2013/463/UE: Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 13 septembrie 2013 privind aprobarea programului de ajustare macroeconomică pentru Cipru și de abrogare a Deciziei 2013/236/UE

Articolul 1

(1) Pentru a facilita revenirea economiei cipriote la o traiectorie de creștere durabilă și la stabilitate fiscală și financiară, Cipru pune în aplicare în mod riguros programul de ajustare macroeconomică (denumit în continuare „programul”), ale cărui elemente principale sunt prevăzute la articolul 2 din prezenta decizie. (2) Comisia, în colaborare cu BCE și, dacă este cazul, cu FMI, monitorizează progresele Ciprului în ceea ce privește punerea în aplicare a programului. Cipru oferă Comisiei și BCE cooperarea sa deplină. În special, Cipru furnizează acestor instituții toate informațiile pe care acestea le consideră necesare pentru monitorizarea programului. Autoritățile cipriote se consultă ex ante cu Comisia, BCE și FMI în ceea ce privește adoptarea unor politici care nu sunt incluse în prezenta decizie, dar care ar putea avea un impact semnificativ asupra realizării obiectivelor programului. (3) Comisia, în colaborare cu BCE și, dacă este cazul, cu FMI, examinează împreună cu autoritățile cipriote orice modificări și actualizări ale programului care ar putea fi necesare pentru a se ține seama în mod corespunzător, printre altele, de diferențele semnificative dintre previziunile macroeconomice și fiscale și rezultatele efective (inclusiv în ceea ce privește ocuparea forței de muncă), de efectele colaterale negative, precum și de șocurile macroeconomice și financiare. Pentru a asigura punerea în aplicare corespunzătoare a programului și pentru a contribui la corectarea dezechilibrelor într-un mod sustenabil, Comisia asigură, în mod constant, furnizarea de orientări și consiliere cu privire la reformele fiscale, structurale și ale pieței financiare. Comisia evaluează la intervale regulate impactul economic al programului și recomandă corectările necesare pentru impulsionarea creșterii și a creării de locuri de muncă, pentru asigurarea consolidării fiscale necesare și pentru reducerea la minimum a efectelor sociale nocive. Programul de ajustare macroeconomică, inclusiv obiectivele sale și distribuirea preconizată a eforturilor de ajustare, este făcut public.

Articolul 2

(1) Obiectivele-cheie ale programului sunt următoarele: restaurarea solidității sectorului bancar cipriot, continuarea procesului de consolidare fiscală în curs și punerea în aplicare a reformelor structurale de sprijinire a competitivității și a creșterii durabile și echilibrate. Programul vizează riscurile specifice generate de Cipru în privința stabilității financiare a zonei euro și urmărește restaurarea rapidă a unei situații economice și financiare solide și sustenabile în Cipru, precum și restabilirea capacității sale de a se finanța integral pe piețele financiare internaționale. Programul ține seama în mod corespunzător de recomandările Consiliului adresate Ciprului în temeiul articolelor 121, 126, 136 și 148 din tratat, precum și de acțiunile întreprinse de Cipru în vederea respectării acestora, vizând în același timp extinderea, consolidarea și aprofundarea măsurilor de politică necesare. (2) Cipru continuă consolidarea fiscală în conformitate cu obligațiile care îi revin în cadrul procedurii de deficit excesiv, prin intermediul unor măsuri permanente de înaltă calitate, reducând în același timp la minimum impactul asupra grupurilor vulnerabile. (3) Pentru a-și reduce deficitul sub 3 % din PIB până în 2016, Cipru rămâne pregătit să ia măsuri suplimentare de consolidare. În special, în cazul unor venituri sub așteptări sau al unui necesar mai mare în materie de cheltuieli sociale ca urmare a efectelor macroeconomice negative, guvernul cipriot rămâne pregătit să ia măsuri suplimentare pentru a menține obiectivele programului, inclusiv prin diminuarea cheltuielilor discreționare, reducând în același timp la minimum impactul asupra grupurilor vulnerabile. În perioada de aplicare a programului, veniturile în numerar care depășesc cifrele prognozate în cadrul programului, inclusiv orice câștiguri excepționale, se economisesc sau se utilizează pentru reducerea datoriei. În schimb, veniturile care depășesc așteptările într-o asemenea măsură încât tendința poate fi considerată permanentă pot reduce necesitatea unor măsuri suplimentare în ultimii ani ai programului. (4) Ciprul menține execuția fondurilor structurale și a altor fonduri ale UE la un nivel corespunzător, respectând obiectivele bugetare ale programului. Pentru a asigura execuția eficace a fondurilor UE, guvernul cipriot asigură faptul că fondurile naționale necesare rămân disponibile pentru a acoperi contribuțiile naționale, inclusiv cheltuielile neeligibile, în cadrul fondurilor structurale și de investiții (FEDER, FSE, Fondul de coeziune, FEADR și FEP/FEPAM) în cadrul perioadelor programelor 2007-2013 și 2014-2020, luând în considerare totodată finanțarea disponibilă din partea Băncii Europene de Investiții. Autoritățile asigură îmbunătățirea capacității instituționale de a pune în aplicare programele actuale și viitoare, precum și disponibilitatea resurselor umane corespunzătoare în cadrul autorităților de gestionare și al organismelor de punere în aplicare. (5) Pentru a restabili soliditatea sectorului financiar, Ciprul continuă să reformeze și să restructureze în profunzime sectorul bancar și să consolideze băncile viabile prin refacerea capitalului, asigurarea lichidității și înăsprirea supravegherii acestora. Programul prevede următoarele măsuri și rezultate: (a) asigurarea unei monitorizări atente a situației sectorului bancar în materie de lichidități. Restricțiile temporare în ceea ce privește libera circulație a capitalului (printre altele, limitările privind retragerea de numerar, plățile și transferurile) fac obiectul unei monitorizări atente. Scopul este de a menține controalele numai atât timp cât este strict necesar pentru a atenua riscurile grave pentru stabilitatea sistemului financiar. A fost publicată o foaie de parcurs privind relaxarea progresivă a controalelor, pe baza unor etape și a progreselor realizate în ceea ce privește punerea în aplicare a programului și în concordanță cu situația băncilor în materie de lichidități. Planurile de finanțare și de capital pe termen mediu ale băncilor naționale care depind de finanțare de la banca centrală sau care beneficiază de ajutor de stat reflectă în mod realist scăderea gradului de îndatorare preconizată în sectorul bancar și reduc dependența de împrumuturile acordate de băncile centrale, evitându-se, în același timp, vânzările în regim de urgență ale activelor și criza creditelor. Reglementările cu privire la cerințele minime în materie de lichidități se actualizează pentru a preveni o concentrație excesivă a emitenților în viitor; (b) adoptarea cerințelor de reglementare necesare pentru creșterea până la 9 % a ratei minime de adecvare a fondurilor proprii de nivel 1 până la sfârșitul anului 2013; (c) luarea de măsuri pentru reducerea la minimum a costurilor suportate de contribuabili pentru restructurarea băncilor. Instituțiile de credit comerciale și cooperative subcapitalizate mobilizează capital, în cea mai mare măsură posibilă, din surse private înainte de a se aproba măsuri de acordare a ajutoarelor de stat. Orice plan de restructurare este aprobat oficial în conformitate cu normele privind ajutorul de stat înainte ca orice ajutor să fie acordat. Băncile comerciale care se confruntă cu un deficit de capital pot solicita, în cazul în care alte măsuri nu sunt suficiente, ajutor de recapitalizare din partea statului, în conformitate cu procedurile privind ajutorul de stat; (d) asigurarea creării unui registru de credit, a revizuirii și a modificării, dacă este necesar, a actualului cadru de reglementare privind procedurile de acordare și de administrare a împrumuturilor, precum și a adoptării de acte legislative care să consolideze guvernanța băncilor comerciale; (e) consolidarea guvernanței băncilor, inclusiv prin interzicerea împrumuturilor către membrii independenți ai consiliului de administrație sau părțile cu care aceștia au legături; (f) optimizarea recuperării în cazul creditelor neperformante, reducând totodată la minimum stimulentele pentru neîndeplinirea strategică a obligațiilor de plată de către debitori. Aceasta include reducerea constrângerilor legate de confiscarea garanțiilor, precum și monitorizarea și gestionarea în mod corespunzător a creditelor neperformante; (g) finalizarea armonizării în ceea ce privește reglementarea și supravegherea organizațiilor cooperatiste de credit cu cele ale băncilor comerciale; (h) punerea în aplicare a strategiei privind viitoarea structură, funcționarea și viabilitatea sectorului organizațiilor cooperatiste de credit, astfel cum a fost elaborată de Banca Centrală a Ciprului în consultare cu Comisia, BCE și FMI; (i) consolidarea monitorizării gradului de îndatorare a sectoarelor întreprinderilor și gospodăriilor și stabilirea unui cadru pentru restructurarea datoriei sectorului privat urmărind obiective precise, pentru a facilita noile împrumuturi și pentru a limita constrângerile în materie de credite; (j) consolidarea în continuare a cadrului de combatere a spălării banilor și implementarea unui plan de acțiune care să asigure aplicarea unor practici îmbunătățite în materie de precauție privind clientela și de transparență a entităților, în conformitate cu cele mai bune practici; (k) propunerea unei legislații privind supravegherea obligatorie pe baza nivelurilor de capitalizare; (l) integrarea testelor de rezistență în cadrul supravegherii bancare externe regulate; (m) introducerea unor cerințe obligatorii de informare pentru a asigura faptul că băncile comunică în mod regulat piețelor progresele realizate în ceea ce privește restructurarea operațiunilor bancare; și (n) stabilirea unui cadru juridic pentru o nouă structură de guvernanță care să gestioneze participațiile statului în sectorul cooperativelor de credit. (6) În cursul anului 2013, autoritățile cipriote pun în aplicare în mod riguros Legea privind bugetul 2013 (astfel cum a fost modificată), inclusiv măsurile permanente suplimentare adoptate înainte de acordarea primei tranșe a asistenței financiare, care se ridică la cel puțin 351 de milioane EUR (2,1 % din PIB). Cipru adoptă următoarele măsuri: (a) o reformă a sistemului de taxare a autovehiculelor, bazată pe principii ecologice, în vederea mobilizării de venituri suplimentare pe termen mediu; (b) un sistem de compensare pentru fondurile de asigurări sociale și fondurile de pensii care dețineau depozite la Cyprus Popular Bank, care asigurăun tratament comparabil cu cel al fondurilor din cadrul Bank of Cyprus, ținând cont de fluxurile de numerar și de poziția actuarială a fiecărui fond și reducând la minimum impactul asupra deficitului public. Având în vedere natura acestor fonduri care asigură protecția socială, obiectivul în materie de deficit public pentru 2013 poate fi revizuit pentru a încorpora impactul bugetar al acestui sistem; și (c) punerea în aplicare pe deplin a măsurilor de consolidare adoptate începând cu decembrie 2012. (7) Următoarele măsuri sunt puse în aplicare de Cipru începând cu 1 ianuarie 2014: (a) în ceea ce privește cheltuielile, bugetul include: o reducere a cheltuielilor globale pentru transferurile sociale printr-o mai bună direcționare; o reducere suplimentară a salariilor și a plăților pentru orele suplimentare în administrația publică și în sectorul public în sens larg; introducerea unei taxe pentru cardurile de transport public pentru studenți și pensionari; măsuri de reformă structurală în sectorul educației în vederea îmbunătățirii utilizării resurselor; și (b) în ceea ce privește veniturile, bugetul pentru 2014 include: o prelungire până la 31 decembrie 2016 a contribuției temporare aplicate câștigurilor salariale brute din sectorul public și privat; creșteri ale TVA-ului; majorări ale accizelor și o creștere a contribuțiilor la sistemul general de asigurări sociale. (8) Pentru a asigura sustenabilitatea pe termen lung a finanțelor publice, Cipru pune în aplicare reforme structurale fiscale care cuprind, printre altele, următoarele măsuri și rezultate: (a) dacă este cazul, reforme suplimentare ale sistemului general de pensii și ale sistemului de pensii din sectorul public pentru a asigura viabilitatea pe termen lung a sistemului de pensii, asigurând totodată caracterul adecvat al pensiilor. Un studiu actuarial furnizează opțiuni în materie de reformă; (b) controlul creșterii cheltuielilor din domeniul sănătății în vederea asigurării de mijloace suficiente pentru asistența medicală de bază prin consolidarea sustenabilității structurii de finanțare și a eficienței furnizării serviciilor publice de asistență medicală; punerea în aplicare a unui sistem național de sănătate și asigurarea sustenabilității financiare a acestuia, furnizând totodată o acoperire universală; (c) îmbunătățirea eficienței cheltuielilor publice și a procesului bugetar prin intermediul unui cadru bugetar pe termen mediu eficace care să facă parte dintr-o gestionare îmbunătățită a finanțelor publice, contribuind astfel la eforturile de consolidare bugetară ținând seama de necesitatea de a asigura mijloace suficiente pentru politicile fundamentale, cum ar fi cele din domeniul educației și al sănătății. Acest cadru respectă pe deplin Directiva 2011/85/UE a Consiliului (3) și Tratatul privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța în cadrul uniunii economice și monetare, semnat la Bruxelles la 2 martie 2012; (d) adoptarea unui cadru juridic și instituțional adecvat pentru parteneriatele public-privat concepute în conformitate cu cele mai bune practici; (e) elaborarea unui program conceput pentru a realiza un sistem solid de guvernanță corporativă pentru întreprinderile de stat și pentru întreprinderile semipublice și lansarea unui plan de privatizare care să contribuie la îmbunătățirea eficienței economice și la restabilirea sustenabilității datoriei; (f) elaborarea și punerea în aplicare a unui plan amplu de reforme cu scopul de a spori eficacitatea și eficiența colectării și administrării impozitelor, care să includă măsuri de combatere a fraudei și a evaziunii fiscale și de garantare a aplicării integrale și la timp a legilor și a standardelor care guvernează cooperarea fiscală internațională și schimbul de informații în domeniul fiscal; (g) reforma regimului de impozitare a bunurilor imobile; (h) reforma administrației publice pentru a îmbunătăți funcționarea și eficacitatea din punct de vedere al costurilor ale acesteia, în special prin revizuirea dimensiunii, a condițiilor de angajare și a organizării funcționale a serviciului public, cu scopul de a asigura utilizarea eficientă a resurselor publice și furnizarea de servicii de calitate pentru populație; (i) reforme ale structurii generale și ale nivelurilor prestațiilor sociale cu scopul de a asigura o utilizare eficientă a resurselor și un echilibru adecvat între asistența socială și stimulentele pentru ocuparea unui loc de muncă. Reforma preconizată în domeniul protecției sociale garantează că asistența socială funcționează ca un dispozitiv de siguranță pentru a oferi un venit minim persoanelor care nu sunt în măsură să își asigure un nivel de trai de bază, protejând în același timp stimulentele pentru ocuparea unui loc de muncă; și (j) efectuarea unui audit complet al finanțelor sale publice, printre altele, cu scopul de a evalua motivele care au dus la acumularea unor niveluri excesive ale datoriei. (9) Cipru asigură faptul că suspendarea indexării salariilor este menținută în sectorul public în sens larg până la încheierea programului. Orice modificare a salariului minim este în concordanță cu evoluțiile economice și de pe piața muncii și se adoptă după consultarea partenerilor sociali. (10) Cipru pregătește propuneri de politici detaliate cu privire la soluționarea deficiențelor identificate în ceea ce privește politicile sale de favorizare a activității profesionale. Cipru adoptă măsuri rapide pentru a crea oportunități pentru tineri și a îmbunătăți perspectivele acestora de inserție profesională, în conformitate cu obiectivele Recomandării Consiliului privind înființarea unei garanții pentru tineret (4). Elaborarea, gestionarea și punerea în aplicare a măsurilor care vizează tineretul sunt integrate în mod corespunzător în sistemul mai general al politicilor de favorizare a activității profesionale și sunt coerente cu reforma sistemului de asistență socială și cu obiectivele bugetare convenite. (11) Cipru adoptă restul modificărilor legislației sectoriale specifice care sunt necesare pentru punerea în aplicare integrală a Directivei 2006/123/CE a Parlamentului European și a Consiliului (5). Se elimină toate obstacolele nejustificate de pe piețele serviciilor, în special în legătură cu profesiile reglementate. Se îmbunătățește cadrul concurențial prin optimizarea funcționării autorității competente din domeniul concurenței și prin asigurarea independenței și a competențelor autorităților naționale de reglementare. (12) Cipru asigură reducerea întârzierii înregistrate în emiterea titlurilor de proprietate, ia măsuri pentru accelerarea degrevării de sarcini a titlurilor de proprietate în vederea transferării acestora către cumpărătorii bunurilor imobile și introduce termene garantate pentru emiterea certificatelor de construcții și a titlurilor de proprietate. (13) Cipru modifică procedura de vânzare silită a proprietăților ipotecate și ia măsurile necesare pentru a permite organizarea de licitații private în cel mai scurt timp posibil. Ritmul procedurilor judiciare este accelerat și se elimină întârzierile înregistrate în soluționarea cauzelor pe rolul instanțelor până la sfârșitul perioadei programului. Cipru ia inițiative pentru a consolida competitivitatea sectorului său turistic prin elaborarea unui plan de acțiune concret care să ducă la punerea în aplicare a obiectivelor cuantificate identificate, printre altele, în cadrul strategiei recent revizuite în domeniul turismului pentru perioada 2011-2015. Cipru prezintă un raport privind nevoile în materie de legături aeriene care va sta la baza unei strategii de politică în domeniul transportului aerian. (14) În sectorul energetic, Cipru pune în aplicare pe deplin cel de al treilea pachet privind energia, în pofida dispozițiilor prevăzute la articolul 44 alineatul (2) din Directiva 2009/72/CE a Parlamentului European și a Consiliului (6) și la articolul 49 alineatul (1) din Directiva 2009/73/CE a Parlamentului European și a Consiliului (7).Cipru ia în considerare posibilitatea de a recurge la derogările care i-au fost acordate în temeiul articolelor respective. În același timp, se formulează un plan amplu de dezvoltare pentru reorganizarea sectorului energetic din Cipru. Planul constă în: (a) un plan de desfășurare a infrastructurii necesare pentru exploatarea gazelor naturale care să țină seama de opțiunile comerciale și de riscuri; (b) o prezentare detaliată a cadrului de reglementare și de organizare a piețelor pentru restructurarea sectorului energetic și a exporturilor de gaze, inclusiv un cadru corespunzător de vânzare a gazelor provenite din exploatări maritime cu scopul de a maximiza veniturile; și (c) un plan de stabilire a unui cadru instituțional pentru gestionarea resurselor de hidrocarburi, care să cuprindă un fond de resurse destinat colectării și gestionării veniturilor publice provenite din exploatarea zăcămintelor de gaz offshore și constituit pe baza celor mai bune practici recunoscute la nivel internațional. (15) Cipru prezintă Comisiei o cerere de asistență tehnică în cursul perioadei de desfășurare a programului. Cererea identifică și precizează domeniile de asistență tehnică sau serviciile de consultanță pe care autoritățile cipriote le consideră esențiale pentru punerea în aplicare a programului de ajustare macroeconomică.

Articolul 3

Decizia 2013/236/UE se abrogă.

Articolul 4

Prezenta decizie se adresează Republicii Cipru.