Recitale
(1) Articolul 136 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) prevede posibilitatea adoptării unor măsuri specifice statelor membre a căror monedă este euro, cu scopul de a asigura buna funcționare a uniunii economice și monetare.
(2) La 13 iulie 2010, Consiliul a adoptat, în conformitate cu articolul 126 alineatul (6) din TFUE, o decizie cu privire la existența unui deficit excesiv în Cipru (1) și a emis o recomandare către această țară în conformitate cu articolul 126 alineatul (7) din TFUE cu scopul de a pune capăt situației de deficit public excesiv; în recomandare se afirmă că „autoritățile din Cipru ar trebui să pună capăt situației actuale de deficit excesiv cât mai rapid posibil și cel târziu până în 2012”.
(3) În Recomandarea Consiliului din 10 iulie 2012 privind Programul național de reformă al Ciprului pentru 2012 și care include un aviz al Consiliului privind Programul de stabilitate al Ciprului pentru perioada 2012-2015 (2), Consiliul a recomandat, printre altele, ca Cipru să ia măsuri pentru a realiza o corecție durabilă a deficitului său excesiv în 2012, să asigure progrese suficiente în sensul respectării criteriului de referință privind reducerea datoriei sale, să consolideze reglementările în vederea recapitalizării eficiente a instituțiilor financiare și să amelioreze competitivitatea.
(4) Cipru s-a confruntat cu presiuni din ce în ce mai mari pe piețele financiare, în contextul preocupărilor tot mai accentuate legate de sustenabilitatea finanțelor sale publice și de măsurile publice semnificative luate în sprijinul sectorului financiar, puternic afectat. Unele dintre dezechilibre au apărut ca urmare a efectelor de contagiune ale crizei din zona euro, inclusiv ca urmare a evoluțiilor din Grecia. Alte dezechilibre, astfel cum se indică în analiza aprofundată a Comisiei din 2012 referitoare la Cipru și în recomandarea Consiliului din 10 iulie 2012, provin din interior și persistă de multă vreme. Pe fondul retrogradărilor consecutive ale obligațiunilor sale suverane de către agențiile de rating, Cipru a ajuns în situația de a nu se mai putea refinanța la dobânzi sustenabile pe termen lung pentru finanțele publice. În paralel, sectorul bancar a fost treptat deconectat de la finanțare pe piața internațională, iar o serie de instituții importante au înregistrat deficite de capital substanțiale.
(5) Având în vedere aceste condiții economice și financiare deosebit de dificile, autoritățile cipriote au solicitat oficial, la 25 iunie 2012, asistență financiară în conformitate cu termenii unui împrumut acordat de Fondul european de stabilitate financiară/Mecanismul european de stabilitate (MES), precum și din partea Fondului Monetar Internațional (FMI), cu scopul de a sprijini revenirea economiei Ciprului la o creștere sustenabilă, de a garanta buna funcționare a sistemului bancar și de a asigura stabilitatea financiară în Uniune și în zona euro. La 27 iunie 2012, Eurogrupul a invitat Comisia ca, în colaborare cu Banca Centrală Europeană (BCE), autoritățile cipriote și FMI, să se pună de acord asupra unui program de ajustare macroeconomică pentru Cipru, inclusiv cu privire la nevoile de finanțare, și să ia măsurile corespunzătoare pentru protejarea stabilității financiare, în contextul actual deosebit de dificil, în care există riscul propagării efectelor negative de pe piețele datoriilor suverane. La 25 martie 2013, Eurogrupul a ajuns la un acord politic cu autoritățile cipriote cu privire la elementele principale ale unui program de ajustare macroeconomică. Se preconiza restructurarea și reducerea sectorului bancar, precum și intensificarea eforturilor în direcția consolidării fiscale, reformelor structurale și privatizării. În plus, recapitalizarea celor mai mari două bănci urma să fie generată exclusiv din interiorul băncilor respective (mai exact de către acționari, deținătorii de obligațiuni și deponenți).
(6) În împrejurările actuale, Cipru ar trebui să adopte un pachet amplu de măsuri care să fie pus în aplicare în cadrul unui program de ajustare macroeconomică pe o perioadă de trei ani, începând cu al doilea trimestru din 2013 și până în trimestrul 1 din 2016.
(7) Pachetul cuprinzător de politici ar trebui să urmărească restabilirea încrederii pieței financiare și revenirea la echilibre macroeconomice solide, ajutând totodată economia să-și reia creșterea sustenabilă. Acest pachet trebuie să se bazeze pe trei piloni. Primul pilon este o strategie pentru sectorul financiar bazată pe restructurarea și reducerea instituțiilor financiare și pe consolidarea supravegherii sectorului, cu eforturi îndreptate către combaterea deficitului de capital și de lichiditate. Al doilea pilon este reprezentat de o strategie ambițioasă de consolidare bugetară, cu concentrarea eforturilor în prima parte a perioadei, care urmează să fie pusă în aplicare în special prin măsuri de reducere a cheltuielilor primare curente, de sporire a veniturilor publice, de îmbunătățire a funcționării sectorului public și de menținere a consolidării bugetare pe termen mediu, în paralel cu reducerea la minimum a efectelor asupra persoanelor dezavantajate și cu menținerea unei bune implementări a fondurilor structurale și a altor fonduri ale Uniunii. Al treilea pilon constă într-o agendă ambițioasă de reforme structurale, cu scopul de a sprijini competitivitatea și creșterea sustenabilă și echilibrată, care să permită corectarea dezechilibrelor macroeconomice, în special prin reformarea sistemului de indexare a salariilor, în urma consultărilor cu partenerii sociali, și prin înlăturarea obstacolelor din calea bunei funcționări a piețelor. În spiritul acordului politic din 28 februarie 2013 referitor la o recomandare a Consiliului privind înființarea unei garanții pentru tineret, este necesar să se mențină oportunitățile oferite tinerilor și perspectivele lor de încadrare în muncă.
(8) Conform previziunilor actualizate din iarna 2012 ale serviciilor Comisiei referitoare la creșterea PIB-ului nominal (– 0,5 % în 2012, – 8,2 % în 2013, – 2,9 % în 2014, 2,6 % în 2015 și 3,7 % în 2016), ponderea datoriei în PIB se va ridica la 87 % în 2012, 109 % în 2013, 123 % în 2014, 126 % în 2015 și 122 % în 2016. Prin urmare, ponderea datoriei în PIB va crește rapid până în 2015, după care va urma o traiectorie descendentă, atingând aproximativ 105 % în 2020. Dinamica datoriei este afectată de mai multe operațiuni în afara bugetului. Conform previziunilor actualizate din iarna 2012 ale serviciilor Comisiei în ceea ce privește creșterea PIB-ului nominal, se preconizează că soldul primar al bugetului general va atinge un deficit de 395 de milioane EUR (2,4 % din PIB) în 2013, un deficit de 678 de milioane EUR (4,3 % din PIB) în 2014, un deficit de 344 de milioane EUR (2,1 % din PIB) în 2015 și un excedent de 204 milioane EUR (1,2 % din PIB) în 2016.
(9) Mărirea rezilienței pe termen lung a sectorului bancar cipriot este esențială pentru reinstaurarea stabilității financiare în Cipru și, prin urmare, având în vedere puternicele conexiuni existente, pentru menținerea stabilității financiare a zonei euro în ansamblu. Sunt în curs de desfășurare o restructurare și o reducere substanțiale ale sectorului bancar cipriot. Camera reprezentanților cipriotă a adoptat acte legislative prin care se instituie un cadru complet pentru redresarea și rezoluția instituțiilor de credit. Utilizându-se acest nou cadru, sectorul bancar cipriot a fost redus imediat și în mod semnificativ. Pentru a menține lichiditatea sectorului bancar cipriot, au fost impuse măsuri administrative temporare, inclusiv controale privind capitalul.
(10) Este de așteptat ca punerea în aplicare a unor reforme complexe și ambițioase în domeniile financiar, bugetar și structural să asigure sustenabilitatea pe termen mediu a datoriei publice cipriote.
(11) Comisia Europeană, în colaborare cu BCE și, dacă este cazul, cu FMI, ar trebui să verifice la intervale regulate punerea în aplicare riguroasă a programului de ajustare macroeconomică al Ciprului prin intermediul misiunilor și al raportărilor periodice din partea autorităților cipriote, pe o bază trimestrială.
(12) Pe tot parcursul implementării pachetului cuprinzător de măsuri de către Cipru, Comisia ar trebui să furnizeze consultanță suplimentară cu privire la politici, precum și asistență tehnică în domenii specifice.
(13) În pregătirea, implementarea, monitorizarea și evaluarea programului de ajustare macroeconomică, ar trebui ca autoritățile cipriote să implice și partenerii sociali și organizațiile din cadrul societății civile, în conformitate cu normele și practicile naționale în vigoare.
(14) Orice formă de asistență financiară primită de Cipru în sprijinul implementării politicilor din cadrul programului de ajustare macroeconomică ar trebui să respecte normele juridice și politicile Uniunii, mai precis cadrul de guvernanță economică al acesteia. Orice intervenție în sprijinul instituțiilor financiare ar trebui să se desfășoare în conformitate cu normele Uniunii în materie de concurență. Comisia ar trebui să se asigure că toate măsurile stabilite printr-un memorandum de înțelegere în contextul asistenței financiare solicitate prin intermediul MES sunt în deplină concordanță cu prezenta decizie,