Recitale
(1) Comisia a adoptat o comunicare intitulată „Europa 2020 – O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii” în martie 2010 („Strategia Europa 2020”). Comunicarea a fost aprobată de Consiliul European din iunie 2010. Strategia Europa 2020 este o reacție la criza economică și are ca scop să pregătească Uniunea pentru următorul deceniu. Aceasta stabilește cinci obiective ambițioase privind clima și energia, ocuparea forței de muncă, inovarea, educația și incluziunea socială, care urmează să fie atinse până în 2020 și identifică factorii-cheie pentru creșterea economică, care vizează să facă Uniunea mai dinamică și mai competitivă. Strategia subliniază, de asemenea, importanța consolidării creșterii economiei europene, realizând în același timp un nivel ridicat de ocupare a forței de muncă, o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon și eficientă din punctul de vedere al resurselor și al energiei, precum și coeziune socială. Întreprinderile mici și mijlocii (IMM) ar trebui să joace un rol esențial în realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020. Faptul că IMM-urile sunt menționate în șase din cele șapte inițiative emblematice ale Strategiei Europa 2020 evidențiază rolul acestora.
(2) Pentru a se asigura că întreprinderile, în special IMM-urile, joacă un rol central în realizarea creșterii economice în Uniune, care reprezintă o prioritate de vârf, Comisia a adoptat în octombrie 2010 o comunicare intitulată „O politică industrială integrată adaptată erei globalizării – Atribuirea celui mai important rol competitivității și sustenabilității”, care a fost aprobată de Consiliu în decembrie 2010. Aceasta este o inițiativă emblematică a Strategiei Europa 2020. Comunicarea stabilește o strategie care are ca scop să stimuleze creșterea economică și crearea de locuri de muncă prin menținerea și susținerea unei baze industriale puternice, diversificate și competitive în Europa, în special prin îmbunătățirea condițiilor-cadru pentru întreprinderi și prin consolidarea mai multor aspecte ale pieței interne, inclusiv serviciile de afaceri.
(3) În iunie 2008, Comisia a adoptat o comunicare intitulată „Gândiți mai întâi la scară mică - Un «Small Business Act» pentru Europa”, care a fost salutată de Consiliul din decembrie 2008. „Small Business Act” (SBA) oferă un cadru cuprinzător de politică pentru IMM-uri, promovează antreprenoriatul și ancorează principiul „a gândi mai întâi la scară mică” în legislație și politică cu scopul de a consolida competitivitatea IMM-urilor. SBA stabilește zece principii și prezintă acțiuni de politică și legislative pentru promovarea potențialului IMM-urilor de a se dezvolta și de a crea locuri de muncă. Punerea în aplicare a SBA contribuie la realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020. Mai multe acțiuni pentru IMM-uri au fost deja prevăzute în inițiativele emblematice.
(4) Până în prezent, SBA a făcut obiectul unei revizuiri, publicată în februarie 2011, pe baza căreia Consiliul a adoptat concluziile la 30 și 31 mai 2011. Revizuirea respectivă face bilanțul punerii în aplicare a SBA și evaluează nevoile IMM-urilor care activează în mediul economic actual, în care întâmpină tot mai multe dificultăți în a obține acces la finanțare și la piețe. Revizuirea prezintă o imagine de ansamblu a progreselor înregistrate în primii doi ani de punere în aplicare a SBA, definește noi acțiuni pentru a răspunde provocărilor determinate de criza economică și semnalate de părțile interesate și propune moduri de îmbunătățire a adoptării și a punerii în aplicare a SBA, atribuind părților interesate un rol clar și plasând organizațiile de afaceri în prim-plan. Obiectivele specifice ale unui program pentru competitivitatea întreprinderilor și a IMM-urilor ar trebui să reflecte prioritățile menționate în revizuirea în cauză. Este important să se asigure faptul că punerea în aplicare a unui astfel de program este coordonată cu punerea în aplicare a SBA. În special, acțiunile cuprinse în obiectivele specifice ar trebui să contribuie la punerea în aplicare a celor zece principii sus-menționate și a noilor acțiuni identificate în procesul de revizuire a SBA.
(5) Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului (3) stabilește cadrul financiar multianual pentru perioada 2014-2020. Acest cadru financiar multianual descrie modul în care vor fi atinse obiectivele de politică în ceea ce privește sporirea creșterii economice și a numărului de locuri de muncă în Europa și crearea unei economii cu emisii scăzute de dioxid de carbon și mai ecologice, precum și a unei Uniuni mai vizibile pe plan internațional.
(6) Pentru a contribui la consolidarea competitivității și a durabilității întreprinderilor din Uniune, în special a IMM-urilor, pentru a sprijini IMM-urile existente, pentru a încuraja o cultură antreprenorială, precum și pentru a promova dezvoltarea IMM-urilor, progresul societății cunoașterii și dezvoltarea bazată pe o creștere economică echilibrată, ar trebui instituit un program pentru competitivitatea întreprinderilor și a IMM-urilor („programul COSME”).
(7) Programul COSME ar trebui să acorde prioritate sporită agendei de simplificare, în conformitate cu comunicarea Comisiei din 8 februarie 2012 intitulată „O agendă de simplificare pentru CFM pentru perioada 2014-2020”. Cheltuielile realizate de Uniune și de statele membre pentru promovarea competitivității întreprinderilor și a IMM-urilor ar trebui să fie coordonate mai bine pentru a se asigura complementaritatea și a se îmbunătăți eficiența și vizibilitatea, precum și pentru a obține sinergii bugetare mai bune.
(8) Comisia s-a angajat să integreze acțiunile de combatere a schimbărilor climatice în programele de cheltuieli ale Uniunii și să dedice cel puțin 20 % din bugetul Uniunii unor obiective legate de climă. Este important să se asigure faptul că atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea, precum și prevenirea riscurilor sunt promovate în cursul pregătirii, conceperii și punerii în aplicare a programului COSME. Măsurile incluse în domeniul de aplicare al prezentului regulament ar trebui să contribuie la promovarea tranziției către o economie și o societate cu emisii scăzute de dioxid de carbon și rezistentă la schimbările climatice.
(9) Potrivit Deciziei 2001/822/CE a Consiliului (4), entitățile și organismele din țările și teritoriile de peste mări sunt eligibile să participe la programul COSME.
(10) Politica de competitivitate a Uniunii are ca scop punerea în aplicare a dispozițiilor instituționale și politice care să creeze condițiile necesare pentru dezvoltarea durabilă a întreprinderilor, în special a IMM-urilor. Realizarea competitivității și a durabilității presupune capacitatea de a realiza și menține competitivitatea economică și dezvoltarea întreprinderilor în conformitate cu obiectivele de dezvoltare durabilă. O productivitate îmbunătățită, inclusiv în ceea ce privește resursele și energia, reprezintă sursa principală de creștere durabilă a veniturilor. De asemenea, competitivitatea depinde de capacitatea întreprinderilor de a profita din plin de oportunități precum piața internă. Acest lucru este deosebit de important pentru IMM-uri, care reprezintă 99 % din întreprinderile din Uniune, asigură două din trei locuri de muncă existente în sectorul privat și 80 % din locurile de muncă nou create și contribuie cu mai mult de jumătate din valoarea adăugată totală creată de întreprinderile din Uniune. IMM-urile sunt un factor-cheie pentru creșterea economică, ocuparea forței de muncă și integrarea socială.
(11) În comunicarea Comisiei din 18 aprilie 2012 intitulată „Către o redresare generatoare de locuri de muncă” se estimează că politicile care promovează o tranziție către o economie ecologică, precum politicile privind utilizarea eficientă a resurselor, eficiența energetică și combaterea schimbărilor climatice, ar putea genera peste cinci milioane de locuri de muncă până în 2020, în special în sectorul IMM-urilor. Ținând seama de acest lucru, acțiunile specifice din cadrul programului COSME ar putea include promovarea dezvoltării de produse, servicii, tehnologii și procese durabile, precum și promovarea eficienței resurselor, eficienței energetice și responsabilității sociale a întreprinderilor.
(12) Competitivitatea s-a aflat în centrul atenției în cadrul elaborării politicilor Uniunii în ultimii ani, din cauza disfuncționalităților politice, instituționale și de piață care subminează competitivitatea întreprinderilor Uniunii, în special a IMM-urilor.
(13) Prin urmare, programul COSME ar trebui să se ocupe de disfuncționalitățile pieței care afectează competitivitatea economiei Uniunii la nivel mondial și care subminează capacitatea întreprinderilor, în special a IMM-urilor, de a concura cu întreprinderi similare din alte părți ale lumii.
(14) Programul COSME ar trebui să se adreseze în special IMM-urilor, astfel cum sunt definite în Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei (5). În cadrul punerii în aplicare a prezentului regulament, Comisia ar trebui să se consulte cu toate părțile interesate relevante, inclusiv cu organizațiile care reprezintă IMM-urile. O atenție deosebită ar trebui acordată microîntreprinderilor, întreprinderilor implicate în activități de artizanat, activităților independente, profesiilor liberale și întreprinderilor sociale. De asemenea, ar trebui să se acorde atenție antreprenorilor potențiali, antreprenorilor noi, antreprenorilor tineri, antreprenorilor din rândul femeilor și altor grupuri-țintă specifice, cum ar fi persoanele în vârstă, migranții și antreprenorii care aparțin unor grupuri vulnerabile sau defavorizate din punct de vedere social, cum ar fi persoanele cu handicap, precum și promovării transferului de întreprinderi, întreprinderilor de tip „spin-off” și „spin-out” și acordării unei a doua șanse antreprenorilor.
(15) Multe dintre problemele în materie de competitivitate ale Uniunii se referă la dificultățile IMM-urilor în a obține acces la finanțare, deoarece acestea luptă pentru a-și demonstra bonitatea și întâmpină dificultăți în a obține acces la capitalul de risc. Aceste dificultăți au un efect negativ asupra numărului și calității întreprinderilor nou create și asupra dezvoltării și ratei de supraviețuire a întreprinderilor, precum și asupra disponibilității noilor antreprenori de a prelua societăți viabile în contextul unei succesiuni sau al unui transfer de întreprinderi. Instrumentele financiare ale Uniunii instituite în temeiul Deciziei nr. 1639/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului (6) au o valoare adăugată dovedită și au adus o contribuție pozitivă pentru cel puțin 220 000 de IMM-uri. Valoarea adăugată sporită pentru Uniune a instrumentelor financiare propuse constă, printre altele, în consolidarea pieței interne pentru capitalul de risc, în dezvoltarea unei piețe financiare paneuropene pentru IMM-uri, precum și în remedierea disfuncționalităților pieței care nu pot fi soluționate la nivelul statelor membre. Acțiunile Uniunii ar trebui să fie coerente, consecvente și complementare instrumentelor financiare ale statelor membre pentru IMM-uri, să asigure un efect de pârghie și să evite denaturarea pieței, în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (7). Entitățile însărcinate cu punerea în aplicare a acțiunilor ar trebui să asigure adiționalitatea și să evite dubla finanțare prin resursele Uniunii.
(16) Comisia ar trebui să acorde atenție vizibilității finanțării acordate prin intermediul instrumentelor financiare ale prezentului regulament, astfel încât să asigure faptul că disponibilitatea sprijinului din partea Uniunii este cunoscută și că sprijinul oferit este recunoscut pe piață. În acest scop, intermediarii financiari ar trebui, de asemenea, să aibă obligația de a preciza în mod explicit beneficiarilor finali faptul că finanțarea a fost posibilă datorită sprijinului acordat prin instrumentele financiare din cadrul prezentului regulament. Comisia și statele membre ar trebui să ia măsuri corespunzătoare, inclusiv crearea de sisteme online ușor de utilizat, pentru diseminarea în rândul IMM-urilor și al intermediarilor a informațiilor privind instrumentele financiare disponibile. Sistemele respective, care ar putea include un singur portal, nu ar trebui să fie o duplicare a sistemelor deja existente.
(17) Rețeaua întreprinderilor europene (denumită în continuare „rețeaua”) și-a dovedit valoarea adăugată pentru IMM-urile europene în calitate de ghișeu unic pentru sprijinirea întreprinderilor, ajutând întreprinderile să își îmbunătățească competitivitatea și să analizeze oportunitățile de afaceri de pe piața internă și din afara ei. Simplificarea metodologiilor și a metodelor de lucru și asigurarea unei dimensiuni europene a serviciilor de sprijin în afaceri pot fi realizate numai la nivelul Uniunii. În special, rețeaua a ajutat IMM-urile să găsească parteneri pentru cooperare sau pentru transferul de tehnologie, atât pe piața internă, cât și în țările terțe, precum și să primească consiliere cu privire la sursele de finanțare ale Uniunii, la dreptul Uniunii, la drepturile de proprietate intelectuală și la programele Uniunii de încurajare a ecoinovării și a producției durabile. Aceasta a obținut, de asemenea, feedback cu privire la dreptul și standardele Uniunii. Know-how-ul său unic este deosebit de important pentru depășirea asimetriilor informaționale și pentru reducerea costurilor tranzacțiilor asociate cu activitățile transfrontaliere.
(18) Este necesar un efort neîntrerupt în vederea optimizării în continuare a calității serviciilor și a performanței rețelei, în special în ceea ce privește cunoașterea și adoptarea ulterioară de către IMM-uri a serviciilor propuse, printr-o mai mare integrare a serviciilor de internaționalizare și de inovare, sporirea cooperării dintre rețea și părțile interesate de la nivelul IMM-urilor regionale și locale, consultarea organizațiilor-gazdă și o mai bună implicare a acestora, reducerea birocrației, îmbunătățirea sprijinului IT și sporirea vizibilității rețelei și a serviciilor acesteia în regiunile geografice acoperite.
(19) Internaționalizarea limitată a IMM-urilor, atât în interiorul, cât și în afara Europei, afectează competitivitatea. Potrivit unor estimări, în prezent 25 % dintre IMM-urile din Uniune exportă sau au exportat la un moment dat în ultimii trei ani, în timp ce doar 13 % dintre IMM-urile din Uniune exportă în afara Uniunii în mod regulat și doar 2 % au investit în afara țării lor de origine. De asemenea, ancheta Eurobarometru din 2012 evidențiază potențialul neexploatat de creștere de care dispun IMM-urile pe piețele ecologice din interiorul și din afara Uniunii în ceea ce privește internaționalizarea și accesul la achizițiile publice. În conformitate cu SBA, care a făcut un apel la Uniune și la statele membre să sprijine și să încurajeze IMM-urile să profite de creșterea piețelor din afara Uniunii, Uniunea oferă asistență financiară mai multor inițiative, printre care Centrul pentru cooperare industrială UE-Japonia și serviciul de asistență în materie de drepturi de proprietate intelectuală pentru IMM-uri din China. Valoarea adăugată a Uniunii este creată prin promovarea cooperării și prin oferirea unor servicii la nivel european care să completeze, fără a duplica, serviciile principale de promovare a comerțului ale statelor membre și care să consolideze efortul combinat al furnizorilor de servicii din sectorul public și din sectorul privat în acest domeniu. Aceste servicii ar trebui să includă informații privind drepturile de proprietate intelectuală, standardele, precum și normele și oportunitățile în materie de achiziții publice. Partea a doua a concluziilor Consiliului din 6 decembrie 2011 intitulate „Consolidarea punerii în aplicare a politicii industriale în întreaga UE”, referitoare la comunicarea Comisiei intitulată „O politică industrială integrată adaptată erei globalizării – Atribuirea celui mai important rol competitivității și sustenabilității”, ar trebui să fie luată în considerare în întregime. În acest sens, o strategie europeană bine definită referitoare la grupuri ar trebui să vină în completarea eforturilor naționale și regionale de a încuraja grupurile să atingă obiectivele de excelență și de cooperare internațională, ținând seama de faptul că gruparea IMM-urilor poate fi un mijloc-cheie de consolidare a capacității acestora de a inova și de a-și lansa activitatea pe piețele externe.
(20) Pentru a îmbunătăți competitivitatea întreprinderilor din Uniune, în special a IMM-urilor, statele membre și Comisia trebuie să creeze un mediu de afaceri favorabil. Trebuie să se acorde o atenție deosebită intereselor IMM-urilor, precum și sectoarelor în care acestea sunt cele mai active. De asemenea, inițiativele la nivelul Uniunii sunt necesare pentru a face schimb de informații și de cunoștințe la scară europeană, iar serviciile digitale pot fi deosebit de rentabile în acest domeniu. Astfel de acțiuni pot contribui la dezvoltarea unor condiții de concurență echitabile pentru IMM-uri.
(21) Decalajele, fragmentarea și birocrația nejustificată din cadrul pieței interne împiedică cetățenii, consumatorii și întreprinderile, în special IMM-urile, să profite din plin de avantajele oferite de această piață. Prin urmare, este absolut necesar un efort concertat din partea statelor membre, a Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei în vederea eliminării deficiențelor legate de punerea în aplicare, de legislație și de informare. În conformitate cu principiile subsidiarității și proporționalității, statele membre, Parlamentul European, Consiliul și Comisia ar trebui, de asemenea, să coopereze în vederea reducerii și a evitării sarcinilor administrative și de reglementare nejustificate impuse IMM-urilor. Acțiunile din cadrul programului COSME, singurul program al Uniunii axat în mod special pe IMM-uri, ar trebui să contribuie la punerea în aplicare a acestor obiective, îndeosebi prin sprijinirea îmbunătățirii condițiilor-cadru pentru întreprinderi. Verificările de conformitate și evaluările de impact finanțate în temeiul programului COSME ar trebui să contribuie la acest efort.
(22) Un alt factor care afectează competitivitatea este spiritul antreprenorial relativ slab în cadrul Uniunii. Doar 45 % dintre cetățenii Uniunii (și mai puțin de 40 % dintre femei) ar dori să desfășoare activități independente, comparativ cu 55 % din populația Statelor Unite ale Americii și 71 % din cea a Chinei (potrivit anchetei Eurobarometru din 2009 privind spiritul antreprenorial). Conform SBA, ar trebui acordată atenție tuturor situațiilor cu care se confruntă antreprenorii, inclusiv înființării, dezvoltării, transferului de întreprinderi și falimentului (a doua șansă). Promovarea educației pentru antreprenoriat, precum și măsurile care sporesc coerența și consecvența, cum ar fi analiza comparativă și schimburile de bune practici, cresc valoarea adăugată a Uniunii.
(23) Programul Erasmus pentru tinerii antreprenori a fost lansat pentru a permite antreprenorilor noi și celor în devenire să dobândească experiență de afaceri într-un alt stat membru decât cel din care provin și, astfel, să își consolideze talentul antreprenorial. În ceea ce privește obiectivul de îmbunătățire a condițiilor-cadru pentru promovarea antreprenoriatului și a culturii antreprenoriale, Comisia ar trebui să poată lua măsuri pentru a ajuta noii antreprenori să își amelioreze abilitățile de dezvoltare a cunoștințelor, competențelor și atitudinilor lor în materie de antreprenoriat, precum și a capacității lor tehnologice și de gestionare a întreprinderilor.
(24) Concurența la nivel mondial, schimbările demografice, constrângerile în materie de resurse și tendințele sociale emergente generează provocări și oportunități pentru diferitele sectoare care se confruntă cu provocări mondiale și sunt caracterizate printr-o pondere ridicată a IMM-urilor. De exemplu, sectoarele bazate pe proiectare trebuie să se adapteze pentru a profita de potențialul neexploatat al cererii mari de produse personalizate, creative, favorabile incluziunii. Deoarece aceste provocări sunt valabile pentru toate IMM-urile Uniunii din aceste sectoare, este necesar un efort concertat la nivelul Uniunii pentru a determina o creștere suplimentară, prin inițiative care să accelereze apariția de noi produse și servicii.
(25) În vederea susținerii acțiunilor întreprinse în statele membre, programul COSME poate sprijini, la nivelul sectorial și transsectorial la care există un potențial semnificativ de creștere și de activitate antreprenorială și în special o proporție mare de IMM-uri, inițiativele care accelerează apariția de industrii competitive și durabile, bazate pe cele mai competitive modele de afaceri, pe produse și procese îmbunătățite, pe structuri organizaționale sau pe lanțuri de valori modificate. Astfel cum s-a subliniat în Comunicarea Comisiei din 30 iunie 2010 intitulată „Europa, destinația turistică favorită la nivel mondial – un nou cadru politic pentru turismul european”, care a fost salutată de Consiliul din octombrie 2010, turismul este un sector important al economiei Uniunii. Întreprinderile din acest sector contribuie în mod direct cu 5 % din produsul intern brut (PIB) al Uniunii. Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) recunoaște importanța turismului și subliniază competențele Uniunii din acest domeniu. Inițiativele europene din domeniul turismului pot completa acțiunile statelor membre prin încurajarea creării unui mediu favorabil și prin promovarea cooperării între statele membre, în special prin intermediul schimbului de bune practici. Acțiunile pot include îmbunătățirea bazei de cunoștințe în domeniul turismului prin furnizarea de date și de analize și elaborarea de proiecte de cooperare transnațională, în strânsă cooperare cu statele membre, evitând în același timp aplicarea unor cerințe obligatorii pentru întreprinderile Uniunii.
(26) Programul COSME indică acțiuni pentru atingerea obiectivelor, pachetul financiar total prevăzut pentru urmărirea acestor obiective, un pachet financiar minim pentru instrumentele financiare, diferitele tipuri de măsuri de punere în aplicare, precum și modalități transparente de monitorizare și de evaluare, precum și de protecție a intereselor financiare ale Uniunii.
(27) Programul COSME completează alte programe ale Uniunii, recunoscând în același timp că fiecare instrument ar trebui să funcționeze în conformitate cu propriile proceduri specifice. Astfel, aceleași costuri eligibile nu ar trebui să primească dublă finanțare. Pentru ca finanțarea din partea Uniunii să aducă valoare adăugată și să aibă un impact substanțial, ar trebui dezvoltate sinergii strânse între programul COSME, Regulamentul (UE) nr. 1291/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (8) ("programul Orizont 2020"), Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (9) ("fondurile structurale") și alte programe ale Uniunii.
(28) Toate inițiativele și acțiunile relevante care fac obiectul programului COSME ar trebui să țină seama de principiul transparenței și al egalității de șanse între femei și bărbați. Respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale pentru toți cetățenii ar trebui să fie, de asemenea, luate în considerare în aceste inițiative și acțiuni.
(29) Acordarea de granturi IMM-urilor ar trebui precedată de un proces transparent. Acordarea acestor granturi și plata acestora ar trebui să fie transparente, lipsite de birocrație și în conformitate cu normele comune.
(30) Prezentul regulament stabilește, pentru întreaga durată a programului COSME, un pachet financiar care constituie suma principală de referință, în sensul punctului 17 din Acordul interinstituțional între Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară (10) pentru Parlamentul European și Consiliu în cursul procedurii bugetare anuale.
(31) Pentru a se asigura că finanțarea se limitează la combaterea disfuncționalităților politice, instituționale și de piață și pentru a evita denaturarea pieței, finanțarea din cadrul programului COSME ar trebui să respecte normele Uniunii privind ajutoarele de stat.
(32) Acordul privind Spațiul Economic European și protocoalele la acordurile de asociere prevăd participarea țărilor în cauză la programele Uniunii. Participarea altor țări terțe ar trebui să fie posibilă, în cazul în care acordurile și procedurile indică acest lucru.
(33) Este important să se asigure o bună gestiune financiară a programului COSME, precum și punerea sa în aplicare în modul cel mai eficient posibil, orientat către utilizatori, garantându-se în același timp securitatea juridică și accesibilitatea programului COSME pentru toți participanții.
(34) Programul COSME ar trebui să fie monitorizat și evaluat, astfel încât să se permită efectuarea de ajustări. Ar trebui să se întocmească un raport anual cu privire la punerea în aplicare a acestuia, în care să se prezinte progresele înregistrate și activitățile planificate.
(35) Punerea în aplicare a programului COSME ar trebui să fie monitorizată anual prin intermediul unor indicatori-cheie destinați evaluării rezultatelor și efectelor. Acești indicatori, care includ bazele de referință relevante, ar trebui să ofere o bază minimă pentru a evalua măsura în care au fost îndeplinite obiectivele programului COSME.
(36) Raportul intermediar privind realizarea obiectivelor tuturor acțiunilor sprijinite în cadrul programului COSME, întocmit de Comisie, ar trebui să includă și o evaluare a ratelor scăzute de participare a IMM-urilor, dacă acest fenomen este sesizat într-un număr semnificativ de state membre. După caz, statele membre ar putea lua în considerare rezultatele raportului intermediar în elaborarea politicilor lor relevante.
(37) Interesele financiare ale Uniunii ar trebui să fie protejate prin măsuri proporționale pe întreaga durată a ciclului de cheltuieli, inclusiv prin prevenirea, identificarea și investigarea neregulilor, recuperarea fondurilor pierdute, alocate în mod necuvenit sau utilizate incorect și, dacă este necesar, prin aplicarea de sancțiuni administrative și financiare, în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012.
(38) Pentru a asigura condiții uniforme de punere în aplicare a prezentului regulament, ar trebui conferite competențe de executare Comisiei, în vederea adoptării unor programe anuale de lucru pentru punerea în aplicare a programului COSME. Respectivele competențe ar trebui să fie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (11). Unele dintre acțiunile incluse în programul de lucru anual necesită coordonare la nivel național. În acest sens, ar trebui să se aplice articolul 5 alineatul (4) din regulamentul respectiv.
(39) Competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui delegată Comisiei în ceea ce privește suplimentarea indicatorilor, modificări aduse anumitor detalii specifice în legătură cu instrumentele financiare și modificări ale sumelor orientative care le-ar depăși pe acestea cu mai mult de 5 % din valoarea pachetului financiar în fiecare caz. Este deosebit de important ca în cursul lucrărilor pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți. Atunci când pregătește și elaborează acte delegate, Comisia ar trebui să asigure transmiterea simultană, în timp util și adecvată a documentelor relevante către Parlamentul European și Consiliu.
(40) Din motive de certitudine juridică și de claritate, Decizia nr. 1639/2006/CE ar trebui să fie abrogată,