Recitale
(1) La 12 decembrie 2003, Consiliul European a adoptat Strategia UE de luptă împotriva proliferării armelor de distrugere în masă, care vizează printre altele consolidarea Convenției privind interzicerea dezvoltării, fabricării și stocării armelor bacteriologice (biologice) sau cu toxine și distrugerea acestora (BTWC), continuarea dezbaterii asupra mecanismului de verificare a BTWC, susținerea universalizării și a punerii în aplicare la nivel național a BTWC, inclusiv prin intermediul dreptului penal, precum și o mai bună asigurare a respectării acestei convenții.
(2) La 28 aprilie 2004, Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite a adoptat în unanimitate Rezoluția 1540 (2004), care califică proliferarea armelor de distrugere în masă și a vectorilor acestora drept amenințare la adresa păcii și securității internaționale. La 27 aprilie 2006, Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite a adoptat cu unanimitate Rezoluția 1673 (2006) în vederea intensificării eforturilor de promovare a punerii depline în aplicare a Rezoluției 1540 (2004). Punerea în aplicare a dispozițiilor acestor rezoluții contribuie la punerea în aplicare a BTWC.
(3) La 26 august 1988, Consiliul de Securitate al ONU a adoptat Rezoluția 620 (1988) care, printre altele, îl încurajează pe Secretarul General să desfășoare cu promptitudine anchete ca răspuns la afirmațiile privind utilizarea unor arme chimice și bacteriologice (biologice) sau cu toxine, care constituie o încălcare a protocolului de la Geneva din 1925. La 8 septembrie 2006, Adunarea Generală a adoptat Strategia globală a Organizației Națiunilor Unite de combatere a terorismului, anexată la Rezoluția 60/288, prin care statele membre îl încurajează pe Secretarul General să actualizeze registrul său de experți și de laboratoare, precum și orientările și procedurile tehnice pe care Secretarul General le are la dispoziție pentru investigarea eficientă și la timp a unor astfel de afirmații.
(4) Cea de a șasea conferință de examinare a statelor părți la BTWC a hotărât că cea de a șaptea conferință de examinare va fi organizată la Geneva cel mai târziu în 2011 și că aceasta ar trebui să examineze funcționarea BTWC, ținând seama, printre altele, de noile evoluții științifice și tehnologice relevante pentru BTWC, precum și de progresele realizate de statele părți la BTWC (denumite în continuare „statele părți”) cu privire la punerea în aplicare a obligațiilor asumate în cadrul BTWC și cu privire la punerea în aplicare a deciziilor și a recomandărilor convenite în cadrul celei de a șasea conferințe de examinare.
(5) La 27 februarie 2006, Consiliul a adoptat Acțiunea comună 2006/184/PESC (1), iar la 10 noiembrie 2008 Consiliul a adoptat Acțiunea comună 2008/858/PESC (2). Ambele acțiuni comune promovează universalitatea BTWC și sprijină punerea sa în aplicare de către statele părți. În plus, Acțiunea comună 2008/858/PESC promovează prezentarea de către statele părți a declarațiilor privind măsurile de consolidare a încrederii (CBM) și acordă sprijin pentru procesul intersesional privind BTWC.
(6) Paralel cu Acțiunea comună 2006/184/PESC, Uniunea Europeană a aprobat Planul de acțiune privind armele biologice și toxice, complementar acțiunii comune a UE în sprijinul BTWC (3), în ceea ce privește BTWC, în care statele membre s-au angajat să prezinte ONU declarații privind CBM, în fiecare an în luna aprilie, precum și să prezinte Secretarului General al ONU liste cu experți și laboratoare relevante, pentru a facilita eventuale anchete privind presupusa utilizare de arme (chimice) biologice și cu toxine.
(7) În perspectiva viitoarei conferințe a șaptea de examinare a BTWC, care va fi organizată în perioada 5-22 decembrie 2011, se impune actualizarea poziției Uniunii Europene,