Recitale
(1) Regulamentul (CE) nr. 853/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 de stabilire a unor norme specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală (2), Regulamentul (CE) nr. 854/2004 și Regulamentul (CE) nr. 882/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind controalele oficiale efectuate pentru a asigura verificarea conformității cu legislația privind hrana pentru animale și produsele alimentare și cu normele de sănătate animală și de bunăstare a animalelor (3), prevăd norme sanitare și cerințe privind produsele alimentare de origine animală și controalele oficiale necesare.
(2) Normele de aplicare a regulamentelor menționate sunt stabilite în Regulamentul (CE) nr. 2074/2005 al Comisiei din 5 decembrie 2005 de stabilire a măsurilor de aplicare privind anumite produse reglementate de Regulamentul (CE) nr. 853/2004 al Parlamentului European și al Consiliului și organizarea unor controale oficiale prevăzute de Regulamentele (CE) nr. 854/2004 al Parlamentului European și al Consiliului și (CE) nr. 882/2004 al Parlamentului European și al Consiliului, de derogare de la Regulamentul (CE) nr. 852/2004 al Parlamentului European și al Consiliului și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 853/2004 și (CE) nr. 854/2004 (4).
(3) În conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 854/2004, autoritatea competentă poate decide că nu este necesar ca medicul veterinar oficial să fie prezent întotdeauna în timpul inspecțiilor veterinare post-mortem în anumite abatoare sau unități de prelucrare a vânatului identificate pe baza unei analize a riscului. În astfel de cazuri, inspecția veterinară post-mortem trebuie efectuată de către un membru al personalului auxiliar oficial, ceea ce ar putea contribui la reducerea sarcinii financiare pentru unitățile cu capacitate mică.
(4) Criteriile pentru astfel de derogări ar trebuie stabilite pe baza unei analize a riscului. În special, unitățile care nu desfășoară activități continue de abatorizare sau de prelucrare a vânatului îndeplinesc un rol social și economic în comunitățile rurale. Prin urmare, aceste unități ar trebui să poată să beneficieze de astfel de derogări, cu condiția să respecte cerințele legale și de igienă.
(5) În conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 854/2004, autoritatea competentă poate decide că porcii pentru îngrășare ținuți după înțărcare în condiții controlate în cadrul unor sisteme de producție integrate pot fi supuși doar unei examinări vizuale. Ar trebui stabilite cerințe mai specifice pentru condițiile în care ar trebui autorizate astfel de proceduri de inspecție a cărnii simplificate, dar bazate pe evaluarea riscului.
(6) La 24 februarie 2000, Comitetul științific pentru măsuri veterinare privind sănătatea publică a adoptat un aviz privind „Revizuirea procedurilor de inspecție a cărnii”, care reglementează principiile generale referitoare la inspecția cărnii. Acest aviz concluzionează că sistemele existente de inspecție a cărnii pot fi îmbunătățite datorită unor informații privind ansamblul lanțului de producție, utilizării în abatoare a unor principii de analiză a riscurilor și punctele critice de control, precum și prin monitorizarea microbiologică a microorganismelor fecale.
(7) La 20 și 21 iunie 2001, Comitetul științific pentru măsuri veterinare privind sănătatea publică a adoptat un aviz privind „Identificarea speciilor/categoriilor de animale pentru carne în sistemele de producție integrate în care pot fi revizuite procedurile de inspecție a cărnii”. Acest aviz concluzionează că în statele membre există deja o serie de sisteme de producție care îndeplinesc condițiile de aplicare a unui sistem simplificat de inspecție a cărnii.
(8) La 14 și 15 aprilie 2003, Comitetul științific pentru măsuri veterinare privind sănătatea publică a adoptat un aviz privind „Revizuirea procedurilor de inspecție a cărnii la vițeii pentru carne”, care constată că examinarea vizuală a vițeilor pentru carne crescuți în sisteme integrate este suficientă pentru controlul de rutină, însă atâta timp cât nu a fost eradicată tuberculoza bovină, monitorizarea acestei boli la bovine ar trebui să continue atât în exploatații, cât și în abatoare.
(9) La 26 noiembrie 2003, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) a adoptat un aviz privind „Tuberculoza la bovine: riscurile pentru sănătatea oamenilor și strategiile de control”, care concluzionează că o examinare post-mortem riguroasă a anumitor ganglioni limfatici reprezintă un element important al programelor naționale de eradicare a tuberculozei bovine, precum și o parte integrantă a programelor de inspecție veterinară a cărnii destinate protecției sănătății oamenilor.
(10) La 1 decembrie 2004, EFSA a adoptat un aviz privind „Revizuirea procedurilor de inspecție a cărnii la bovinele crescute în cadrul unor sisteme de producție integrate”, care susține că, pentru a putea detecta leziunile tuberculoase, ar trebui să se practice în continuare incizia ganglionilor limfatici, ca parte a sistemului revizuit de inspecție post-mortem a cărnii.
(11) La 18 mai 2006, EFSA a adoptat un aviz privind „Evaluarea riscurilor pentru sănătatea oamenilor și sănătatea animală asociate cu adoptarea unui sistem de examinare vizuală la bovinele pentru carne crescute într-un stat membru (sau o parte a unui stat membru) considerate indemne de tuberculoză bovină”. Acest aviz susține că, în cazul bovinelor pentru carne crescute în unități de producție integrate și în efective declarate oficial ca fiind indemne de tuberculoză bovină, inspecția post-mortem s-ar putea reduce la observarea și palparea ganglionilor limfatici.
(12) La 22 aprilie 2004, EFSA a adoptat un aviz privind „Procedurile de inspecție a cărnii de miel și de capră”. Acest aviz susține că patologiile grave observate în cadrul unor inspecții a cărnii de miel și de ied pot fi detectate prin examinare vizuală, o manipulare redusă permițând evitarea contaminării încrucișate.
(13) La 27 și 28 septembrie 2000, Comitetul științific pentru măsuri veterinare privind sănătatea publică a adoptat un aviz privind „Controlul teniozei/cisticercozei la om și la animale”. Acest aviz precizează cerințele care trebuie îndeplinite pentru a asigura un mediu indemn de cisticercoză.
(14) La 26 și 27 ianuarie 2005, EFSA a adoptat un aviz privind „Riscul evaluării unei proceduri revizuite de inspecție la animalele pentru carne în zone cu prevalență redusă a Cysticercus”. Acest aviz subliniază necesitatea stabilirii unui profil al riscului pentru diferitele sisteme de producție a bovinelor pentru carne. Inspecția simplificată post-mortem poate fi aplicată la bovinele pentru carne provenite din sisteme de producție integrate evaluate anterior ca având un profil de risc redus.
(15) Pe baza avizelor științifice respective, ar trebui stabilite, pentru rumegătoarele tinere, condițiile pentru o procedură de inspecție a cărnii simplificată, dar bazată pe evaluarea riscului.
(16) Disponibilitatea informațiilor privind lanțul alimentar cu 24 de ore înainte de sacrificarea animalelor ar trebui să fie o condiție obligatorie pentru o procedură de inspecție a cărnii bazată pe evaluarea riscului și care nu include proceduri de incizie. Prin urmare, ori de câte ori se aplică o astfel de procedură simplificată de inspecție a cărnii, operatorul din sectorul alimentar nu ar trebui să poată să beneficieze de pe urma dispozițiilor tranzitorii prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 2076/2005 al Comisiei din 5 decembrie 2005 de stabilire a dispozițiilor tranzitorii de aplicare a Regulamentelor (CE) nr. 853/2004, (CE) nr. 854/2004 și (CE) nr. 882/2004 ale Parlamentului European și ale Consiliului și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 853/2004 și (CE) nr. 854/2004 (5).
(17) Regulamentul (CE) nr. 2074/2005 stabilește metodele de analiză pentru detectarea conținutului de toxine amneziante (amnesic shellfish poison – ASP) al părților comestibile ale moluștelor. Metoda 2006.02 ASP ELISA, publicată în The AOAC Journal din iunie 2006, ar trebui considerată ca fiind o metodă alternativă pentru cromatografia lichidă de înaltă performanță folosită la depistarea ASP la moluștele bivalve. Metoda ELISA are avantajul de a putea depista un număr mare de eșantioane la un cost relativ redus.
(18) Secțiunea IV capitolul IX partea D din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 854/2004 prevede că, după caz, solipedele trebuie să fie supuse unei examinări pentru identificarea morvei. O examinare post-mortem detaliată pentru identificarea morvei ar trebui să fie obligatorie pentru solipedele sau carnea acestora originare din țări care nu sunt indemne de această boală.
(19) Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 2074/2005 ar trebui modificat în consecință.
(20) Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală,