nitrați mai mici de 25 mg/l. În cazul apelor de suprafață, mai mult de 90 % din punctele de monitorizare au concentrații medii de nitrați mai mici de 25 mg/l și niciun punct nu are concentrații mai mari de 50 mg/l.

(9) Regiunile Lombardia și Piemont au peste 35 % din șeptelul din Italia, și anume 38 % din bovinele de lapte, 60 % din porcine și 15 % din păsările de curte. În perioada 2007-2013, numărul șeptelului a prezentat o tendință descrescătoare.

(10) În perioada 2003-2013, consumul de azot chimic lichid a scăzut cu aproximativ 27 %, ca și utilizarea îngrășămintelor minerale pe bază de fosfor; aceasta din urmă a scăzut cu 57 %.

(11) Pășunile, porumbul boabe, porumbul însilozat și cerealele de iarnă ocupă aproximativ 65 % din suprafața agricolă totală din Lombardia și Piemont.

(12) Documentele justificative prezentate în cererea de derogare demonstrează că cele 250 kg de azot din îngrășăminte provenind de la bovine și dejecții porcine tratate, propuse anual pe hectar, se justifică pe baza unor criterii obiective, precum volumul mare de precipitații nete, perioadele lungi de vegetație și culturile cu o absorbție ridicată de azot.

(13) În urma examinării solicitării, Comisia consideră că această cantitate propusă, de 250 kg pe hectar din îngrășăminte de origine animală provenind de la bovine și dejecții porcine tratate nu va aduce atingere realizării obiectivelor Directivei 91/676/CEE, dacă se respectă anumite condiții stricte.

(14) Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului (3) prevede o abordare exhaustivă și transfrontalieră cu privire la protecția apei, axată pe bazinele hidrografice ale râurilor, în vederea obținerii unei stări bune a corpurilor de apă europene până în 2015. Reducerea nutrienților reprezintă o parte integrantă a acestui obiectiv. Acordarea unei derogări în temeiul prezentei decizii nu aduce atingere dispozițiilor prevăzute de Directiva 2000/60/CE și nu exclude posibilitatea de a fi necesare măsuri suplimentare pentru a îndeplini obligațiile ce rezultă din aceasta.

(15) Directiva 2007/2/CE a Parlamentului European și a Consiliului (4) stabilește norme generale ce vizează instituirea în Uniune a infrastructurii pentru informații spațiale, care să servească scopurilor politicilor în materie de mediu ale Uniunii și politicilor sau activităților care pot avea impact asupra mediului. În cazurile aplicabile, informațiile spațiale colectate în contextul prezentei decizii ar trebui să fie conforme cu dispozițiile directivei menționate anterior. Pentru a reduce sarcina administrativă și a consolida coerența datelor, la colectarea datelor necesare în temeiul prezentei directive, Italia ar trebui să utilizeze, în cazurile aplicabile, informațiile generate în cadrul Sistemului Integrat de Administrare și Control, instituit în temeiul titlului V capitolul II din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (5).

(16) Măsurile prevăzute de prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului pentru nitrați, instituit prin articolul 9 din Directiva 91/676/CEE,

Articolul 1

Derogare

Se acordă derogarea solicitată de Italia pentru regiunile Lombardia și Piemont, cu scopul de a permite împrăștierea unei cantități mai mari de îngrășăminte de origine animală decât cea prevăzută la punctul 2 al doilea paragraf prima teză și litera (a) din anexa III la Directiva 91/676/CEE, sub rezerva condițiilor prevăzute de prezenta decizie.

Articolul 2

Domeniul de aplicare

Prezenta decizie se aplică, în mod individual și sub rezerva condițiilor prevăzute la articolele 4-7, fermelor în care o proporție de cel puțin 70 % din terenul acestora este cultivată cu culturi cu necesar ridicat de azot și perioadă lungă de vegetație.

Articolul 3

Definiții

În sensul prezentei decizii, se aplică următoarele definiții: (a) „ferme” înseamnă exploatațiile agricole care practică sau nu creșterea animalelor; (b) „parcelă” înseamnă un teren individual sau un grup de terenuri, omogene din punct de vedere al culturii, al tipului de sol și al practicilor de fertilizare; (c) „pășune” înseamnă pășunile permanente sau temporare „temporar” înseamnă mai puțin de cinci ani); (d) „porumb tardiv” înseamnă porumb din clasa FAO 600-700, plantat între mijlocul lui martie și începutul lui aprilie, cu un ciclu vegetativ de cel puțin 145-150 zile; (e) „porumb sau sorg urmat de graminee de iarnă” înseamnă porumb sau sorg semitardiv sau timpuriu, conform clasificării internaționale a FAO, urmat de graminee de iarnă, de exemplu raigras italian, orz, triticale sau secară de iarnă; (f) „cereale de iarnă urmate de graminee de vară” înseamnă grâu de iarnă, orz de iarnă sau triticale, urmate de graminee de vară, cum ar fi porumbul, sorgul, Setaria sau Panicum sp.; (g) „culturi cu necesar ridicat de azot și perioadă lungă de vegetație” înseamnă pășune, porumb tardiv, porumb sau sorg urmate de graminee de iarnă și cereale de iarnă urmate de ierburi de vară; (h) „îngrășământ de origine animală provenit de la bovine” înseamnă dejecțiile excretate de bovine, inclusiv în cursul păscutului și în formă prelucrată; (i) „tratarea îngrășămintelor de origine animală” înseamnă procesul de separare fizicomecanică a dejecțiilor porcine într-o fracțiune solidă și una lichidă, proces destinat să amelioreze împrăștierea de îngrășăminte pe teren și să stimuleze recuperarea azotului și a fosforului; (j) „îngrășăminte de origine animală tratate” înseamnă fracțiunea lichidă rezultată din tratarea dejecțiilor porcine, cu un raport azot/fosfat (N/P2O5) de minimum 2,5; (k) „îngrășăminte de origine animală tratate, cu eliminarea azotului” înseamnă îngrășăminte de origine animală tratate cu un conținut de azot mai mic de 30 % comparativ cu cel al dejecțiilor porcine brute; (l) „soluri cu conținut scăzut de materie organică” înseamnă soluri cu un conținut de carbon organic mai mic de 2 % în stratul de 30 cm din partea superioară a solului; (m) „soluri nesaline și cu salinitate redusă” înseamnă acele soluri cu o conductivitate electrică a extractului de pastă de sol saturat (ECe) mai mică de 4 mS/cm sau o conductivitate electrică a extractului apos cu un raport sol/apă de 1:2 (EC 1:2) mai mică de 1 mS/cm, sau zone definite cu certitudine ca nefiind afectate de riscul salinizării, după cum se indică pe harta solurilor definită la nivel regional; (n) „eficiența utilizării azotului” înseamnă procentajul de azot total împrăștiat sub formă de îngrășăminte de origine animală care este disponibil pentru culturi în anul împrăștierii.

Articolul 4

Cererea și angajamentele anuale

(1) Fermierii care doresc să beneficieze de o derogare acordată în temeiul prezentei decizii trebuie să trimită anual o cerere de derogare autorităților competente, până la data de 15 februarie. Pentru anul 2016, cererea anuală se trimite până la data de 30 iunie 2016. (2) Pe lângă cererea anuală menționată la alineatul (1), fermierii se angajează, în scris, să respecte condițiile prevăzute la articolele 5, 6 și 7.

Articolul 5

Tratarea îngrășămintelor de origine animală

(1) Fermierii care beneficiază de o derogare pentru împrăștierea de dejecții porcine tratate trebuie să comunice în fiecare an următoarele informații autorităților competente: (a) tipul de tratare a dejecțiilor; (b) capacitatea și caracteristicile principale ale stației de tratare, inclusiv eficiența acesteia; (c) cantitatea de dejecții trimisă spre tratare; (d) cantitatea, compoziția – cu menționarea conținutului de azot și de fosfor – și destinația fracțiunii solide; (e) cantitatea, compoziția – cu menționarea conținutului de azot și fosfor – și destinația îngrășământului de origine animală tratat; (f) estimarea pierderilor gazoase în cursul tratării. (2) Fracțiunea solidă rezultată din tratarea îngrășămintelor trebuie stabilizată pentru reducerea mirosurilor și a altor emisii, îmbunătățirea proprietăților agronomice și igienice, facilitarea manipulării și creșterea disponibilității pentru culturi a azotului și a fosfatului. Produsul rezultat nu se aplică în ferme care fac obiectul derogării. Autoritățile competente iau măsuri pentru a încuraja utilizarea fracțiunii solide stabilizate pe solurile cu conținut scăzut de materie organică. Aceste soluri sunt indicate pe hărțile stabilite la nivel regional și puse la dispoziția agricultorilor. (3) Autoritățile competente stabilesc metodologiile de evaluare a compoziției îngrășământului tratat, a variațiilor de compoziție și a eficienței tratării pentru fiecare fermă care beneficiază de o derogare individuală. (4) Amoniacul și alte emisii provenite din tratarea îngrășămintelor de origine animală se monitorizează de către autoritățile competente în locuri reprezentative pentru fiecare tehnică de tratare. Pe baza rezultatelor monitorizării, autoritățile competente stabilesc un inventar al emisiilor.

Articolul 6

Împrăștierea îngrășămintelor de origine animală și a altor îngrășăminte

(1) Sub rezerva condițiilor prevăzute la alineatele (2)-(12), cantitatea de îngrășăminte de origine animală, inclusiv a dejecțiilor excretate de animale, provenite de la bovine, plus cantitatea de îngrășăminte de origine animală tratate împrăștiate anual în ferme care beneficiază de o derogare nu poate depăși cantitatea de îngrășăminte de origine animală care conține 250 kg de azot pe hectar. (2) Aportul total de azot nu poate depăși necesarul prevăzut de nutrienți pentru cultura în cauză. Acesta trebuie să ia în considerare aportul solului, precum și disponibilitatea crescută a azotului din îngrășămintele de origine animală datorată tratării acestora. Nu trebuie depășite standardele privind cantitatea maximă împrăștiată, astfel cum sunt stabilite în programele de acțiune care se aplică fermei în cauză în regiunile Lombardia (Decizia nr. X/5171 din 16 mai 2016) și Piemont (Decizia nr. 19/2971 din 29 februarie 2016). (3) Aporturile totale de fosfor nu poate depăși cererea estimată de nutrienți pentru cultura în cauză și trebuie să ia în considerare aportul de fosfor al solului. Fosforul din îngrășămintele chimice nu se împrăștie în fermele care fac obiectul derogării. (4) Fiecare fermă întocmește anual până cel târziu la 15 februarie un plan de fertilizare în care se descrie rotația culturilor pe terenurile agricole și planificarea împrăștierii îngrășămintelor de origine animală și a celor minerale. Pentru anul 2016, acesta se întocmește până la data de 30 iunie 2016. Planul de fertilizare cuprinde următoarele: (a) numărul de animale, o descriere a sistemului de adăpostire și depozitare, incluzând volumul și tipul de depozitare disponibil pentru îngrășăminte; (b) un calcul al cantității de azot și fosfor din îngrășămintele de origine animală produse în fermă; (c) descrierea tratării îngrășămintelor de origine animală și caracteristicile îngrășămintelor de origine animală tratate (dacă este cazul); (d) cantitatea, tipul și caracteristicile îngrășămintelor de origine animală distribuite în interiorul sau în exteriorul fermei; (e) rotația culturilor și suprafața parcelelor pe care se găsesc culturi cu un necesar ridicat de azot și perioadă lungă de vegetație, precum și a parcelelor pe care se găsesc alte culturi; (f) randamentul preconizat pentru fiecare cultură cultivată, în funcție de disponibilitatea nutrienților și a apei, ca și de condițiile locale, cum ar fi clima, tipul de sol etc.; (g) necesarul estimat de azot și de fosfor al culturilor pentru fiecare parcelă; (h) calculul cantității de azot și fosfor provenind din îngrășăminte de origine animală destinate împrăștierii pe fiecare parcelă; (i) calculul cantității de azot din îngrășăminte chimice destinate împrăștierii pe fiecare parcelă; (j) estimarea cantității de apă necesară pentru irigare și indicarea cu precizie a sursei de apă; se includ în plan autorizația de captare a apei sau contractul de utilizare a apei încheiat cu „societatea de apă” relevantă sau o hartă care să indice amplasarea fermei în zone în care apele subterane de mică adâncime sunt în contact cu rizosfera. Planurile se revizuiesc în termen de șapte zile de la orice modificare survenită în practicile agricole, pentru a se asigura conformitatea acestora cu practicile agricole reale. (5) Fiecare fermă întocmește registre privind fertilizarea, la nivel de parcelă. Acestea trebuie să includă cantitățile împrăștiate și momentul împrăștierii îngrășămintelor de origine animală și a celor chimice. (6) În fermă trebuie să fie disponibilă autorizația de captare a apei, contractul de utilizare a apei încheiat cu „societatea de apă” relevantă sau o hartă care să indice amplasarea fermei în zone în care apele subterane de mică adâncime sunt în contact cu rizosfera. Cantitatea de apă autorizată sau contractată, după caz, trebuie să fie suficientă pentru atingerea randamentelor culturilor care s-ar obține în absența constrângerilor în materie de apă. (7) Rezultatele analizei azotului și fosforului din sol trebuie să fie disponibile pentru fiecare fermă care beneficiază de o derogare. Analiza și prelevarea de probe se efectuează înainte de 1 iunie, iar în cazul fosforului și al azotului cel puțin o dată la patru ani pentru fiecare zonă omogenă a fermei, ținând cont de rotația culturilor și de caracteristicile solului. Este obligatorie cel puțin o analiză la fiecare cinci hectare de teren agricol. (8) Îngrășămintele de origine animală împrăștiate în fermele care beneficiază de derogare trebuie să aibă o eficiență a utilizării azotului de cel puțin 65 % pentru îngrășămintele de origine animală în suspensie și de 50 % pentru cele în stare solidă. (9) În fermele care fac obiectul derogării nu se împrăștie îngrășăminte de origine animală și chimice după 1 noiembrie. (10) Cel puțin două treimi din cantitatea de azot din îngrășămintele de origine animală, excluzând azotul din îngrășămintele de origine animală provenite de la erbivore, se împrăștie înainte de data de 31 iulie a fiecărui an. În acest scop, fermele care beneficiază de derogare trebuie să dispună de capacități adecvate de stocare a îngrășămintelor de origine animală, care să fie suficiente cel puțin pentru perioadele în care nu este permisă împrăștierea îngrășămintelor de origine animală. (11) Îngrășămintele de origine animală în formă lichidă, inclusiv îngrășămintele de origine animală tratate și cele în suspensie, se împrăștie folosind tehnici cu emisii reduse. Îngrășămintele de origine animală în formă solidă trebuie să se încorporeze în 24 de ore. (12) În vederea protejării solurilor de riscul salinizării, îngrășămintele de origine animală tratate din care s-a eliminat azotul sunt permise numai pe solurile nesaline și cu salinitate redusă. În acest scop, fermierii care intenționează să împrăștie îngrășăminte de origine animală tratate din care s-a eliminat azotul trebuie să măsoare conductivitatea electrică pe parcelele care urmează să fie utilizate pentru împrăștiere cel puțin o dată la patru ani și să includă rezultatele măsurătorilor în cererea menționată la articolul 4 alineatul (1). Autoritățile competente stabilesc un protocol care să fie utilizat de agricultori pentru măsurarea conductivității electrice. Autoritățile competente întocmesc hărți care să arate zonele supuse riscului de salinizare.

Articolul 7

Gestionarea terenurilor

Fermierii care doresc să beneficieze de o derogare se asigură că sunt îndeplinite toate condițiile următoare: (a) cel puțin 70 % din suprafața fermei conține culturi cu un necesar ridicat de azot și perioadă lungă de vegetație; (b) pășunile temporare sunt arate primăvara; (c) proporția de leguminoase sau alte plante care fixează azotul atmosferic nu depășește 50 % pe pășunile temporare și permanente; (d) porumbul tardiv se recoltează, inclusiv tulpina; (e) gramineele de iarnă, cum ar fi raigrasul italian, orzul, triticale sau secara de iarnă, se însămânțează în interval de două săptămâni de la recoltarea porumbului sau sorgului și se recoltează nu mai devreme de două săptămâni înainte de semănarea porumbului sau a sorgului; (f) gramineele de vară, cum ar fi porumbul, sorgul, Setaria sau Panicum sp., se însămânțează în interval de două săptămâni de la recoltarea cerealelor de iarnă și se recoltează nu mai devreme de două săptămâni înainte de semănarea cerealelor de iarnă; (g) aratul ierbii trebuie urmat în interval de două săptămâni de însămânțarea unei culturi cu un necesar ridicat de azot, iar în anul arării pășunilor permanente nu se împrăștie îngrășăminte.

Articolul 8

Alte măsuri

(1) Autoritățile competente se asigură că derogările acordate pentru împrăștierea îngrășămintelor de origine animală tratate sunt compatibile cu capacitatea instalațiilor autorizate pentru tratarea îngrășămintelor de origine animală. (2) Autoritățile competente se asigură că fiecare derogare acordată este compatibilă cu utilizarea autorizată a apei din ferma care beneficiază de derogare.

Articolul 9

Măsuri privind transportul îngrășămintelor de origine animală

(1) Autoritățile competente se asigură că transportul îngrășămintelor de origine animală de la și către fermele care beneficiază de o derogare se înregistrează cu ajutorul sistemelor de poziționare geografică sau se consemnează în documente însoțitoare, cu menționarea originii și a destinației. Înregistrarea cu ajutorul sistemelor de poziționare geografică este obligatorie pentru transportul pe distanțe mai mari de 30 km. (2) Autoritățile competente se asigură că este disponibil pe parcursul transportului un document care precizează cantitatea de îngrășăminte de origine animală transportate, precum și conținutul de azot și fosfor al acestora. (3) Autoritățile competente se asigură că îngrășămintele de origine animală tratate și fracțiunile solide rezultând din tratarea îngrășămintelor de origine animală sunt analizate în ceea ce privește conținutul de azot și fosfor. Analiza necesară se va realiza de către laboratoare recunoscute. Rezultatele analizei se comunică autorităților competente și agricultorului destinatar. Fiecare transport trebuie să fie însoțit de un certificat de analiză.

Articolul 10

Monitorizare

(1) Autoritățile competente se asigură că se întocmesc și se actualizează anual hărți care arată procentajul de ferme, procentajul de animale și procentajul de teren agricol la care se referă fiecare derogare individuală, precum și hărți care prezintă destinația terenurilor locale pentru fiecare localitate. (2) Se colectează și se actualizează anual date privind rotația culturilor și practicile agricole în fermele care beneficiază de derogări. (3) Pentru a evalua impactul derogării asupra calității apei, se înființează și se menține o rețea de monitorizare pentru prelevarea de eșantioane din apele de suprafață și din apele subterane de mică adâncime. Planul privind rețeaua de monitorizare se prezintă Comisiei. Nu se poate reduce numărul inițial al punctelor de monitorizare, iar amplasarea acestora nu se poate modifica în perioada de valabilitate a prezentei decizii, cu excepția cazurilor justificate corespunzător. (4) Se realizează o monitorizare intensă a apei în zonele agricole aflate în apropierea celor mai vulnerabile corpuri de apă, care urmează să fie identificate de autoritățile competente. (5) Se stabilesc puncte de monitorizare cu scopul de a obține date despre concentrația de azot și de fosfor din ape din sol, despre concentrația de azot mineral din profilul solului și despre pierderile aferente de azot și fosfor care trec prin rizosferă în apele subterane, precum și despre pierderile de azot și fosfor determinate de scurgerile de suprafață sau de infiltrare, atât în condițiile existenței derogării, cât și în lipsa acesteia. Punctele de monitorizare trebuie să includă principalele tipuri de sol, practici de fertilizare și culturi. Planul privind rețeaua de monitorizare se prezintă Comisiei. Nu se poate reduce numărul inițial al punctelor de monitorizare, iar amplasarea acestora nu se poate modifica în perioada de valabilitate a prezentei decizii, cu excepția cazurilor justificate corespunzător.

Articolul 11

Controale și verificare

(1) Autoritățile competente se asigură că toate cererile de derogare sunt supuse controlului administrativ. În cazul în care, în urma controlului, se demonstrează că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolele 5, 6 și 7, solicitantul este informat în acest sens. În acest caz, cererea se consideră refuzată. (2) Pe baza analizei de risc, a rezultatelor controalelor efectuate în anii precedenți și a rezultatelor controalelor generale aleatorii privind legislația de punere în aplicare a Directivei 91/676/CEE, se stabilește un program de inspecții pe teren. Inspecțiile pe teren trebuie să acopere cel puțin 7 % din fermele care beneficiază de o derogare în legătură cu condițiile stipulate la articolele 5, 6 și 7 din prezenta decizie. (3) Pe baza evaluării riscurilor și a rezultatelor controalelor administrative menționate la alineatul (1), autoritățile competente asigură controale pe teren pentru cel puțin 2 % din operațiunile de transport a îngrășămintelor de origine animală. Controalele includ cel puțin evaluarea documentelor însoțitoare, verificarea originii și destinației îngrășămintelor de origine animală și disponibilitatea analizei îngrășămintelor de origine animală transportate. (4) În cazurile în care verificarea constată nerespectarea prezentei decizii, autoritățile competente iau măsurile necesare pentru remedierea acestei situații. În particular, fermierii care nu se conformează articolelor 5, 6 și 7 se exclud de la derogare în anul următor.

Articolul 12

Raportare

Autoritățile competente prezintă Comisiei în fiecare an până la data de 31 decembrie, iar în anul 2019 până la data de 30 septembrie, un raport conținând următoarele informații: (a) evaluarea punerii în aplicare a condițiilor de acordare a derogării pe baza unor controale efectuate la nivel de fermă, precum și a unor controale privind transportul îngrășămintelor de origine animală și a informațiilor privitoare la fermele neconforme, pe baza rezultatelor inspecțiilor administrative și ale inspecțiilor pe teren; (b) informații privind tratarea îngrășămintelor de origine animală, inclusiv prelucrarea și utilizarea fracțiunilor solide, oferind date detaliate privind caracteristicile sistemelor de tratare, eficiența acestora și compoziția îngrășămintelor de origine animală tratate, precum și destinația fracțiunilor solide; (c) hărți care să prezinte zonele cu un conținut scăzut de materie organică, precum și măsurile luate în vederea încurajării utilizării fracțiunilor solide stabilizate pe solurile cu un conținut scăzut de materie organică, conform celor menționate la articolul 5 alineatul (2); (d) metodologiile pentru evaluarea compoziției îngrășămintelor de origine animală tratate, a variațiilor compoziției și a eficienței tratării pentru fiecare fermă care beneficiază de o derogare individuală, menționate la articolul 5 alineatul (3); (e) inventarul amoniacului și al altor emisii provenite din tratarea îngrășămintelor de origine animală, conform dispozițiilor de la articolul 5 alineatul (4); (f) protocolul stabilit pentru măsurarea conductivității electrice și hărți care arată zonele afectate de salinizare, menționate la articolul 6 alineatul (12); (g) metodologiile de verificare a compatibilității derogărilor acordate cu capacitatea stațiilor de tratare a îngrășămintelor de origine animală, menționate la articolul 8 alineatul (1); (h) metodologiile de verificare a compatibilității dintre derogările acordate și utilizarea autorizată a apei în fermele care beneficiază de această derogare, menționate la articolul 8 alineatul (2); (i) hărți care arată procentajul de ferme, procentajul de animale, procentajul de terenuri agricole care fac obiectul unor derogări individuale și hărți care arată destinația terenurilor locale, precum și date privind rotația culturilor și practicile agricole din fermele care fac obiectul derogării, menționate la articolul 10 alineatele (1) și (2); (j) rezultatele monitorizării apei, inclusiv informații privind tendințele calității apei pentru apele subterane și de suprafață, inclusiv apele costiere, ca și impactul derogării asupra calității apei, conform dispozițiilor articolului 10 alineatul (3); (k) lista celor mai vulnerabile corpuri de apă, menționate la articolul 10 alineatul (4); (l) rezumatul și evaluarea datelor obținute de la punctele de monitorizare menționate la articolul 10 alineatul (5).

Articolul 13

Perioada de aplicare

Prezenta decizie expiră la data de 31 decembrie 2019.

Articolul 14

Destinatar

Prezenta decizie se adresează Republicii Italiene.