Recitale
(1) În conformitate cu articolul 3 alineatul (9) din Decizia de punere în aplicare 2011/344/UE a Consiliului (2), Comisia a efectuat, împreună cu Fondul Monetar Internațional (FMI) și în colaborare cu Banca Centrală Europeană (BCE), cea de a cincea evaluare a progreselor înregistrate de autoritățile portugheze în punerea în aplicare a măsurilor convenite în cadrul Programului de ajustare economică și financiară (denumit în continuare „programul”), precum și a eficacității și a impactului social și economic al măsurilor respective.
(2) Reechilibrarea economiei portugheze se produce într-un ritm mai rapid decât se așteptase. În al doilea trimestru al anului 2012 a avut loc o contracție substanțială față de trimestrul anterior a PIB-ului real cu 1,2 %, după ce în primul trimestru creșterea fusese egală cu zero. Pentru întregul an, rata estimată a ritmului de recesiune economică rămâne neschimbată, situându-se la – 3 %. Deficitul de cont curent este în scădere mai rapidă decât se anticipase, reducându-se la 3 % din PIB în 2012, față de aproape 10 % cu numai doi ani în urmă. Această ajustare se datorează unor rezultate bune ale exporturilor și unei scăderi rapide a importurilor. În viitor, activitatea economică va fi afectată de scăderea cererii externe și de impactul continuării consolidării bugetare. În consecință, creșterea PIB-ului a fost revizuită în sens descrescător cu aproximativ 1 punct procentual în 2013 și 2014 deopotrivă, la aproximativ – 1 % și, respectiv, + 1 %.
(3) În ciuda unei execuții bugetare riguroase pe partea de cheltuieli, datele disponibile până în iulie indică un decalaj bugetar de 1¾ % din PIB în 2012 în raport cu planificarea bugetară. Ajustarea mai rapidă decât se așteptase de la cererea internă către exporturi este binevenită, însă aceasta influențează în două moduri execuția bugetară. În primul rând, sectoarele naționale cu capacitate foarte mare de absorbție a forței de muncă, precum sectorul construcțiilor, sunt cel mai grav afectate, iar rata mai ridicată a șomajului rezultată afectează bugetele securității sociale. În al doilea rând, intensitatea fiscală a producției și consumului este în scădere, ducând la scăderi semnificative ale veniturilor. Efectul compoziției creșterii asupra veniturilor este amplificat de treceri intracategoriale de la bunuri cărora li se aplică taxe mai mari, precum bunurile de folosință îndelungată, la bunuri cărora li se aplică taxe mai reduse, cum sunt cele pentru consumul zilnic. De asemenea, deficiențele în materie de impozitare directă sunt amplificate printr-o deplasare negativă, având în vedere că veniturile în scădere sunt impozitate la cote mai mici, iar veniturile din impozitele pe profit sunt în scădere. În schimb, cheltuielile au evoluat în general în conformitate cu planurile, realizându-se economii mai mari decât s-a prevăzut în buget din remunerațiile pentru angajați. Execuția bugetară beneficiază, de asemenea, ca urmare a dobânzilor mai mici decât se preconizase și a reprogramării fondurilor structurale ale Uniunii. Deși unii factori cu caracter excepțional ar putea reduce decalajul la aproximativ ¾ % din PIB în 2012, s-ar menține un report important în 2013 și 2014 de aproximativ 1½ % din PIB, ceea ce ar face ca obiectivele programului bugetar pentru perioada 2012-2014 să devină de neatins.
(4) Având în vedere scăderea majoră a veniturilor și perspectivele de creștere mai atenuate, țintele de deficit au fost ajustate la 5,0 % din PIB în 2012, la 4,5 % în 2013 și la 2,5 % din PIB în 2014. Întrucât se estimează că decalajul bugetar se situează în mare parte în afara controlului guvernului, pare adecvată o revizuire a obiectivelor pentru a ține seama de o parte dintre deficiențe. Chiar și în contextul obiectivelor revizuite vor fi necesare eforturi de consolidare semnificative de 3 % și 1¾ % din PIB în 2013 și, respectiv, 2014. Pentru a menține credibilitatea programului, este necesară accelerarea anumitor părți ale ajustării.
(5) O serie de măsuri structurale referitoare la cheltuieli și venituri stau la baza obiectivelor bugetare revizuite. Înainte de sfârșitul anului 2012 se vor adopta măsuri reprezentând ¼ % din PIB pentru a se atinge obiectivul de 5 % din PIB. Acestea includ, printre altele, înghețarea cheltuielilor și anticiparea unora dintre măsurile planificate pentru anul 2013. Pentru anul 2013, se vor include în buget măsuri de consolidare reprezentând 3 % din PIB pentru atingerea obiectivului de 4,5 % din PIB. Acestea includ o scădere suplimentară a masei salariale, în principal prin reducerea numărului de funcționari publici, o reducere a consumului intermediar, o reducere a transferurilor sociale, o nouă raționalizare a cheltuielilor în sectorul sănătății, reducerea cheltuielilor cu formarea de capital, precum și creșteri ale veniturilor obținute printr-o reformă a impozitului pe venit care simplifică structura fiscală, extinderea bazei impozabile prin eliminarea anumitor cheltuieli fiscale, majorarea cotei medii de impozitare îmbunătățind totodată progresivitatea, extinderea bazei de impozitare pentru impozitul pe profit prin eliminarea deducerii dobânzilor, creșterea accizelor și modificarea impozitării proprietăților. Pentru anul 2014, a fost inițiată o revizuire cuprinzătoare a cheltuielilor cu scopul de a identifica posibilitățile de reducere a acestora (de 4 miliarde EUR în decurs de doi ani) pentru a se atinge un deficit bugetar de 2,5 % din PIB.
(6) Sunt instituite instrumente de control al cheltuielilor publice. Este în curs de implementare noul sistem de control al angajamentelor, însă este necesar să se asigure conformitatea deplină astfel încât să se evite acumularea în continuare de noi arierate. Va fi redusă fragmentarea bugetară, iar ineficiențele costisitoare sunt abordate printr-o serie amplă de măsuri. Acestea includ limitarea pierderilor întreprinderilor din sectorul public, renegocierea parteneriatelor public-privat (PPP) și stimularea realizării unor economii suplimentare în sistemul de sănătate.
(7) În conformitate cu previziunile actuale ale Comisiei în ceea ce privește creșterea PIB-ului nominal (– 1,0 % în 2011, – 2,7 % în 2012, 0,3 % în 2013 și 2,2 % în 2014) și cu țintele bugetare revizuite, se estimează că traiectoria pentru ponderea datoriei în PIB va fi următoarea: 107,8 % în 2011, 119,1 % în 2012, 123,7 % în 2013 și 123,6 % în 2014. Ponderea datoriei în PIB se va stabiliza așadar sub valoarea de 124 % și va urma o traiectorie descrescătoare în 2014, în ipoteza continuării reducerii deficitului. Evoluția datoriei este influențată de mai multe operațiuni în afara bugetului, inclusiv achiziții importante de active financiare, în special pentru o posibilă recapitalizare a băncilor și pentru finanțarea întreprinderilor de stat, precum și de diferențele dintre dobânzile acumulate și dobânzile plătite efectiv.
(8) Condițiile de lichiditate și solvabilitate ale sistemului bancar s-au îmbunătățit de la cea de a patra evaluare, reflectând reducerea în curs a gradului de îndatorare, sprijinul excepțional pentru asigurarea necesarului de lichidități furnizat de Eurosistem și o majorare de capital în valoare de peste 7 miliarde EUR. Băncile și-au prezentat planurile actualizate de finanțare și de capital (a patra ediție). Deși oarecum mai puțin optimiste în privința creșterii depozitelor, toate băncile preconizează îndeplinirea, până în 2014, a țintei indicative de 120 % în privința raportului dintre împrumuturi și depozite. În ansamblu, punerea în aplicare a Memorandumului de înțelegere privind condițiile specifice de politică economică (denumit în continuare „memorandumul de înțelegere”) în sectorul financiar are loc în conformitate cu obiectivele avute în vedere pentru a menține stabilitatea financiară. Mai sunt încă necesare unele eforturi în cadrul anumitor bănci pentru atingerea obiectivului anual pentru 2012 de 10 % stabilit de Banco de Portugal referitoare la cerința minimă de capitaluri proprii (core tier 1).
(9) Progresele înregistrate în punerea în aplicare a reformelor menite să ducă la creșterea competitivității, a ocupării forței de muncă și a potențialului de creștere sunt, în linii mari, satisfăcătoare. Codul muncii revizuit a intrat în vigoare în august 2012. Sunt planificate, până la sfârșitul lunii septembrie, mai multe reforme importante în domeniul plăților compensatorii și al negocierii colective. Guvernul portughez a adoptat recent o serie de politici active privind piața forței de muncă destinate să ducă la îmbunătățirea funcționării serviciilor publice de ocupare a forței de muncă, să sprijine crearea de locuri de muncă, să consolideze activarea și să ofere oportunități mai eficace de formare. Reformele judiciare în domeniile procedurii civile și organizării jurisdicționale, care vor accelera litigiile civile și comerciale și vor debloca sistemul judiciar, progresează bine. S-au luat măsuri pentru îmbunătățirea cadrului de recunoaștere a calificărilor profesionale prin adoptarea de modificări aduse legii de transpunere a Directivei 2005/36/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 septembrie 2005 privind recunoașterea calificărilor profesionale (3) și prin adoptarea de către guvernul portughez a unei propuneri de lege având ca scop îmbunătățirea funcționării profesiilor foarte bine reglementate. Lucrările pentru punerea în aplicare a Directivei 2006/123/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind serviciile în cadrul pieței interne (4) au avansat într-un ritm constant în ceea ce privește legislația specifică acestui sector, preconizându-se ca și celelalte modificări necesare ale legislației specifice sectorului să fie adoptate până la sfârșitul anului 2012. Pentru a reduce sarcina administrativă sunt esențiale eforturi suplimentare pentru punerea în aplicare a inițiativei „zero autorizații” și pentru crearea ghișeului unic prevăzut de Directiva 2006/123/CE. În vederea facilitării accesului la finanțare pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri), guvernul portughez s-a angajat să adopte, dacă este necesar, o serie de inițiative suplimentare, inclusiv mecanisme de consolidare a orientării către exporturi a IMM-urilor.
(10) În baza raportului independent referitor la principalele autoritățile naționale de reglementare, Portugalia va pregăti o lege-cadru care să protejeze interesul public și să promoveze eficiența pieței. Legea-cadru va garanta totodată independența autorității de reglementare, precum și autonomia financiară, administrativă și de gestiune a acesteia de a-și exercita responsabilitățile, în deplină conformitate cu dreptul Uniunii. Legea-cadru va contribui de asemenea la eficacitatea autorității în domeniul concurenței în aplicarea regulilor de concurență, venind astfel în sprijinul și în completarea efectului legii concurenței recent adoptate.
(11) A cincea actualizare a memorandumului de înțelegere include o întreagă secțiune referitoare la promovarea unui climat de acordare a licențelor favorabil întreprinderilor, prevăzând un calendar mai detaliat și jaloane specifice ale revizuirii unor regimuri juridice importante, precum mediul și amenajarea teritoriului, precum și acordarea de licențe industriale, comerciale și turistice.
(12) Având în vedere evoluțiile prezentate, Decizia de punere în aplicare 2011/344/UE ar trebui să fie modificată,