Regulament 2011/1077 · CELEX 32011R1077

Regulamentul (UE) nr. 1077/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2011 de instituire a Agenției europene pentru gestionarea operațională a sistemelor informatice la scară largă în spațiul de libertate, securitate și justiție

Data act: 25.10.2011
Intrare in vigoare: 21.11.2011
Jurnalul Oficial UE: oj:JOL_2011_286_R_0001_01
Status: Inactiv

controlul migrației cooperare judiciară în materie penală (UE) funcționare instituțională managementul bazelor de date oficiu sau agenție a UE sistem de informații sistemul de informații Schengen vize pentru străini

Recitale

(1) Sistemul de informații Schengen de a doua generație (SIS II) a fost instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1987/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 decembrie 2006 privind instituirea, funcționarea și utilizarea Sistemului de informații Schengen din a doua generație (SIS II) (2) și Decizia 2007/533/JAI a Consiliului din 12 iunie 2007 privind înființarea, funcționarea și utilizarea Sistemului de informații Schengen de a doua generație (SIS II) (3). În conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1987/2006 și cu Decizia 2007/533/JAI, Comisia este responsabilă, pe parcursul unei perioade de tranziție, de gestionarea operațională a SIS II central. După perioada de tranziție respectivă, o autoritate de gestionare va fi responsabilă de gestionarea operațională a SIS II central și de anumite aspecte ale infrastructurii de comunicații.

(2) Sistemul de informații privind vizele (VIS) a fost instituit prin Decizia 2004/512/CE a Consiliului din 8 iunie 2004 de instituire a Sistemului de informații privind vizele (VIS) (4). În conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 767/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 iulie 2008 privind Sistemul de informații privind vizele (VIS) și schimbul de date între statele membre cu privire la vizele de scurtă ședere (Regulamentul VIS) (5), Comisia este responsabilă, pe parcursul unei perioade de tranziție, de gestionarea operațională a VIS. După perioada de tranziție respectivă, o autoritate de gestionare va fi responsabilă de gestionarea operațională a VIS central, a interfețelor naționale și a anumitor aspecte ale infrastructurii de comunicații.

(3) Eurodac a fost înființat prin Regulamentul (CE) nr. 2725/2000 al Consiliului din 11 decembrie 2000 privind instituirea sistemului „Eurodac” pentru compararea amprentelor digitale în scopul aplicării eficiente a Convenției de la Dublin (6). Regulamentul (CE) nr. 407/2002 al Consiliului (7) prevede normele necesare de punere în aplicare.

(4) Este necesar să se instituie o autoritate de gestionare, pentru a asigura, ulterior perioadei de tranziție, gestionarea operațională a SIS II, a VIS, a Eurodac și a unor anumite aspecte ale infrastructurii de comunicații, precum și, eventual, a altor sisteme informatice („IT”) la scară largă în spațiul de libertate, securitate și justiție, cu condiția adoptării unor instrumente legislative separate.

(5) În vederea dezvoltării unor sinergii, este necesar ca o singură entitate să asigure gestionarea operațională a acestor sisteme IT la scară largă, care să beneficieze de economii de scară, să creeze o masă critică și să asigure cea mai ridicată rată posibilă de utilizare de capital și de resurse umane.

(6) În declarațiile comune care însoțesc instrumentele legislative privind SIS II și VIS, Parlamentul European și Consiliul au invitat Comisia să prezinte, în urma unei evaluări a impactului, propunerile legislative necesare pentru a încredința unei agenții gestionarea operațională pe termen lung a SIS II central, a unor anumite aspecte ale infrastructurii de comunicații, precum și a VIS.

(7) Întrucât autoritatea de gestionare ar trebui să aibă autonomie juridică, administrativă și financiară, aceasta ar trebui înființată sub forma unei agenții de reglementare („agenția”) cu personalitate juridică. Așa cum s-a agreat, sediul agenției ar trebui să fie la Tallinn, în Estonia. Cu toate acestea, întrucât atribuțiile legate de dezvoltarea tehnică și pregătirea pentru gestionarea operațională a SIS II și VIS sunt aduse la îndeplinire la Strasbourg, în Franța, iar la Sankt Johann im Pongau, în Austria, este instalat un amplasament de siguranță pentru aceste sisteme IT, situația ar trebui să se mențină la fel. Aceste două amplasamente ar trebui să fie, de asemenea, locurile în care ar trebui îndeplinite atribuțiile legate de dezvoltarea tehnică și gestionarea operațională a Eurodac și în care ar trebui creat un amplasament de siguranță pentru Eurodac. Aceste două amplasamente ar trebui să fie, de asemenea, locurile pentru dezvoltarea tehnică și gestionarea operațională a altor sisteme IT la scară largă din spațiul de libertate, securitate și justiție și, dacă se prevede astfel în instrumentul legislativ corespunzător, pentru un amplasament de siguranță capabil să asigure operarea unui sistem IT la scară largă în eventualitatea avariei sistemului respectiv.

(8) În consecință, atribuțiile autorității de gestionare prevăzute de Regulamentele (CE) nr. 1987/2006 și (CE) nr. 767/2008 ar trebui exercitate de agenție. Aceste atribuții includ dezvoltările tehnice ulterioare.

(9) În conformitate cu Regulamentele (CE) nr. 2725/2000 și (CE) nr. 407/2001, s-a instituit o unitate centrală în cadrul Comisiei care este responsabilă de operarea bazei de date centrale a Eurodac și care are și alte atribuții legate de aceasta. Pentru a exploata sinergiile, agenția ar trebui să înlocuiască Comisia în ceea ce privește atribuțiile acesteia referitoare la gestionarea operațională a Eurodac, inclusiv anumite atribuții referitoare la infrastructura de comunicații, începând cu data la care agenția își preia responsabilitățile.

(10) Funcția principală a agenției ar trebui să fie îndeplinirea atribuțiilor de gestionare operațională a SIS II, a VIS și a Eurodac și, dacă se decide în acest sens, a altor sisteme IT la scară largă în spațiul de libertate, securitate și justiție. Agenția ar trebui de asemenea să fie responsabilă de măsurile tehnice care decurg din atribuțiile care îi sunt încredințate și care nu au un caracter normativ. Aceste responsabilități nu ar trebui să aducă atingere atribuțiilor normative rezervate exclusiv Comisiei sau Comisiei asistate de un comitet în temeiul instrumentelor legislative respective care reglementează sistemele gestionate operațional de agenție.

(11) În plus, agenția ar trebui să exercite atribuții legate de formarea privind utilizarea tehnică a SIS II, a VIS și a Eurodac, precum și a altor sisteme IT la scară largă care i-ar putea fi încredințate în viitor.

(12) De asemenea, agenția ar putea să fie responsabilă și de pregătirea, dezvoltarea și gestionarea operațională a sistemelor IT suplimentare la scară largă, în aplicarea articolelor 67-89 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene („TFUE”). Astfel de atribuții ar trebui încredințate agenției numai prin intermediul unor instrumente legislative ulterioare și separate, precedate de o evaluare de impact.

(13) Agenția ar trebui să fie responsabilă de monitorizarea cercetării și de desfășurarea de proiecte-pilot, în conformitate cu articolul 49 alineatul (6) litera (a) din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene (8), pentru sisteme IT la scară largă în aplicarea articolelor 67-89 din TFUE, la cererea specifică și precisă a Comisiei. Atunci când i se atribuie desfășurarea unui proiect-pilot, agenția ar trebui să acorde o atenție deosebită strategiei Uniunii Europene de gestionare a informațiilor.

(14) Faptul de a încredința unei agenții gestionarea operațională a unor sisteme IT la scară largă în spațiul de libertate, securitate și justiție nu ar trebui să aducă atingere normelor specifice aplicabile respectivelor sisteme. În special, normele specifice care reglementează scopul, drepturile de acces, măsurile de securitate și cerințele suplimentare în materie de protecție a datelor pentru fiecare dintre sistemele IT la scară largă, a căror gestionare operațională este în responsabilitatea agenției, sunt pe deplin aplicabile.

(15) Statele membre și Comisia ar trebui să fie reprezentate în cadrul unui consiliu de administrație pentru a controla efectiv funcționarea agenției. Acestuia ar trebui să i se încredințeze competențele necesare, în special pentru a adopta programul anual de lucru, pentru a îndeplini funcțiile legate de bugetul agenției, pentru a adopta normele financiare aplicabile agenției, pentru a numi un director executiv și pentru a stabili procedurile de luare a deciziilor privind atribuțiile operaționale ale agenției de către directorul executiv.

(16) În ceea ce privește SIS II, Oficiul European de Poliție (Europol) și Unitatea Europeană de Cooperare Judiciară (Eurojust), ambele având dreptul de a accesa și de a consulta direct datele introduse în SIS II în aplicarea Deciziei 2007/533/JAI, ar trebui să aibă statut de observator la reuniunile consiliului de administrație atunci când pe agendă figurează chestiuni în legătură cu aplicarea Deciziei 2007/533/JAI. Europol și Eurojust ar trebui să poată numi fiecare un reprezentant în cadrul Grupului consultativ SIS II instituit în temeiul prezentului regulament.

(17) În ceea ce privește VIS, Europol ar trebui să aibă statut de observator la reuniunile consiliului de administrație, atunci când pe agendă figurează chestiuni în legătură cu aplicarea Deciziei 2008/633/JAI a Consiliului din 23 iunie 2008 privind accesul la Sistemul de informații privind vizele (VIS) în vederea consultării de către autoritățile desemnate ale statelor membre și de către Europol în scopul prevenirii, depistării și cercetării infracțiunilor de terorism și a altor infracțiuni grave (9). Europol ar trebui să poată numi un reprezentant în cadrul Grupului consultativ VIS instituit în temeiul prezentului regulament.

(18) Statele membre ar trebui să dețină drepturi de vot în consiliul de administrație al agenției cu privire la un sistem IT la scară largă în cazul în care aceste state membre sunt ținute, în temeiul dreptului Uniunii, de un instrument legislativ care reglementează dezvoltarea, instituirea, operarea și utilizarea sistemului respectiv. Danemarca ar trebui de asemenea să dețină drepturi de vot cu privire la un sistem IT la scară largă, dacă aceasta hotărăște, în temeiul articolului 4 din Protocolul (nr. 22) privind poziția Danemarcei, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și la TFUE („Protocolul privind poziția Danemarcei”), să pună în aplicare instrumentul legislativ care reglementează dezvoltarea, instituirea, operarea și utilizarea sistemului respectiv în dreptul său intern.

(19) Statele membre ar trebui să numească un membru în cadrul Grupului consultativ privind un sistem IT la scară largă în cazul în care aceste state membre sunt ținute, în temeiul dreptului Uniunii, de un instrument legislativ care reglementează dezvoltarea, instituirea, operarea și utilizarea acelui sistem IT specific. Danemarca ar trebui de asemenea să numească un membru în Grupului consultativ privind un sistem IT la scară largă, dacă aceasta hotărăște, în temeiul articolului 4 din Protocolul privind poziția Danemarcei, să pună în aplicare instrumentul legislativ care reglementează dezvoltarea, instituirea, operarea sau utilizarea sistemului respectiv în dreptul său intern.

(20) În scopul garantării deplinei autonomii și independențe a agenției, aceasta ar trebui să dispună de un buget autonom, alimentat din bugetul general al Uniunii Europene. Finanțarea agenției ar trebui să fie supusă unei aprobări din partea autorității bugetare, după cum se prevede la punctul 47 din Acordul interinstituțional din 17 mai 2006 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară și buna gestiune financiară (10). Ar trebui să se aplice procedurile bugetare și de descărcare bugetară ale Uniunii. Auditarea conturilor, precum și a legalității și regularității tranzacțiilor subiacente ar trebui să fie efectuată de Curtea de Conturi.

(21) În cadrul competențelor lor respective, agenția ar trebui să coopereze cu alte agenții ale Uniunii, în special cu agențiile instituite în spațiul de libertate, securitate și justiție și în special cu Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene. Aceasta ar trebui de asemenea să consulte și să urmeze recomandările Agenției Europene pentru Securitatea Rețelelor Informatice și a Datelor cu privire la securitatea rețelei, după caz.

(22) La asigurarea dezvoltării și a gestionării operaționale a sistemelor IT la scară largă, agenția ar trebui să aplice standarde europene și internaționale, luând în considerare cele mai exigente cerințe profesionale, în special strategia Uniunii Europene de gestionare a informațiilor.

(23) Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2000 privind protecția persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile și organele comunitare și privind libera circulație a acestor date (11) ar trebui să se aplice prelucrării datelor cu caracter personal de către agenție. Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor ar trebui să aibă dreptul să obțină din partea agenției accesul la toate informațiile necesare pentru anchetele sale. În conformitate cu articolul 28 din Regulamentul (CE) nr. 45/2001, Comisia a consultat Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor, care a emis un aviz la 7 decembrie 2009.

(24) Pentru a asigura funcționarea transparentă a agenției, Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei (12) ar trebui să se aplice agenției. Activitățile agenției ar trebui să facă obiectul examinării de către Ombudsmanul European în conformitate cu articolul 228 din TFUE.

(25) Regulamentul (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 mai 1999 privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) (13) ar trebui să se aplice agenției, care ar trebui să adere la Acordul interinstituțional din 25 mai 1999 dintre Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Comunităților Europene cu privire la investigațiile interne efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) (14).

(26) Statele membre gazdă ale agenției ar trebui să asigure cele mai bune condiții posibile pentru a asigura funcționarea corespunzătoare a agenției, de exemplu condiții de școlarizare multilingvă și cu vocație europeană, precum și conexiuni de transport adecvate.

(27) Pentru a asigura condiții de angajare deschise și transparente și tratament egal pentru personal, Statutul funcționarilor Uniunii Europene („statutul funcționarilor”) și Regimul aplicabil celorlalți agenți ai Uniunii Europene („regimul aplicabil agenților”), prevăzute în Regulamentul (CEE, Euratom, CECO) nr. 259/68 (15) (denumite în continuare împreună „statutul”) ar trebui să se aplice personalului și directorului executiv al agenției, inclusiv normele privind secretul profesional sau alte obligații echivalente de confidențialitate.

(28) Agenția este un organism înființat de Uniune în sensul articolului 185 alineatul (1) din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 și ar trebui să își adopte normele financiare în consecință.

(29) Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002 al Comisiei (16) privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 185 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 ar trebui să se aplice agenției.

(30) Întrucât obiectivele prezentului regulament, și anume instituirea unei agenții la nivelul Uniunii, responsabilă de gestionarea operațională și, dacă este cazul, de dezvoltarea unor sisteme IT la scară largă în spațiul de libertate, securitate și justiție, nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre și, prin urmare, având în vedere amploarea și efectele acțiunii, pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din TUE. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este enunțat în articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea acestor obiective.

(31) Prezentul regulament respectă drepturile fundamentale și principiile recunoscute de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene în conformitate cu articolul 6 alineatul (1) din TUE.

(32) În conformitate cu articolele 1 și 2 din Protocolul privind poziția Danemarcei, Danemarca nu participă la adoptarea prezentului regulament, care, prin urmare, nu este obligatoriu pentru aceasta și nu i se aplică. Întrucât prezentul regulament, în măsura în care se referă la SIS II și la VIS, se întemeiază pe acquis-ul Schengen, Danemarca decide, în conformitate cu articolul 4 din protocolul respectiv, în termen de șase luni de la adoptarea prezentului regulament, dacă îl va transpune sau nu în dreptul său intern. În conformitate cu articolul 3 din Acordul dintre Comunitatea Europeană și Regatul Danemarcei privind criteriile și mecanismele de determinare a statului responsabil de examinarea unei cereri de azil prezentate în Danemarca sau în orice alt stat membru al Uniunii Europene și sistemul „Eurodac” pentru compararea amprentelor digitale în vederea aplicării efective a Convenției de la Dublin (17), Danemarca informează Comisia dacă va transpune conținutul prezentului regulament, în măsura în care acesta se referă la Eurodac.

(33) În măsura în care dispozițiile acestuia se referă la SIS II, astfel cum este reglementat prin Decizia 2007/533/JAI, Regatul Unit participă la prezentul regulament, în conformitate cu articolul 5 alineatul (1) din Protocolul (nr. 19) privind acquis-ul Schengen integrat în cadrul Uniunii Europene, anexat la TUE și la TFUE („Protocolul privind acquis-ul Schengen”), și în conformitate cu articolul 8 alineatul (2) din Decizia 2000/365/CE a Consiliului din 29 mai 2000 privind solicitarea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord de a participa la unele dintre dispozițiile acquis-ului Schengen (18). În măsura în care dispozițiile acestuia se referă la SIS II, astfel cum este reglementat prin Regulamentul (CE) nr. 1987/2006, și la VIS, care constituie dezvoltări ale dispozițiilor acquis-ului Schengen la care Regatul Unit nu participă în conformitate cu Decizia 2000/365/CE, Regatul Unit a solicitat, prin scrisoarea din 5 octombrie 2010 adresată președintelui Consiliului, să fie autorizat să participe la adoptarea prezentului regulament, în conformitate cu articolul 4 din Protocolul privind acquis-ul Schengen. În virtutea articolului 1 din Decizia 2010/779/UE a Consiliului din 14 decembrie 2010 privind solicitarea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord de a participa la unele dintre dispozițiile acquis-ului Schengen referitoare la instituirea Agenției europene pentru gestionarea operațională a unor sisteme informatice la scară largă în spațiul de libertate, securitate și justiție (19), Regatul Unit a fost autorizat să participe la prezentul regulament. Mai mult decât atât, în măsura în care dispozițiile acestuia se referă la Eurodac, Regatul Unit a notificat președintelui Consiliului, prin scrisoarea din 23 septembrie 2009, dorința sa de a participa la adoptarea și la aplicarea prezentului regulament, în conformitate cu articolul 3 din Protocolul (nr. 21) privind poziția Regatului Unit și Irlandei cu privire la spațiul de libertate, securitate și justiție anexat la TUE și TFUE („Protocolul privind poziția Regatului Unit și a Irlandei”). Prin urmare, Regatul Unit participă la adoptarea prezentului regulament, își asumă obligații în temeiul acestuia și face obiectul aplicării sale.

(34) În măsura în care dispozițiile acestuia se referă la SIS II, astfel cum este reglementat prin Regulamentul (CE) nr. 1987/2006, și la VIS, prezentul regulament constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen la care Irlanda nu participă, în conformitate cu Decizia 2002/192/CE a Consiliului din 28 februarie 2002 privind solicitarea Irlandei de a participa la unele dintre dispozițiile acquis-ului Schengen (20). Irlanda nu a solicitat să participe la adoptarea prezentului regulament, în conformitate cu articolul 4 din Protocolul privind acquis-ul Schengen. În consecință, Irlanda nu participă la adoptarea prezentului regulament, nu are obligații în temeiul acestuia și nu face obiectul aplicării sale, în măsura în care dispozițiile acestuia constituie o dezvoltare a acquis-ului Schengen și se referă la SIS II, astfel cum este reglementat prin Regulamentul (CE) nr. 1987/2006, și la VIS. În măsura în care dispozițiile acestuia se referă la Eurodac, în conformitate cu articolele 1 și 2 din Protocolul privind poziția Regatului Unit și a Irlandei, Irlanda nu participă la adoptarea prezentului regulament, nu are obligații în temeiul acestuia și nu face obiectul aplicării sale. Întrucât nu este posibil, în aceste condiții, să se asigure aplicabilitatea prezentului regulament sub toate aspectele sale în Irlanda, astfel cum se prevede la articolul 288 din TFUE, Irlanda nu participă la adoptarea prezentului regulament, nu are obligații în temeiul acestuia și nu face obiectul aplicării sale, fără a aduce atingere drepturilor care îi revin în temeiul protocoalelor menționate anterior.

(35) În ceea ce privește Islanda și Norvegia, prezentul regulament constituie, în măsura în care se referă la SIS II și la VIS, o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen în sensul Acordului încheiat între Consiliul Uniunii Europene și Republica Islanda și Regatul Norvegiei în ceea ce privește asocierea acestor două state la punerea în aplicare, asigurarea respectării și dezvoltarea acquis-ului Schengen (21), care se află sub incidența articolului 1 punctele A, B și G din Decizia 1999/437/CE a Consiliului din 17 mai 1999 privind anumite modalități de aplicare a acordului respectiv (22). În ceea ce privește Eurodac, prezentul regulament constituie o nouă măsură referitoare la Eurodac în sensul Acordului între Comunitatea Europeană, Republica Islanda și Regatul Norvegiei privind criteriile și mecanismele de determinare a statului responsabil de examinarea unei cereri de azil prezentate într-un stat membru, în Islanda sau în Norvegia (23). În consecință, sub rezerva deciziei lor de a transpune regulamentul în dreptul lor intern, delegația Republicii Islanda și delegația Regatului Norvegiei ar trebui să participe în cadrul consiliului de administrație al agenției. Pentru a stabili norme detaliate ulterioare, de exemplu privind drepturile de vot, care să permită participarea Republicii Islanda și a Regatului Norvegiei la activitățile agenției, ar trebui încheiat un acord suplimentar între Uniune și aceste state.

(36) În ceea ce privește Elveția, prezentul regulament constituie, în măsura în care se referă la SIS II și la VIS, o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen în sensul Acordului între Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană cu privire la asocierea Confederației Elvețiene la punerea în aplicare, asigurarea respectării și dezvoltarea acquis-ului Schengen (24), care intră sub incidența articolului 1 punctele A, B și G din Decizia 1999/437/CE, coroborat cu articolul 3 din Decizia 2008/146/CE a Consiliului (25). În ceea ce privește Eurodac, prezentul regulament constituie o nouă măsură referitoare la Eurodac, în sensul Acordului între Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană cu privire la criteriile și mecanismele de determinare a statului responsabil să examineze o cerere de azil introdusă într-un stat membru sau în Elveția (26). În consecință, sub rezerva deciziei sale de a transpune regulamentul în dreptul său intern, delegația Confederației Elvețiene ar trebui să participe în cadrul consiliului de administrație al agenției. Pentru a stabili norme detaliate ulterioare, de exemplu privind drepturile de vot, care să permită participarea Confederației Elvețiene la activitățile agenției, ar trebui încheiat un acord suplimentar între Uniune și Confederația Elvețiană.

(37) În ceea ce privește Liechtenstein, prezentul regulament constituie, în măsura în care se referă la SIS II și VIS, o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen în sensul Protocolului între Uniunea Europeană, Confederația Elvețiană și Principatul Liechtenstein cu privire la aderarea Principatului Liechtenstein la Acordul între Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind asocierea Confederației Elvețiene la punerea în aplicare, asigurarea respectării și dezvoltarea acquis-ului Schengen (27), care intră sub incidența articolului 1 punctele A, B și G din Decizia 1999/437/CE, coroborat cu articolul 3 din Decizia 2011/350/UE a Consiliului (28). În ceea ce privește Eurodac, prezentul regulament constituie o nouă măsură referitoare la Eurodac, în sensul Protocolului între Comunitatea Europeană, Confederația Elvețiană și Principatul Liechtenstein privind aderarea Principatului Liechtenstein la Acordul între Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană cu privire la criteriile și mecanismele de determinare a statului responsabil să examineze o cerere de azil introdusă într-un stat membru sau în Elveția (29). În consecință, delegația Principatului Liechtenstein ar trebui să participe la consiliul de administrație al agenției. Pentru a stabili norme detaliate ulterioare, de exemplu privind drepturile de vot, care să permită participarea Principatului Liechtenstein la activitățile agenției, ar trebui încheiat un acord suplimentar între Uniune și Principatul Liechtenstein,

Articolul 1

Instituirea agenției

CAPITOLUL I OBIECTUL

(1) Prin prezentul regulament se instituie o Agenție europeană pentru gestionarea operațională a sistemelor informatice la scară largă din spațiul de libertate, securitate și justiție („agenția”). (2) Agenția este responsabilă de gestionarea operațională a Sistemului de informații Schengen de a doua generație (SIS II), a Sistemului de informații privind vizele (VIS) și a Eurodac. (3) De asemenea, agenția poate să fie responsabilă de pregătirea, dezvoltarea și gestionarea operațională a sistemelor IT la scară largă în spațiul de libertate, securitate și justiție, altele decât cele menționate la alineatul (2), numai dacă se prevede astfel în instrumente legislative relevante, pe baza articolelor 67-89 din TFUE, ținându-se seama, după caz, de evoluțiile înregistrate în cercetare, menționate la articolul 8 din prezentul regulament, și de rezultatele proiectelor-pilot, menționate la articolul 9 din prezentul regulament. (4) Gestionarea operațională constă în îndeplinirea tuturor atribuțiilor necesare pentru funcționarea sistemelor IT la scară largă în conformitate cu dispozițiile specifice aplicabile fiecărui sistem, inclusiv responsabilitatea pentru infrastructura de comunicații folosită de sisteme. Respectivele sisteme IT la scară largă nu fac schimb de date între ele și nu permit comunicarea de informații și de cunoștințe, cu excepția cazurilor în care există un temei juridic specific.

Articolul 2

Obiective

CAPITOLUL I OBIECTUL

Fără a aduce atingere responsabilităților respective ale Comisiei și ale satelor membre, în temeiul instrumentelor legislative care reglementează sistemele IT la scară largă, agenția asigură: (a) operarea eficace, sigură și continuă a unor sisteme IT la scară largă; (b) gestionarea eficientă și responsabilă din punct de vedere financiar a unor sisteme IT la scară largă; (c) o calitate suficient de ridicată a serviciilor furnizate utilizatorilor unor sisteme IT la scară largă; (d) continuitate și un serviciu neîntrerupt; (e) un nivel ridicat de protecție a datelor, în conformitate cu normele aplicabile, inclusiv cu dispozițiile specifice pentru fiecare sistem IT la scară largă; (f) un nivel corespunzător de securitate a datelor și de securitate fizică, în conformitate cu normele aplicabile, inclusiv cu dispozițiile specifice pentru fiecare sistem IT la scară largă; și (g) utilizarea unei structuri corespunzătoare de gestionare a proiectelor pentru dezvoltarea eficientă a unor sisteme IT la scară largă.

Articolul 3

Atribuții legate de SIS II

CAPITOLUL II ATRIBUȚII

În ceea ce privește SIS II, agenția îndeplinește: (a) atribuțiile conferite autorității de gestionare prin Regulamentul (CE) nr. 1987/2006 și prin Decizia 2007/533/JAI; și (b) atribuții legate de formarea privind utilizarea tehnică a SIS II, în special pentru personalul SIRENE (SIRENE – cerere de informații suplimentare la intrările naționale), și de formarea experților privind aspectele tehnice ale SIS II în cadrul evaluării Schengen.

Articolul 4

Atribuții legate de VIS

CAPITOLUL II ATRIBUȚII

În ceea ce privește VIS, agenția îndeplinește: (a) atribuțiile conferite autorității de gestionare prin Regulamentul (CE) nr. 767/2008 și prin Decizia 2008/633/JAI; și (b) atribuții legate de formarea privind utilizarea tehnică a VIS.

Articolul 5

Atribuții legate de Eurodac

CAPITOLUL II ATRIBUȚII

În ceea ce privește Eurodac, agenția îndeplinește: (a) atribuțiile conferite Comisiei în calitate de autoritate responsabilă de gestionarea operațională a Eurodac în conformitate cu Regulamentele (CE) nr. 2725/2000 și (CE) nr. 407/2002; (b) atribuții legate de infrastructura de comunicații, respectiv supravegherea, securitatea și coordonarea relațiilor dintre statele membre și furnizor; și (c) atribuții legate de formarea privind utilizarea tehnică a Eurodac.

Articolul 6

Atribuții legate de pregătirea, dezvoltarea și gestionarea operațională a altor sisteme IT la scară largă

CAPITOLUL II ATRIBUȚII

Atunci când este însărcinată cu pregătirea, dezvoltarea și gestionarea operațională a altor sisteme IT la scară largă, astfel cum se menționează la articolul 1 alineatul (3), agenția îndeplinește atribuții legate de formarea privind utilizarea tehnică a acestor sisteme, după caz.

Articolul 7

Atribuții legate de infrastructura de comunicații

CAPITOLUL II ATRIBUȚII

(1) Agenția îndeplinește atribuțiile legate de infrastructura de comunicații conferite autorității de gestionare prin instrumentele legislative care reglementează dezvoltarea, instituirea, operarea și utilizarea sistemelor IT la scară largă menționate la articolul 1 alineatul (2). (2) În conformitate cu instrumentele legislative menționate la alineatul (1), atribuțiile referitoare la infrastructura de comunicații (inclusiv gestionarea operațională și securitatea) sunt repartizate între agenție și Comisie. Pentru a asigura coerența între exercitarea atribuțiilor lor respective, se încheie acorduri de lucru operaționale între Comisie și agenție care se consemnează într-un memorandum de înțelegere. (3) Infrastructura de comunicații se gestionează și se controlează în mod corespunzător, pentru a fi protejată de amenințări și pentru a i se asigura securitatea, precum și securitatea sistemelor IT la scară largă, inclusiv a datelor schimbate prin infrastructura de comunicații. (4) Se adoptă măsuri corespunzătoare, inclusiv planuri de securitate, inter alia, pentru a se preîntâmpina citirea, copierea, modificarea sau ștergerea neautorizată a datelor cu caracter personal în timpul transferurilor de date cu caracter personal sau în timpul transportului suporturilor de date, în special prin intermediul tehnicilor corespunzătoare de criptare. Nicio informație operațională legată de sistem nu circulă în infrastructura de comunicații fără a fi criptată. (5) Atribuțiile referitoare la gestionarea operațională a infrastructurii de comunicații pot fi încredințate entităților sau organismelor externe din sectorul privat, în conformitate cu Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002. În acest caz, furnizorului de rețea i se aplică măsurile de securitate menționate la alineatul (4) și nu i se permite accesul, sub nicio formă, la datele operaționale SIS II, VIS sau Eurodac sau la schimbul SIRENE aferent SIS II. (6) Fără a aduce atingere contractelor existente privind rețeaua SIS II, VIS și Eurodac, gestionarea cheilor de criptare rămâne în sfera de competență a agenției și nu poate fi încredințată niciunei entități externe din sectorul privat.

Articolul 8

Monitorizarea cercetării

CAPITOLUL II ATRIBUȚII

(1) Agenția monitorizează evoluțiile în domeniul cercetării relevante pentru gestionarea operațională a SIS II, a VIS, a Eurodac și a altor sisteme IT la scară largă. (2) Agenția informează în mod regulat Parlamentul European, Consiliul, Comisia și, în legătură cu chestiuni privind protecția datelor, Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor, cu privire la evoluțiile menționate la alineatul (1).

Articolul 9

Proiecte-pilot

CAPITOLUL II ATRIBUȚII

(1) Numai la cererea specifică și precisă a Comisiei, care a informat Parlamentul European și Consiliul cu cel puțin trei luni înainte, și după luarea unei decizii de către consiliul de administrație, agenția poate desfășura, în conformitate cu articolul 12 alineatul (1) litera (l), proiecte-pilot, astfel cum se prevede la articolul 49 alineatul (6) litera (a) din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002, pentru dezvoltarea sau gestionarea operațională a sistemelor IT la scară largă, în aplicarea articolelor 67-89 din TFUE. Agenția informează în mod regulat Parlamentul European, Consiliul și, în legătură cu chestiuni privind protecția datelor, Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor, cu privire la evoluția proiectelor-pilot menționate la primul paragraf. (2) Creditele de angajament pentru proiectele-pilot cerute de Comisie sunt înscrise în buget pentru cel mult două exerciții financiare succesive.

Articolul 10

Statutul juridic

CAPITOLUL III STRUCTURA ȘI ORGANIZAREA

(1) Agenția este un organism al Uniunii și are personalitate juridică. (2) În fiecare dintre statele membre, agenția se bucură de capacitatea juridică cea mai extinsă acordată unei persoane juridice în temeiul dreptului național. Aceasta poate, în special, să dobândească sau să înstrăineze bunuri mobile și imobile și se poate constitui ca parte în acțiuni judiciare. De asemenea, agenția poate încheia acorduri privind sediul și amplasamentele sale stabilite în conformitate cu alineatul (4) împreună cu statele membre pe ale căror teritorii sunt situate sediul și amplasamentele tehnice și de siguranță („statele membre gazdă”). (3) Agenția este reprezentată de directorul executiv. (4) Sediul agenției se află la Tallinn, Estonia. Atribuțiile legate de dezvoltarea și gestionarea operațională menționate la articolul 1 alineatul (3) și la articolele 3, 4, 5 și 7 se desfășoară la Strasbourg, Franța. Un amplasament de siguranță capabil să asigure operarea unui sistem IT la scară largă în eventualitatea avariei sistemului respectiv se instalează la Sankt Johann im Pongau, Austria, în cazul în care un amplasament de siguranță este prevăzut în instrumentul legislativ care reglementează dezvoltarea, instituirea, operarea și utilizarea sa.

Articolul 11

Structura

CAPITOLUL III STRUCTURA ȘI ORGANIZAREA

(1) Structura de conducere și de gestionare a agenției cuprinde: (a) un consiliu de administrație; (b) un director executiv; (c) grupuri consultative. (2) Structura agenției cuprinde, de asemenea: (a) un responsabil cu protecția datelor; (b) un agent de securitate; (c) un contabil.

Articolul 12

Funcțiile consiliului de administrație

CAPITOLUL III STRUCTURA ȘI ORGANIZAREA

(1) Pentru a se asigura că agenția își îndeplinește atribuțiile, consiliul de administrație: (a) numește și, dacă este cazul, eliberează din funcție pe directorul executiv, în conformitate cu articolul 18; (b) are autoritate disciplinară asupra directorului executiv și supraveghează activitatea acestuia, inclusiv în ceea ce privește punerea în aplicare a deciziilor consiliului de administrație; (c) stabilește structura organizatorică a agenției, după consultarea Comisiei; (d) stabilește regulamentul intern al agenției, după consultarea Comisiei; (e) aprobă, la propunerea directorului executiv, acordul privind sediul agenției și acordurile privind amplasamentele tehnice și de siguranță stabilite în conformitate cu articolul 10 alineatul (4), care urmează a fi semnate de directorul executiv cu statele membre gazdă; (f) de comun acord cu Comisia, adoptă măsurile necesare de punere în aplicare menționate la articolul 110 din statutul funcționarilor; (g) adoptă măsurile necesare de punere în aplicare privind detașarea experților naționali la agenție; (h) adoptă un program de lucru multianual bazat pe atribuțiile menționate în capitolul II, pe baza unui proiect prezentat de directorul executiv menționat la articolul 17, după consultarea grupurilor consultative menționate la articolul 19 și după obținerea avizului Comisiei. Fără a aduce atingere procedurii bugetare anuale, programul multianual de lucru include un buget multianual estimativ și evaluări ex ante în scopul structurării obiectivelor și diferitelor etape ale planificării multianuale; (i) adoptă un plan multianual privind politica de personal și un proiect de program anual de lucru și le prezintă Comisiei și autorității bugetare, până cel târziu la data de 31 martie a fiecărui an; (j) până la data de 30 septembrie a fiecărui an, după primirea avizului Comisiei și în conformitate cu procedura bugetară anuală și cu programul legislativ al Uniunii în domeniile acoperite de articolele 67-89 din TFUE, adoptă, cu o majoritate de două treimi din membrii săi cu drept de vot, programul anual de lucru al agenției pentru anul următor; și se asigură că programul de lucru adoptat este înaintat Parlamentului European, Consiliului și Comisiei și publicat; (k) până la data de 31 martie a fiecărui an, adoptă raportul anual de activitate al agenției pentru anul anterior comparând, în special, rezultatele obținute față de obiectivele programului de lucru anual și îl înaintează Parlamentului European, Consiliului, Comisiei și Curții de conturi până la data de 15 iunie a aceluiași an; raportul anual de activitate se publică; (l) își îndeplinește funcțiile legate de bugetul agenției, inclusiv de punerea în aplicare a proiectelor-pilot menționate la articolul 9, în temeiul dispozițiilor articolului 32, ale articolului 33 alineatul (6) și ale articolului 34; (m) adoptă normele financiare aplicabile agenției, în conformitate cu articolul 34; (n) numește un contabil care acționează independent din punct de vedere funcțional în îndeplinirea atribuțiilor sale; (o) asigură transpunerea în practică în mod corespunzător a rezultatelor și recomandărilor diferitelor rapoarte de audit și evaluări, interne sau externe; (p) adoptă măsurile de securitate necesare, inclusiv un plan de securitate și un plan de asigurare a continuității activității și un plan de redresare în caz de dezastru, luând în considerare posibilele recomandări ale experților în materie de securitate din cadrul grupurilor consultative; (q) numește un agent de securitate; (r) numește un responsabil cu protecția datelor în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 45/2001; (s) cel târziu până la 22 mai 2012, adoptă modalitățile practice de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1049/2001; (t) adoptă rapoartele privind funcționarea tehnică a SIS II, în temeiul articolului 50 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1987/2006 și al articolului 66 alineatul (4) din Decizia 2007/533/JAI, și privind funcționarea tehnică a VIS, în temeiul articolului 50 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 767/2008 și al articolului 17 alineatul (3) din Decizia 2008/633/JAI; (u) adoptă raportul anual privind activitățile unității centrale a EURODAC în temeiul articolului 24 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 2725/2000; (v) formulează observații privind rapoartele de audit ale Autorității Europene pentru Protecția Datelor, în temeiul articolului 45 din Regulamentul (CE) nr. 1987/2006 și al articolului 42 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 767/2008 și asigură transpunerea în practică corespunzătoare a rezultatelor auditurilor; (w) publică statistici referitoare la SIS II, în temeiul articolului 50 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1987/2006 și al articolului 66 alineatul (3) din Decizia 2007/533/JAI; (x) compilează statistici privind activitatea unității centrale a Eurodac în temeiul articolului 3 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 2725/2000; (y) asigură publicarea anuală a listei autorităților competente autorizate să consulte direct datele introduse în SIS II, în temeiul articolului 31 alineatul (8) din Regulamentul (CE) nr. 1987/2006 și al articolului 46 alineatul (8) din Decizia 2007/533/JAI, precum și a listei oficiilor sistemelor naționale ale SIS II (N.SIS II) și a birourilor SIRENE menționate la articolul 7 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1987/2006 și, respectiv, la articolul 7 alineatul (3) din Decizia 2007/533/JAI; (z) asigură publicarea anuală a listei autorităților desemnate în temeiul articolului 15 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 2725/2000; (aa) îndeplinește orice alte atribuții care îi sunt conferite în conformitate cu prezentul regulament. (2) Consiliul de administrație poate face recomandări directorului executiv cu privire la orice aspect strict legat de dezvoltarea și de gestionarea operațională a sistemelor IT la scară largă.

Articolul 13

Componența consiliului de administrație

CAPITOLUL III STRUCTURA ȘI ORGANIZAREA

(1) Consiliul de administrație este format din câte un reprezentant al fiecărui stat membru și doi reprezentanți ai Comisiei. (2) Fiecare stat membru și Comisia numesc membrii consiliului de administrație, precum și supleanții, până la 22 ianuarie 2012. După expirarea respectivei perioade, Comisia convoacă consiliul de administrație. Supleanții îi reprezintă pe membri în absența acestora. (3) Membrii consiliului de administrație sunt numiți pe baza nivelului lor ridicat de experiență și expertiză relevante în domeniul sistemelor IT la scară largă din spațiul de libertate, securitate și justiție, precum și pe baza cunoștințelor în domeniul protecției datelor. (4) Durata mandatului membrilor este de patru ani. Acesta poate fi reînnoit o singură dată. La expirarea mandatului sau în caz de demisie, membrii rămân în funcție până la reînnoirea mandatului sau până la înlocuirea lor. (5) Țările asociate la punerea în aplicare, la respectarea și la dezvoltarea acquis-ului Schengen și la măsurile referitoare la Eurodac participă la activitățile agenției. Fiecare dintre acestea numește un reprezentant și un supleant în cadrul consiliului de administrație.

Articolul 14

Președinția consiliului de administrație

CAPITOLUL III STRUCTURA ȘI ORGANIZAREA

(1) Consiliul de administrație alege un președinte și un vicepreședinte din rândul membrilor săi. (2) Mandatul președintelui și al vicepreședintelui este de doi ani. Mandatul lor poate fi reînnoit o singură dată. Cu toate acestea, dacă pe durata mandatului lor aceștia încetează să mai fie membri în cadrul consiliului de administrație, mandatul lor expiră automat la aceeași dată. (3) Președintele și vicepreședintele pot fi aleși numai din rândul membrilor numiți de statele membre care sunt pe deplin ținute, în temeiul dreptului Uniunii, de instrumentele legislative care reglementează dezvoltarea, instituirea, operarea și utilizarea tuturor sistemelor IT la scară largă gestionate de agenție.

Articolul 15

Reuniunile consiliului de administrație

CAPITOLUL III STRUCTURA ȘI ORGANIZAREA

(1) Reuniunile consiliului de administrație sunt convocate la solicitarea oricăruia dintre următorii: (a) președintele său; (b) cel puțin o treime dintre membrii săi; (c) Comisia; (d) directorul executiv. Consiliul de administrație se reunește în cel puțin o ședință ordinară la fiecare șase luni. (2) Directorul executiv participă la reuniunile consiliului de administrație. (3) Membrii consiliului de administrație pot fi asistați de experți care sunt membri ai grupurilor consultative. (4) Europol și Eurojust pot participa la reuniunile consiliului de administrație în calitate de observatori atunci când pe ordinea de zi figurează chestiuni referitoare la SIS II în legătură cu aplicarea Deciziei 2007/533/JAI. Europol poate, de asemenea, participa la reuniunile consiliului de administrație în calitate de observator, atunci când pe ordinea de zi figurează chestiuni referitoare la VIS, în legătură cu aplicarea Deciziei 2008/633/JAI. (5) Consiliul de administrație poate invita orice altă persoană, ale cărei opinii pot prezenta interes, să participe la reuniuni în calitate de observator. (6) Agenția asigură secretariatul consiliului de administrație.

Articolul 16

Votul

CAPITOLUL III STRUCTURA ȘI ORGANIZAREA

(1) Fără a se aduce atingere alineatului (5) și nici articolului 12 alineatul (1) litera (j) și articolului 18 alineatele (1) și (7), deciziile consiliului de administrație se iau cu majoritatea tuturor membrilor săi cu drept de vot. (2) Fără a se aduce atingere alineatului (3), fiecare membru din consiliul de administrație dispune de un vot. (3) Fiecare membru desemnat de un stat membru care este ținut, în temeiul dreptului Uniunii, de orice instrument legislativ care reglementează dezvoltarea, instituirea, operarea și utilizarea unui sistem IT la scară largă gestionat de agenție poate vota cu privire la o chestiune referitoare la respectivul sistem IT la scară largă. În plus, în ceea ce privește Danemarca, aceasta poate vota cu privire la o chestiune legată de un astfel de sistem IT la scară largă, dacă hotărăște, în temeiul articolului 4 din Protocolul privind poziția Danemarcei, să pună în aplicare instrumentul legislativ care reglementează dezvoltarea, instituirea, operarea și utilizarea sistemului IT la scară largă respectiv în dreptul său intern. (4) În ceea ce privește țările asociate la punerea în aplicare, la respectarea și la dezvoltarea acquis-ului Schengen și la măsurile referitoare la Eurodac, se aplică articolul 37. (5) În cazul unui dezacord în rândul membrilor privind eventualul impact al votului asupra unui sistem IT la scară largă specific, orice decizie în sensul că respectivul sistem nu este afectat se ia cu o majoritate de două treimi. (6) Directorul executiv nu votează. (7) Regulamentul intern al agenției stabilește norme mai detaliate de vot, în special condițiile în care un membru poate vota în numele altui membru, precum și cerințele în materie de cvorum, după caz.

Articolul 17

Atribuțiile și competențele directorului executiv

CAPITOLUL III STRUCTURA ȘI ORGANIZAREA

(1) Agenția este gestionată și reprezentată de directorul executiv. (2) Directorul executiv este independent în îndeplinirea îndatoririlor sale. Fără a se aduce atingere competențelor Comisiei și, respectiv, ale consiliului de administrație, directorul executiv nu solicită și nici nu acceptă instrucțiuni din partea vreunui guvern sau a altui organism. (3) Fără a aduce atingere articolului 12, directorul executiv își asumă întreaga responsabilitate pentru atribuțiile conferite agenției și se supune procedurii de descărcare anuală de gestiune de către Parlamentul European, pentru execuția bugetară. (4) Parlamentul European sau Consiliul îl pot invita pe directorul executiv să prezinte un raport cu privire la îndeplinirea atribuțiilor sale. (5) Directorul executiv: (a) asigură administrarea curentă a agenției; (b) asigură funcționarea agenției, în conformitate cu prezentul regulament; (c) pregătește și pune în aplicare procedurile, deciziile, strategiile, programele și activitățile adoptate de consiliul de administrație, în limitele specificate de prezentul regulament, de normele de punere în aplicare a acestuia și de legea aplicabilă; (d) înființează și pune în aplicare un sistem eficace care permite monitorizarea și evaluarea la intervale regulate a: (i) sistemelor IT la scară largă, inclusiv statistici; și (ii) a agenției, inclusiv în ceea ce privește îndeplinirea efectivă și eficientă a obiectivelor sale; (e) participă, fără drept de vot, la reuniunile consiliului de administrație; (f) exercită, cu privire la personalul agenției, competențele prevăzute la articolul 20 alineatul (3) și gestionează aspectele legate de personal; (g) fără a aduce atingere articolului 17 din statutul funcționarilor, stabilește cerințe de confidențialitate pentru a se conforma cu cerințele articolului 17 din Regulamentul (CE) nr. 1987/2006, ale articolului 17 din Decizia 2007/533/JAI și ale articolului 26 alineatul (9) din Regulamentul (CE) nr. 767/2008 și pentru a aplica norme corespunzătoare privind secretul profesional sau alte obligații echivalente de confidențialitate pentru întreg personalul agenției care trebuie să lucreze cu date Eurodac; (h) negociază și, după aprobarea consiliului de administrație, semnează un acord privind sediul și acorduri privind amplasamentele tehnice și de siguranță cu guvernele statelor membre gazdă. (6) Directorul executiv înaintează consiliului de administrație, spre adoptare, în special proiectele pentru următoarele: (a) programul anual de lucru al agenției și raportul anual de activitate al acesteia, după consultarea prealabilă a grupurilor consultative; (b) normele financiare aplicabile agenției; (c) programul de lucru multianual; (d) bugetul pentru anul următor, stabilit pe baza bugetului pe activități; (e) planul multianual privind politica de personal; (f) caietul de sarcini pentru evaluarea menționată la articolul 31; (g) modalitățile practice de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1049/2001; (h) măsurile de securitate necesare, inclusiv un plan de securitate și un plan de asigurare a continuității activității și un plan de redresare; (i) rapoartele privind funcționarea tehnică a fiecărui sistem IT la scară largă menționat la articolul 12 alineatul (1) litera (t) și raportul anual privind activitățile unității centrale Eurodac menționate la articolul 12 alineatul (1) litera (u), pe baza rezultatelor obținute în urma monitorizării și a evaluării; (j) lista anuală, în vederea publicării, a autorităților competente autorizate să consulte direct datele introduse în SIS II, inclusiv lista oficiilor N.SIS II și a birourilor SIRENE menționate la articolul 12 alineatul (1) litera (y) și lista autorităților menționate la articolul 12 alineatul (1) litera (z). (7) Directorul executiv îndeplinește orice alte atribuții în conformitate cu prezentul regulament.

Articolul 18

Numirea directorului executiv

CAPITOLUL III STRUCTURA ȘI ORGANIZAREA

(1) Consiliul de administrație numește directorul executiv al agenției pentru un mandat de cinci ani, dintr-o listă a candidaților eligibili identificați în cadrul unei competiții deschise organizate de Comisie. Această procedură de selecție impune publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și în alte publicații a unei invitații pentru exprimarea interesului. Consiliul de administrație poate solicita repetarea procedurii în cazul în care consideră că niciunul dintre candidații reținuți pe listă nu este corespunzător. Consiliul de administrație numește directorul executiv pe baza meritelor personale, a experienței în domeniul sistemelor IT la scară largă și a aptitudinilor administrative, financiare și de gestionare, precum și pe baza cunoștințelor în domeniul protecției datelor. Consiliul de administrație adoptă decizia de numire a directorului executiv cu o majoritate de două treimi din toți membrii săi cu drept de vot. (2) Înainte de a fi numit în funcție, candidatul selecționat de consiliul de administrație este invitat să se adreseze comisiei (comisiilor) competente a (ale) Parlamentului European și să răspundă întrebărilor formulate de membrii comisiei (comisiilor) respective. După această declarație, Parlamentul European adoptă un aviz în care își exprimă opinia asupra candidatului selecționat. Consiliul de administrație informează Parlamentul European cu privire la modul în care acest aviz a fost luat în considerare. Avizul este considerat personal și confidențial până la numirea candidatului. (3) Pe parcursul ultimelor nouă luni care preced expirarea mandatului de cinci ani, consiliul de administrație efectuează, în strânsă consultare cu Comisia, o evaluare în cadrul căreia evaluează, în special, rezultatele obținute pe durata primului mandat al directorului executiv, precum și modul în care acestea au fost obținute. (4) Consiliul de administrație, luând în considerare raportul de evaluare, și numai în acele cazuri în care decizia poate fi justificată de obiectivele și de atribuțiile agenției, poate prelungi mandatul directorului executiv o singură dată, pentru cel mult trei ani. (5) Consiliul de administrație informează Parlamentul European în legătură cu intenția sa de a prelungi mandatul directorului executiv. Cu o lună înainte de o astfel de prelungire, directorul executiv este invitat să se adreseze comisiei (comisiilor) competente a (ale) Parlamentului European și să răspundă întrebărilor formulate de membrii comisiei (comisiilor) respective. (6) Directorul executiv răspunde în fața consiliului de administrație. (7) Consiliul de administrație îl poate elibera din funcție pe directorul executiv. Consiliul de administrație adoptă decizia respectivă cu o majoritate de două treimi din toți membrii săi cu drept de vot.

Articolul 19

Grupuri consultative

CAPITOLUL III STRUCTURA ȘI ORGANIZAREA

(1) Următoarele grupuri consultative furnizează consiliului de administrație expertiză în domeniul sistemelor IT la scară largă și, în special, în contextul pregătirii programului anual de lucru și a raportului anual de activitate: (a) grupul consultativ SIS II; (b) grupul consultativ VIS; (c) grupul consultativ Eurodac; (d) orice alt grup consultativ privind un sistem IT la scară largă, atunci când instrumentul legislativ relevant care reglementează dezvoltarea, instituirea, operarea și utilizarea sistemului IT la scară largă respectiv prevede acest lucru. (2) Fiecare stat membru care este obligat în temeiul dreptului Uniunii printr-un instrument legislativ care reglementează dezvoltarea, instituirea, operarea și utilizarea unui anumit sistem IT la scară largă, precum și Comisia, numește un membru în cadrul grupului consultativ privind sistemul IT la scară largă respectiv, pentru un mandat de trei ani, care poate fi reînnoit. În ceea ce privește Danemarca, aceasta numește, de asemenea, un membru în cadrul grupului consultativ privind un sistem IT la scară largă, dacă aceasta hotărăște, în temeiul articolului 4 din Protocolul privind poziția Danemarcei, să pună în aplicare instrumentul legislativ care reglementează dezvoltarea, instituirea, operarea și utilizarea sistemului IT la scară largă respectiv în dreptul său intern. Fiecare țară asociată la punerea în aplicare, respectarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen, la măsurile referitoare la Eurodac și la măsurile referitoare la alte sisteme IT la scară largă care participă la un anumit sistem IT la scară largă numește un membru în cadrul grupului consultativ privind sistemul IT la scară largă respectiv. (3) Europol și Eurojust pot numi fiecare câte un reprezentat în cadrul grupului consultativ SIS II. Europol poate numi un reprezentat în cadrul grupului consultativ VIS. (4) Membrii consiliului de administrație nu pot fi membri ai grupurilor consultative. Directorul executiv sau reprezentantul directorului executiv are dreptul de a participa la toate reuniunile grupurilor consultative, în calitate de observator. (5) Regulamentul intern al agenției stabilește procedurile privind funcționarea și cooperarea grupurilor consultative. (6) Atunci când elaborează un aviz, membrii fiecărui grup consultativ depun toate eforturile pentru a ajunge la consens. În cazul în care nu se ajunge la consens, avizul prezintă poziția motivată a majorității membrilor. Poziția (pozițiile) minoritară (minoritare) însoțită (însoțite) de motive este (sunt), de asemenea, consemnată (consemnate). Articolul 16 alineatele (3) și (4) se aplică în mod corespunzător. Membrii reprezentând țările asociate la punerea în aplicare, respectarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen și la măsurile referitoare la Eurodac pot să-și exprime opinii privind chestiuni în legătură cu care aceștia nu dețin drept de vot. (7) Fiecare stat membru și fiecare țară asociată la punerea în aplicare, la respectarea și la dezvoltarea acquis-ului Schengen și la măsurile referitoare la Eurodac facilitează activitățile grupurilor consultative. (8) Pentru președinția grupurilor consultative, se aplică mutatis mutandis articolul 14.

Articolul 20