Recitale
(1) Decizia nr. 1982/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 18 decembrie 2006 privind al șaptelea program-cadru al Comunității Europene pentru activități de cercetare, de dezvoltare tehnologică și demonstrative (2007-2013) (1), (denumit în continuare „al șaptelea program-cadru”), prevede o contribuție a Comunității la stabilirea de parteneriate pe termen lung între sectorul public și cel privat sub formă de inițiative tehnologice comune (denumite în continuare „ITC”) care să fie puse în aplicare de întreprinderi comune în sensul articolului 171 din tratat. Aceste ITC au fost elaborate ca rezultat al activității platformelor tehnologice europene (denumite în continuare „PTE”), deja instituite în cadrul celui de-al șaselea program-cadru, și acoperă anumite aspecte ale cercetării în domeniul fiecăreia. Ele trebuie să combine investițiile sectorului privat și fondurile publice europene, inclusiv fondurile din cadrul celui de-al șaptelea program-cadru.
(2) Decizia 2006/971/CE a Consiliului din 19 decembrie 2006 privind programul specific „Cooperare” de punere în aplicare a celui de-al șaptelea program-cadru al Comunității Europene pentru activități de cercetare, de dezvoltare tehnologică și demonstrative (2007-2013) (2) subliniază necesitatea unor parteneriate paneuropene ambițioase între sectorul public și cel privat pentru accelerarea dezvoltării de tehnologii fundamentale prin intermediul unor acțiuni ample de cercetare la nivel comunitar, inclusiv, în special, prin ITC.
(3) Strategia de la Lisabona pentru creștere și ocupare a forței de muncă subliniază necesitatea dezvoltării unor condiții favorabile investițiilor în domeniul cunoașterii și inovării din Comunitate, pentru a stimula competitivitatea, creșterea economică și ocuparea forței de muncă.
(4) În martie 2007, Consiliul European a concluzionat că statele membre erau hotărâte să promoveze eco-inovațiile printr-o abordare ambițioasă, profitând pe deplin de existența piețelor-pilot în domenii cum ar fi tehnologiile durabile și sigure cu conținut scăzut de carbon, energiile regenerabile și eficiența energetică și a resurselor; acesta a recunoscut necesitatea de dezvoltare a cercetării în domeniul energetic, în special pentru a accelera competitivitatea energiei durabile, îndeosebi a celei regenerabile și a tehnologiilor cu emisie redusă de dioxid de carbon, precum și dezvoltarea în continuare a tehnologiilor eficiente din punct de vedere energetic.
(5) În concluziile sale din 3 martie 2003, din 22 septembrie 2003 și din 24 septembrie 2004, Consiliul a subliniat importanța dezvoltării viitoare a acțiunilor în cadrul Planului de acțiune 3 % pentru cercetare și politica în domeniul inovării, inclusiv importanța dezvoltării unor noi inițiative destinate să intensifice cooperarea dintre industrie și sectorul privat în finanțarea cercetării în scopul consolidării legăturilor transnaționale dintre sectorul public și cel privat.
(6) În noiembrie 2003, Consiliul European a adoptat o Inițiativă europeană pentru creștere economică. Această inițiativă include, în programul Quick-start, proiectul „Economia hidrogenului”, care are un buget total de 2 800 milioane EUR pentru perioada 2004-2015 și care ar putea beneficia de finanțare în cadrul programelor-cadru de cercetare, dezvoltare tehnologică și demonstrative (denumite în continuare „CTD”) și al fondurilor structurale.
(7) În mai 2003, Grupul la nivel înalt pentru hidrogen și pile de combustie a prezentat un raport recapitulativ intitulat „Hydrogen Energy and Fuel Cells – a vision for the future” (Energia pe bază de hidrogen și pilele de combustie – o viziune pentru viitor), în care recomanda, inter alia, crearea unui parteneriat în domeniul tehnologiilor pilelor de combustie și hidrogenului, creșterea substanțială a bugetului alocat activităților de CTD, precum și elaborarea unui program-pilot și de demonstrație în vederea extinderii exercițiilor de validare a tehnologiei până la dezvoltarea pieței.
(8) În decembrie 2003, Comisia a facilitat crearea Platformei tehnologice europene „Hidrogen și pile de combustie” (denumită în continuare „EHFC TP”), reunind toate părțile interesate într-un efort comun de concretizare a viziunii prezentate de grupul la nivel înalt. În martie 2005, respectiva Platformă tehnologică a adoptat o agendă strategică de cercetare și o strategie de utilizare, destinate să accelereze dezvoltarea și introducerea pe piața comunitară a tehnologiilor pilelor de combustie și hidrogenului.
(9) Provocările de natură tehnologică cu care se confruntă domeniul pilelor de combustie și al hidrogenului este de o mare complexitate și amploare, iar competențele tehnice sunt deosebit de dispersate. Prin urmare, pentru a atinge o masă critică în ceea ce privește amploarea activităților, excelența și potențialul de inovare, este necesar ca această provocare să fie abordată în mod focalizat și coerent, la nivelul UE. Această situație și potențiala sa contribuție la politicile comunitare, în special în materie de energie, mediu, transport, dezvoltare durabilă și creștere economică, impune o abordare la nivelul unei ITC în acest sector.
(10) ITC privind pilele de combustie și hidrogenul are ca obiectiv punerea în aplicare a unui program de CTD în Europa, în domeniul pilelor de combustie și al hidrogenului. Aceste activități ar trebui desfășurate, bazându-se pe EHFC TP, cu cooperarea și participarea părților interesate din domeniu, inclusiv întreprinderi mici și mijlocii (denumite în continuare IMM-uri), centre de cercetare, universități și regiuni.
(11) Sunt necesare progrese semnificative într-o serie de domenii pentru ca tehnologiile pilelor de combustie și hidrogenului să poată fi utilizate în mod eficient. Ar trebui pus un accent corespunzător pe cercetarea pe termen lung, ținând seama de recomandările organismelor consultative ale întreprinderii comune „Pile de combustie și hidrogen” (denumită în continuare „întreprinderea comună FCH”).
(12) Ținând seama de parteneriatul dintre sectorul public și cel privat, care implică principalele părți interesate și de activitatea acestuia pe termen lung, de avantajele socioeconomice create pentru cetățenii europeni, de punerea în comun a resurselor financiare și de cofinanțarea în domeniul activităților de CTD în materie de pile de combustie și hidrogen asigurată de către Comisie și industrie, de înaltele competențe științifice și tehnice necesare și de aportul de drepturi de proprietate industrială, este esențială înființarea unei întreprinderi comune FCH în temeiul articolului 171 din tratat. Această persoană juridică trebuie să asigure utilizarea coordonată și gestionarea eficientă a fondurilor alocate ITC pentru „Pile de combustie și hidrogen”. Pentru a asigura gestionarea adecvată a activităților lansate dar nefinalizate în cadrul celui de-al șaptelea program-cadru, întreprinderea comună FCH ar trebui creată pentru o perioadă care să se încheie la 31 decembrie 2017.
(13) Obiectivele întreprinderii comune FCH ar trebui urmărite prin punerea în comun a resurselor alocate de sectorul public și cel privat pentru sprijinirea activităților de CTD în vederea sporirii eficienței generale a eforturilor europene de cercetare și a accelerării dezvoltării și mobilizării tehnologiilor pilelor de combustie și hidrogenului. În acest scop, întreprinderea comună FCH ar trebui să poată lansa cereri competitive de propuneri pentru proiectele destinate să pună în aplicare activitățile de CTD. Activitățile de cercetare ar trebui să respecte principiile etice și fundamentale aplicabile în contextul celui de-al șaptelea program-cadru.
(14) Membrii fondatori ai întreprinderii comune FCH trebuie să fie Comunitatea, reprezentată de către Comisie în calitate de reprezentant public, și Gruparea industrială europeană pentru inițiativa tehnologică comună în domeniul pilelor de combustie și al hidrogenului (denumită în continuare „gruparea industrială”), care reprezintă interesele industriei și este deschisă întreprinderilor private. O grupare științifică poate deveni membru al întreprinderii comune FCH.
(15) Încă de la început, cheltuielile administrative ale întreprinderii comune FCH ar trebui suportate în numerar, în părți egale, de Comunitate și de gruparea industrială. În cazul constituirii unei grupări științifice, aceasta va contribui, de asemenea, la cheltuielile administrative.
(16) Costurile de funcționare ar trebui finanțate de Comunitate, industrie și alte persoane juridice de drept public și privat care participă la activități. Posibilități de finanțare suplimentare pot exista, inter alia, la nivelul Băncii Europene de Investiții, în special prin intermediul Mecanismului de finanțare cu partajarea riscului, dezvoltat împreună cu Banca Europeană de Investiții și cu Comisia, în temeiul anexei III la Decizia 2006/971/CE.
(17) În conformitate cu cel de-al șaptelea program-cadru și Decizia 2006/975/CE a Consiliului din 19 decembrie 2006 privind programul specific de pus în aplicare, prin acțiuni directe, de către Centrul Comun de Cercetare în temeiul celui de-al șaptelea program-cadru al Comunității Europene pentru activități de cercetare, de dezvoltare tehnologică și demonstrative (2007-2013) (3), Centrul Comun de Cercetare poate participa la inițiative tehnologice comune atunci când este cazul. Centrul Comun de Cercetare dispune de competențe specifice în domeniul pilelor de combustie și al hidrogenului și, prin urmare, este oportun să se clarifice faptul că posibila sa contribuție la inițiativele tehnologice comune nu este destinată să facă parte din contribuția Comunității prevăzută în documentele juridice de instituire a inițiativelor tehnologice comune.
(18) Întreprinderea comună FCH ar trebui să fie un organism creat de Comunitate, iar descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului său ar trebui acordată de către Parlamentul European, la recomandarea Consiliului. Cu toate acestea, ar trebui să se țină seama de caracteristicile legate de natura ITC ca parteneriat dintre sectorul public și cel privat și, în special, de contribuția sectorului privat la buget.
(19) Întreprinderea comună FCH ar trebui să adopte, în conformitate cu Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind Regulamentul general aplicabil bugetului general al Comunităților Europene (4) și sub rezerva acordului prealabil al Comisiei, norme financiare specifice, care să țină seama de cerințele specifice de funcționare care pot rezulta, în special, din necesitatea de a combina fondurile comunitare cu cele private pentru a sprijini în mod eficient și prompt activitățile de CTD. În vederea asigurării unui tratament armonizat al participanților la activitățile de cercetare ale întreprinderii comune FCH și al participanților la acțiunile indirecte ale celui de-al șaptelea program-cadru, taxa pe valoare adăugată nu ar trebui să reprezinte un cost eligibil pentru finanțare comunitară, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1906/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2006 de stabilire a normelor de participare a întreprinderilor, a centrelor de cercetare și a universităților la acțiuni din cel de-al șaptelea Program-cadru și de difuzare a rezultatelor activităților de cercetare (2007-2013) (5).
(20) Normele privind organizarea și funcționarea întreprinderii comune FCH trebuie prevăzute în statutul întreprinderii comune FCH din cadrul prezentului regulament.
(21) Politica privind drepturile de proprietate intelectuală a întreprinderii comune FCH ar trebui să prevadă atribuirea proprietății asupra drepturilor participanților la proiecte, în calitate de proprietari ai proprietății industriale generate prin inițiativa tehnologică comună FCH, și trebuie să permită exploatarea adecvată a acestei proprietăți.
(22) Este nevoie să se adopte măsuri adecvate pentru a preveni neregulile și fraudele, precum și orice măsuri necesare pentru recuperarea fondurilor pierdute, plătite în mod necuvenit sau utilizate neadecvat în conformitate cu Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95 al Consiliului din 18 decembrie 1995 privind protecția intereselor financiare ale Comunităților Europene (6), cu Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2185/96 al Consiliului din 11 noiembrie 1996 privind controalele și inspecțiile la fața locului efectuate de Comisie în scopul protejării intereselor financiare ale Comunităților Europene împotriva fraudei și a altor abateri (7), precum și cu Regulamentul (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 mai 1999 privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) (8).
(23) Ca organism cu personalitate juridică, întreprinderea comună FCH ar trebui să fie răspunzătoare pentru acțiunile sale. După caz, Curtea de Justiție a Comunităților Europene ar trebui să aibă competența de a soluționa litigiile ce ar putea decurge din activitățile întreprinderii comune FCH.
(24) Ca urmare a faptului că obiectivul prezentului regulament, și anume înființarea întreprinderii comune FCH, nu poate fi realizat în mod suficient de către statele membre având în vedere caracterul transnațional și amploarea demersului de cercetare identificat, care necesită regruparea cunoștințelor complementare și a resurselor financiare dincolo de sectoare și frontiere și, prin urmare, poate fi mai bine realizat la nivel comunitar, Comunitatea poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității astfel cum este prevăzut la articolul 5 din tratat. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este enunțat la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea acestui obiectiv,